Plantarea pomilor fructiferi

Este lucrarea de baz de care depinde prinderea si dezvoltarea pomilor n viitor si cuprinde cteva faze
principale.
Stabilirea epocii de plantare trebuie fcut cu mult atentie, in zonele cu toamne lungi si cu ierni nu prea
aspre, cele mai bune rezultate le d plantarea de toamn. Ea poate ncepe imediat dup cderea frunzelor si se
poate continua pn la venirea nghetului. Este -mai bine s plantm pomii toamna deoarece rdcinile lor pan
primvara, realizeaz cm contact strans cu pmantal, tieturile lor se caluseaz, iar uneori emit rdcini noi.
In gropi se acumuleaz o cantitate mare de ap care se pastreaza si n perioadele mai secetoase din timpul
primverii. Pomii pornesc in vegetatie mai devreme cu 1520 zile decat cei plantati primvara.
In cazul cand din anumite motive nu s-a putut face plantatul de toamna, rezultate bune d si plantatul fcut
primvara de timpuriu, cu conditia ca pregtirea terenului si gropile s fie fcute toamna.
Practica a mai dovedit c se pot planta pomii si n cursul iernii cand temperatura este de 79C, cu mai bune
rezultate decat primvara.Cu cateva zile nainte de plantare, gropile sau santurile se umplu cu pmnt lsandu-se
goale numai 2025 cm, astfel ca pn la plantare pmntul s aib timp suficient s se aseze. Umplerea
gropilor se face numai cu pmant fertil, la care se adaug si ingrsminte minerale formate din 150 200 gr.
superfosfat si 4060 gr. sare potasic.
Umplerea partial cu prnnt :
Pe pmantul scos din groap se mprstie
ngrsmintele apoi cu sapa se taie pmntul n fsii
verticale si se trage n groap, astfel ca solul s se
amestece bine cu ingrsmintele.Pentru a obtine un sol
cu fertilitate uniform in toat groapa, se trage
concomitent atat din pmantul scos din partea
superioar a gropii cat si din cel scos din partea
inferioar pentru a se amesteca. In timpul umplerii,
pmantul se calc de 2 - 3 ori.
Dac pmantul scos din fundul gropii este pietros srac acesta nu se folosesste la umplere si pentru
inlocuirea lui se va aduce pmnt bun de imprumut" din
apropierea gropii.
Pregtirea pomilor pentru plantare Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de plantare, sau adusi
direct de la pepinier, se supun unui control riguros, urmrindu-se ca fiecare pom s aib rdcina sntoas s
nu fie rnit, rupt sau despicat. Tulpina de asemenea s fie sntoas si fr rni. Pomii care n-au fost
fasonati, la rdcin cu o-cazia stratificrii se fasoneaz la plantare.
Operatiunea const n scurtarea rdcinilor principale la 1520 cm iar a celor secundare la 2 - 3 cm. Tot cu
aceast ocazie se ndeprteaz, rdcinile rupte. Tierea se face cu o foarfec bine ascutit, perpendicular pe
axul rdcinii.

<="" p="" style="color: rgb(35, 128, 181); font-family: Geneva, Arial, Helvetica, sans-serif;
font-size: 12px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing:
normal; line-height: normal; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform:
none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px;
background-color: rgb(255, 255, 255);">
Mocirlirea asigur un contact strans cu pmantul si stimuleaz calusarea si formarea de
rdcini noi. Dup mocirlire pomii se repartizeaz la gropi n momentul plantrii.
Tehnica plantrii - Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au crescut n pepinier.
Dac se planteaz mai la suprafat, vor suferi din cauza uscciunii, "iar dac se planteaz prea
adine, pornesc greu n vegetatie si cresc slab.

Plantatul se face de ctre o echip format din 2 persoane care trebuie s aib cu ei rigla de
suprapichetaj descris la pregatirea terenului, sap, lopat.
O persoana fixeaz rigla peste groap intre cei doi trusi fixati cu ocazia suprapichetajului,
pentru a stabili locu] pomului si adancimea n groap. Apoi se introduce pomul n groap
exact la cresttura din centrul riglei si cu coletul la nivelul ei.
Atunci cnd este prea putin pmant in groap, se mai introduce pmant pe care s se aseze
rdcinile pomului cat mai bine. Dac este pmant prea mult n groap si rdcinile pomului
nu ncap, se mai scoate din el pn ce rdcinile se aseaz bine.
Dup ce s-a aranjat pomul n groap, n timp ce o persoana il tine fixat n pozitie vertical,
altul trage pmnt mrunt si reavn peste rdcini. Pentru a asigura ptrunderea ct mai bun a
pmntului printre rdcini, persoana care tine pomul il scutur vertical prin miscri-scurte,
dar bruste, apoi introduce pmantul cu mana, printre rdcini si il indeas bine. Dup ce
rdcinile au fost acoperite cu un strat de pmant de 510 cm grosime, se face primul clcat,
ncepand de la marginea gropii spre pom. Persoana care calc trbuie s aib incltmintea cu
talp moale ca s nu rneasc, rdcinile.

Dup primul clcat se adaug

in groap inc un strat de gunoi
putrezit n cantitate 810 kg,
dac s-a fcut ferlilizarea cu
ocazia desfundatului, iar dac nu
s-a fcut, atunci se d 1015 kg
gunoi la pom. Dup aceasta se
umple groapa cu pmant pan la
suprafa si se face al doilea
clcat. Se completeaz apoi toat
groapa fcndu-se un mic musuroi la baza pomului, in cazul cand pmmtul este umed si nu
este nevoie de udat.
La plantrile de toamn, de obicei, daca timpul este secetos, nainte de a se face musuroiul
se face o copc in jurul pomului n care se toarn 1 - 2 glei de ap. Desigur, udarea se face si
la plantrile de primvar n caz de secet.
Dup infiltrarea apei n pmaut se face musuroiul in jurul pomului cu nlimea de 15-20
cm si a crei lrgime sa depseasc marginile gropii, pentru a proteja rdcinile pomului de
ger sau uscciune.
Cand plantarea pomilor se face in sanuri, de obicei se procedeaz la fel cu deosebirea c nu
se mai suprapicheteaz, folosindu-se o sarm marcat, dup care se inseamn locul de
plantare cu cite un rus. Procedandu-se in felul acesta, prinderea pomilor este asigurat, la fel
si comportarea lui ulterioar.
Neprinderea pomilor se datoreste defeciunilor de plantare, dintre acestea amintim
urmtoarele :
asezarea pomului cu coletul mai sus sau mai jos de suprafaa solului.

 pmmtul nu s-a clcat bine n jurul rdcinilor, creindu-se goluri de aer la nivelul lor,
favorizandu-se dezvoltarea mucegaiului si uscarea rdcinilor.
lipsa de ap din sol, dup plantare, provocat de secet sau de lipsa udrii.
exces de umezeal si rceal n sol, impiedic calusarea si rdcinile nu se formeaz.
ingrsmintele azotoase date cu ocazia plantrii, dac vin in contact cu rdcinile
provoac vtmri ale lor. De aceea la plantare nu se foloseste acest ingrsmant.

10 REGULI de urmat cnd plantezi un POM

FRUCTIFER
De Dan Arsenie - | Yahoo! News Vi, 2 nov. 2012

Imprimare

Vizualizare fotografie

Mr / Getty Images

CELE MAI ACCESATE TIRI

15 pentru DNA
VIDEO. Filmuleul despre Victor Ponta promis de Traian Bsescu. Reacia
3 zile i 3 nopi de SUPER REDUCERI!

Sponsorizat

VIDEO. Mii de oameni n strad n marile orae, naintea alegerilor de

Afiare mai multe

Cea mai bun perioad din an pentru a planta pomi fructiferi este 20 octombrie - 20 noiembrie.
Cum suntem n plin sezon de plantat, v oferim cteva sfaturi de la specialitii n pomicultur.

Regula spune c, n sezonul de toamn, momentul cel mai prielnic pentru plantarea pomilor
fructifer este cu dou sptmni nainte de nghe. Cum meteorologii au anunat o iarn grea, care
ne va surprinde nc de la nceputul lui decembrie, se pare c urmtoarele dou sptmni sunt

cele ideale pentru aceast activitate.

Pomicultorii au cteva sfaturi pentru cei care vor s se apuce de grdin (sau, de ce nu, o livad)
n perioada urmtoare:

1. naintea plantrii-propriu zise se sap gropi de 50-60 de centimetri lime, 50-60 de centimetri
lungime i 50-60 de centimetri adncime. E bine s spai aceste gropi cu cteva zile sau
sptmni nainte;

2. Se fasoneaz rdcina pomului. Fasonarea rdcinii implic ndeprtarea rdcinilor vtmate

i scurtarea vrfurilor la cele lungi;

3. Pomul se introduce apoi ntr-o mocirl. Aceasta se compune din baleg proaspt de bovine,
pmnt i ap. Avei grij care fiecare ramificaie s fie acoperit cu aceast compoziie;

4. Pomul trebuie plantat la adncimea la care a crescut n pepinier. Dac nu ai ntrebat

vnztorul, putei s v orientai dup punctul de altoire. Acesta trebuie s se afle la 2-3 cm
deasupra nivelului solului. Pe msur ce se aeaz pmnt peste rdcini, se efectueaz tasarea
prin clcare;

5. La plantare, folosii, pe lng pmnt, i gunoi fermentat de grajd. Atenie, nu folosii gunoi
proaspt, deoarece compromitei ansele ca pomul s se prind. Folosii 10-15 l de ap pentru a
uda;

6. E bine ca, atunci cnd spai groapa, s aezai pmntul scos n dou grmezi: una cu
pmntul de deasupra (primii 20 de cm) i cealalt cu restul. Cnd plantai pomul, punei
pmntul scos de deasupra la fund i cel scos de la fund deasupra.

7. Plantarea se face astfel: Se face un muuroi sub rdcinile pomului, pe fundul gropii. Apoi, se
trage pmntul ct s acopere rdcinile, se calc, se pun 4-5 kg blegar bine putrezit, se trage un
nou strat de pmnt i se calc, iar peste nivelul gropii se face un muuroi care n primavara se
niveleaz;

8. Trebuie s tii c adugarea de ngrminte chimice este total contraindicat. Aacestea

micoreaz mult ansele ca planta s se prind;

9. Dac decidei s punei mai muli pomi, distana dintre ei trebuie s fie de minimum 4-5 metri.

Excepie fac viinii, care se pot planta la 3 metri unul de cellalt. Perii, prunii, caiii, piersicii pot fi
plantai la 4 metri unul de altul, iar merii i cireii, la 5 metri;

10. Pentru ca pomul s creasc drept, putei nfige n groap - de preferin nainte de plantare,
pentru a nu afecta rdcinile pomului - un par nalt. Legai pomul de acest par.

Urmtoarea perioad propice plantrilor de pomi fructiferi este 1 martie - 20 aprilie.

Sfaturi pentru plantarea pomilor fructiferi

toamna
Marti, 06 Septembrie 2011, ora 09:03

Cel mai bun moment pentru plantarea pomilor fructiferi este toamna . Indiferent
ca vrei sa iti infrumusetezi gradina din fata casei sau pe cea din spatele
blocului, acum este momentul sa iti faci planul.
Afla care sunt conditiile necesare, cum anume trebuie ingrijiti pomii, de ce ai nevoie
si cum poti avea o recolta foarte bogata.

Totusi, inainte de orice, hotaraste-te asupra pomilor pe care vrei sa ii cultivi indreapta-te catre cei mai comuni: mar, par, cais, cires, visin, prun, gutui etc.
Obiecte necesare: pomi fructiferi altoiti ingrasamant natural par pentru sustinere
cazma foarfeca de gradina.

Studiaza si pregateste cu grija terenul

In cazul in care ai un teren umbrit, cel mai bine este sa plantezi pomi cum ar fi: visin,
prun, coacaz, capsun sau zmeur, iar daca zona are foarte mult soare, ai de ales intre
cires, par, mar, piersic sau cais.
De asemenea, inainte de cultivare curata bine solul de gunoaie, pietre, resturi de
radacini etc. Pasul urmator este sa fertilizezi bine solul cu gunoi de grajd sau alte
ingrasaminte naturale (coji de fructe, frunze si iarba uscata etc). Asadar, imprastie o
cantitate suficienta de ingrasamant la suprafata solului si omogenizeaza cele doua
parti.
Cultivarea pomilor fructiferi
Lasa sa treaca 2 - 3 zile pentru o omogenizare completa, dupa care sapa o groapa
patrata, cu o adancime de 30 - 40 de centimetri si adauga radacinile pomilor in
aceasta. Totusi, inainte de acest pas, asigura-te ca radacinile pomilor sunt sanatoase
si indeparteaza orice parte moale, atacata de mucegai sau uscata.
In cazul in care pomul a dat semne de ofilire, ar fi bine sa asezi copacul cu radacina
intr-o galeata cu apa pentru a se hidrata suficient si pentru a reveni la starea initiala.
De asemenea, daca vrei o fertilizare puternica, adauga mai intai in groapa
respectiva, o cantitate mica de ingrasamant, astfel incat radacinile sa fie stimulate
inca de la inceput.
La final, acopera radacinile pomului cu pamant si apoi adauga 2 - 3 litri de apa peste
solul proaspat acoperit.
Este de preferat ca in urma acestui pas, sa legi copacul de un par puternic care sa ii
asigure pomului o crestere dreapta si corecta.
Atentie! Inainte de plantare, asigura-te ca pomul are o varsta de cel putin 1 an si 1
metru inaltime. Altfel, el nu va fi suficient de puternic pentru a se dezvolta.
Protejarea pomilor fructiferi
Sunt sanse mari ca pomii fructiferi sa fie atacati de diversi daunatori, insa chiar daca
primul impuls este sa ii tratezi cu produse chimice, cel mai bine este sa te indrepti
catre tratamente naturale. De exemlu, bicarbonatul alimentar este un produs toxic
impotriva insectelor dar biodegradabil si non toxic pentru mediul inconjurator. Asadar,
amesteca o lingura de bicarbonat cu jumatate de litru de apa si 4 - 5 linguri de ulei de
masline, adauga mixtura intr-un tub cu pulverizator si imprastie solutia pe frunze si la
radacina pomului.
De asemenea, primele ierni ale pomului pot fi destul de dificile - protejeaza pomii prin
infasurarea coroanelor cu folie de celofan. Acestea vor proteja arbustii de frigul si
vantul puternic.
Autor:Corina Petrea

Instructiuni privind plantarea pomilor fructiferi

Epoca de plantare.
Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana in primavara radacinile
pomilor realizeaza un contact strans cu pamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar
radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza umiditate, care se pastreaza si in
perioadele mai secetoase din timpul primaverii.
Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromita plantatia si sa intarzie
intrarea pe rod a pomilor.

Sapatul gropilor.
In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare, sau in ziua plantarii,
pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm.
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 / 80 cm si adanci de 70
cm si se efectueaza cu 2 -3 luni inainte de plantare. Dupa saparea gropilor se trag e 2/3 din
pamant in groapa de plantare.

Pregatirea materialului saditor.

La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care se procura de la
pepinierele pomicole. Pana la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu
adancimea de 50-60 cm.
Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite. Radacinile
principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime iar

cele subtiri la 1 -2 cm sau raman intacte.

Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti), balega
proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii.

Tehnica de plantare.
Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3 -4 cm mai
sus de nivelul solului, asezandu -se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de
plantare. Plantatul pomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din doua persoane.
Una fixeaza si tine pomul in pozitie verticala in mijlocul gropii de plantare si l a adancimea
corespunzatoare iar cealalta trage pamant provenit din stratul fertil al solului, bine maruntit
si reavan in jurul radacinilor. Se scutura usor pomul, ca pamantul sa patrunda printre
radacini, astfel in cat sa nu existe spatii goale. Dupa ce s -au acoperit radacinile cu un strat
de 5-10 cm de pamant, se taseaza uniform pamantul in jurul pomului, incepand de la
marginea gropii spre interior.
Se administreaza 10 -15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi se completeaza groapa cu
pamant si se tas eaza din nou.
Pe timp secetos, in special primavara, pomii plantati se uda cu 15 -20 litri de apa.
In final, se face un musuroi pe suprafata gropii de plantare, cu restul pamantului ramas,
fara a se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma d e varga se scurteaza la
60-70 cm de la nivelul solului in cazul plantatiilor intensive, respectiv la 80 cm in cazul
coroanelor globuloase, utilizate in sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine sa se
execute primavara, inclusiv la pomii plantati t oamna.

Tehnologii de plantare
Plantarea:

pomilor
capsunului
coacazului
zmeurului

Plantarea pomilor - [mergi sus ]

Lucrri de nfiinare.
Etapele care trebuiesc parcurse la nfiinarea unei plantaii de pomi fructiferi sunt
urmtoarele: pichetarea terenului, spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a
gropilor cu pmnt si gunoi, alegerea materialului sditor, repartizarea pomilor la gropile
de plantare si plantatul pomilor.
Pichetatul terenului se face in vederea marcrii locului de plantare al fiecrui pom. In funcie de
natura terenului se utilizeaz mai multe sisteme, dar cel mai folosit este cel simplu de marcare,
prin ru, la distantele stabilite, si prin msurare cu ruleta. Practic, pe terenuri cu pante mici sau
in pante terasate: pichetatul in dreptunghi la care intre rnduri distanta este mai mare, iar pe rnd
distantele sunt mai mici si in ptrat la care distantele sunt egale att pe rnd cat si intre rnduri.
In cazul terenurilor uor accidentate sau cu o panta mica, pichetarea se face in paralelogram ca si
cel in dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale doua cate doua, sau in chinconz respectiv in
triunghi echilateral.
Atunci cnd se dorete plantarea pomilor pe terenuri neamenajate se face pichetaj pe curbe de
nivel.
In cazul pichetrii terenului pentru nfiinarea de plantaii intensive, ntotdeauna trebuie avut in
vedere ca rndurile de pomi sa fie perpendicular pe axul drumurilor principale.
Spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor cu pmnt si gunoi de
grajd. Prima dintre aceste lucrri trebuie fcuta cu mult timp nainte de plantare, uneori chiar cu
1-2 luni, acolo unde terenul nu se desfunda. Mrimea gropilor este variabila in funcie de gradul de
mobilizare al terenului, si anume de la 30x30x30cm in teren desfundat, pana la 60x60x40cm in
teren nedesfundat. Celelalte lucrri se fac cu doua 2-3 sptmni nainte de plantare, respective
gropile se umplu cu pmnt si gunoi, iar repichetatul se face prin vizare pe jaloane sau cu ajutorul
scndurii de repichetat.
Alegerea materialului sditor este una din operaiile de care depinde starea viitoarei plantaii.
De aceea, este indicat ca materialul sditor s fie procurat din toamn, din pepiniere consacrate,
recunoscute oficial i controlate, care garanteaz autenticitatea, calitatea i sntatea pomului.
Este indicat sa se aleag pomii cu rdcinile cat mai dezvoltate si intacte, cu lemnul ramurilor copt
si muguri bine formai, preferndu-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipai, la care
se poate forma scheletul pomului si implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul plantrii unor astfel de
pomi consta in formarea rapida a coroanelor si nceputul fructificrii nc din anul 2 sau 3,
obinndu-se o producie nsemnat de fructe nc din anul 4 de la plantare.
Plantarea pomilor. Epoca cea mai potrivita pentru plantarea pomilor in general este toamna
(octombrie-noiembrie), ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie
primvara mai timpuriu, dar se mai poate planta si primvara devreme (martie-aprilie). Pomul
trebuie plantat la adncimea la care a crescut in pepiniera, respectiv cu punctul de altoire la nivelul
solului. In caz ca plantarea este adnca, se ntrzie pornirea in vegetaie, iar in cazul unei perioade
ploioase si pe teren greu are loc asfixierea rdcinilor. Numai in zona de es, unde se simte lipsa
umezelii, pomii pot fi plantai cu 2-3 cm mai adnc dect au fost in pepiniera. Pe msur ce se
aeaz pmnt peste rdcinile pomului, trebuie efectuata o clcare energic, in jurul pomului,
pentru a se tasa solul si a nu rmne goluri de aer.
Indiferent de epoca de plantare, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii fasonarea i mocirlirea pomilor.
Fasonarea const n eliminarea rdcinilor vtmate, remprosptarea prin scurtarea vrfurilor la
cele lungi.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
De regula, la plantare, dup fasonarea rdcinilor si mocirlire, pomul se aeaz in partea de nord a
tutorelui pentru a-l proteja de aciunea ngheului si dezgheului brusc.
Alte lucrri care se fac odat cu plantarea pomilor sunt: administrarea ngrmintelor la groapa,
udarea, precum si muuroiul de toamna. Cnd pomii se planteaz in gropi spate individual, cum
este cazul in grdinile de lng cas, odat cu plantarea, trebuie administrate si ngrmintele, si
anume 15-20 Kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare
potasica si 50-60 g superfosfat substana activa, la fiecare pom.

Plantarea capsunului - [mergi sus ]

Cpunul se cultiva in cultura anuala sau multianuala, in cmp liber sau protejat in solarii, precum
si in sere in cultur forat. Pentru nfiinarea plantaiilor este necesar dezinfectarea solului pentru
combaterea larvelor de crbu si a nematozilor, nainte de artura adnca sau nainte de
mrunirea solului prin discuire. Alte lucrri necesare constau in parcelare, pichetare la 80 cm - 1 m
intre rnduri si 25-30 cm intre plante pe rnd, pregtirea stolonilor pentru plantat, mocirlirea si
plantarea propriu-zisa. Densitatea este de 40.000-60.000 plante/ha, in cultura anuala la plantare in
lunile iunie-iulie. Pentru cultura multianuala plantarea de toamna are loc in septembrie pana la 15
octombrie, primvara in aprilie sau chiar vara la sfritul lunii iulie si nceputul lunii august, folosind
stoloni refrigerai. La plantare este obligatoriu folosirea de stoloni nmulii in pepiniere autorizate.
Indiferent de sistemul de cultur, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii fasonarea i mocirlirea stolonilor.
Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea aparatului
foliar la 1-2 frunzulie.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
Plantarea manual implic trei operaiuni:
*
execuia
gropii
cu
plantatorul
sau
cu
sapa
la
10-15
cm
adncime;
*
introducerea
stolonilor
n
gropi;
* strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu solul.
Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care se
adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.
Principalele condiii pentru reuita culturii sunt:
* poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi;
*
coletul
stolonilor
s
fie
la
nivelul
solului;
*
mugurele
central
s
fie
deasupra
solului;
* solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de frunze,
plantele
s
opun
rezisten;
* irigarea culturii.
Produciile care se obin ncepnd cu anul al doilea de cultura sunt de 15-20 t/ha, iar la deplina
rodire de 20-30 t/ha. Durata culturii este de 2-4 ani, dup care se rennoiete si se dezinfecteaz
solul.
Fertilizarea este necesara in funcie de rezervele solului si nivelul produciei, cunoscndu-se ca la
o tona de cpun sunt necesare dozele de 3,5 Kg azot, 2,5 Kg fosfor, 6,5 Kg potasiu si 20-30 t
gunoi de grajd.
Irigarea este obligatorie dup plantare, iar in zonele mai secetoase sau pe terenuri nisipoase si in
timpul vegetaiei, dup nflorit si la creterea fructelor.
In privina lucrrilor de ntreinere a solului un rol hotrtor in reuita culturii l au prailele
manuale pentru combaterea buruienilor sau folosirea erbicidelor selective, ca si mulcirea cu paie
nainte de intrarea in prga a fructelor.

Ads by Plus-HD-V1.5Ad Options

Ads by Plus-HD-V1.5Ad Options
Ads by Plus-HD-V1.5Ad Options

Plantarea Coacazului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantare este toamna dup cderea frunzelor, n octombrie
noiembrie si primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului.
Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos,
reavn, cu fertilitate ridicat. Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual,
dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se
realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor
se execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40
g superfosfat, 20-25 g sulfat de potasiu i 15-20 g azotat de amoniu.
Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile
vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntr-un
amestec consistent compus din pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap.
Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet.
Se adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se
toarn 5-8 litri de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele
terminal. Partea care se afl deasupra solului i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe
lungimea butaului.
La nfiinarea unei plantaii de coacz se are in vedere vigoarea si modul de cretere al tufelor,
fertilitatea solului si posibilitile de ntreinere. Butaii sau marcotele lungi de 20 25 cm, cu 7
10 rdcini de 10 15 cm lungime se planteaz toamna sau primvara, la distante de 0,8 1,2 m
pe rnd si 2,5 3 m intre rnduri la densitatea de 3.000 3.300 plante/ha. Se recomanda
plantarea a 2 3 soiuri in parcela pentru o buna polenizare. Cea mai utilizata forma de conducere
a plantelor este aceea de tufa, care se transforma in 2 3 ani de la plantare, dar este posibila si
conducerea cu trunchi de 20 40 cm si coroana din 6 8 ramuri de schelet care se susin pe
palieri si sarma instalata la 40 cm de sol. In cazul conducerii sub forma de tufa, tulpinile se
scurteaz la 15 20 cm, dup plantare, iar in primvara anului urmtor se rein 2 3 tulpini care
se scurteaz la 4 5 muguri pentru a forma tulpini noi, celelalte rmn intacte si rodesc ncepnd
cu anul 3 dup plantare. ncepnd cu primvara anului 5 se suprima de la baza, anual, tulpinile
mai btrne de 4 ani ntruct productivitatea lor scade. Tierea de rodire consta in scurtarea la 20
30 cm a ramificaiilor laterale prea lungi, precum si a ramurilor de rod mbtrnite care tind sa se
usuce. Ca regula se rein pentru fructificare tulpinile tinere, mai viguroase si expuse la lumina.
In cazul conducerii sub forma de gard fructifer, pe spalier se planteaz cate 4 5 tulpini la metru
linear care nu se scurteaz, ci se las sa creasc pana la 1,8 m nlime si apoi se scurteaz. In
aceasta situaie ramurile laterale se scurteaz la 20 cm. Produciile care se realizeaz sunt de 5 8
t/ha la coaczul negru si duble la coaczul rou, iar durata unei plantaii ajunge la 12 14 ani.
Fertilizarea se face att la plantare, cat si dup intrarea pe rod a plantelor, raportul NPK fiind de
2:1:3. Rezultatele bune dau si ngrmintele foliare aplicate sub forma de stropiri.

Plantarea Zmeurului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantarea zmeurului in general este toamna dup cderea
frunzelor, ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie primvara mai
timpuriu, dar se mai poate planta si primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie.
Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i
reavene.
Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40
cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.
Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de
conducere:
*
cultura
n
benzi
cu
spalieri
2,5
3
m;
*
cultura
sub
form
de
gard
fructifer
2,5-3
m;
* cultura sub form de evantai - 1,5 - 2,5 m, iar distana pe rnd 1-1,2 m;
* cultura pe araci -1,2 m.
Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.