Sunteți pe pagina 1din 5

MERISORUL

Este o cultura usor de intretinut si de crescut


Daca se respecta cateva reguli simple cultura va fi usor de gestionat si
rezultatele vor fi cele scontate. Iata necesitatile:
- toate soiurile de vitis idaea iubesc solurile acide, nisipoase si bine amestecate cu
humus; Crete pe soluri extrem de acide i nu suport un sol care mustete de
ap.
- asigurati-le soluri cu un bun drenaj, in plin soare;
- au nevoie de fertilizare adecvata, anual, primavara, fiind suficient orice produs
acid (specific fertilizarii);
- pastrarea unui nivel constant de umiditate pe timpul sezonului de crestere;
- trebuie avut grija sa nu se inmulteasca buruienile pe langa planta tanara.
Ingrijiri si costuri minime
Nu sunt necesare interventii speciale sau ameliorari. Planta este rareori afectata
de boli. Odata stabilizata cresterea merisorului va fi nevoie de ingrijiri minime,
deoarece densitatea plantelor va forma un covoras ce va impiedica buruienile sa
apara.
Pentru a cultiva merisorul ai nevoie doar de un butas mic, o ramura cu 3
frunzulite. Acestea se recolteaza la inceputul sau cel tarziu la mijlocul verii si se
planteaza direct intr-un ghiveci. Este recomandat ca butasul sa aiba o inaltime de
aproximativ 7 centimetri, dintre care 3 sa fie introdusi in sol.
In primele 2 luni, solul in care a fost plantat merisorul se umezeste bine si se
aseaza intr-o zona umbroasa.
In primele 8 10 saptamani ar trebui sa apara noi frunzulite, semn ca butasul s-a
prins si ca de acum va incepe sa se dezvolte fara probleme. Dupa cateva luni,
merisorul poate fi mutat afara, sub umbra unui copac voluminos.
Inmultirea
Metoda nmulirii prin desprirea tufelor se poate practica toamna sau primvara
i const n desfacerea unei tufe bine dezvoltate, n mai multe plante-fiice.
Marcotajul se aplic primvara (marcotaj muuroit), urmnd ca marcotele
(ramurile nrdcinate) s fie desprite i plantate dup 1-2 ani. Butaii se
confecioneaz vara (iulie-august) din lstari tineri, semilemnoi. Lungimea lor
trebuie s fie de 8-12 cm i, dac este posibil, s posede i un mic clci (s aib
la baz o poriune mic de lemn de 2 ani). Pentru nrdcinare, butaii se
planteaz afar, ntr-un teren umbrit sau n stratul de nisip gros de 5-6 cm dintr-o
rsadni rece. Rsadnia se acoper cu geam, lundu-se msuri de umbrire n
zilele clduroase. De 2-3 ori pe zi, butaii se stropesc pe frunze cu o stropitoare cu
sit foarte fin. nrdcinarea este lent, terminndu-se abia n primvara anului
viitor.
Merisorul are nevoie de multa lumina, dar nu neaparat de razele directe ale
soarelui, mai ales vara, cand temperaturile sunt sufocante. De asemenea, pentru
ca in mod natural acesta creste in zonele montane, unde temperaturile sunt usor
mai scazute decat in restul tarii, ar fi bine sa il feresti pe acesta de temperaturile
din zilele caniculare si sa il pozitionezi intr-o camera mai racoroasa.
De asemenea, daca vrei sa tii merisorul in gradina, ar fi bine sa il asezi la umbra
unui copac mai mare si sa faci in asa fel incat soarele sa il atinga extrem de putin
pe parcursul zilei. Inainte de a planta copacelul, analizeaza actiunea soarelui

asupra unor puncte diferite din gradina ta. Alege zona cea mai ferita de soarele
direct.
Udare
In primele saptamani de la plantare, merisorul are nevoie de udari frecvente
pentru ca solul umed ajuta la dezvoltarea si prinderea radacinilor. Dupa ce
arborele se dezvolta si eventual este mutat afara, acesta nu mai are nevoie de
udari atat de frecvente. O data pe saptamana sau chiar la doua saptamani este
suficient sa primeasca o cantitate moderata de apa.
Obiceiurile de udare se schimba insa pe timp de canicula cand pamantul se usuca
rapid, iar planta are nevoie de apa mai multa pentru a supravietui. Totusi, chiar si
in aceste conditii o udare la 3 4 zile este suficienta.
Fertilizare
In mod normal, merisorul nu are nevoie de produse de fertilizare, insa daca doresti
sa stimulezi cresterea acestuia, poti imprastia la nivelul solului putin gunoi de
grajd. Evita sa utilizezi fertilizatorii chimici mai ales daca urmeaza sa consumi
frunctele arborelui.
Fertilizarea se face o dat la 3-4 sptmni n sezonul de cretere; iarna, e bine s
fie ntrerupt. Un ngrmnt lichid i echilibrat (de genul 10/10/10) ar fi
suficient. Substratul folosit pentru aceast specie ar trebui s fie un pic alcalin sau
cel mult neutru.
Duntori
Meriorul i-a dezvoltat un sistem de aprare extrem de puternic, menit s fac
fa cu succes aproape oricrei boli produse de bacterii, virui sau fungi. Ca
duntori, mai des ntlnii sunt pianjenul rou, musca neagr i o serie de
nematozi.
Modaliti de lupt contra duntorilor
Se recomand pulverizri regulate cu un insecticid cu spectru larg.
Mod i perioad de recoltare
Se culeg, la fel ca i afinele, prin desprinderea de pe ramuri, n septembrieoctombrie, cnd coninutul lor n substane active este maxim. dupa care se se
aseaza pe o coala mare de hartie si se tin intr-o incapere racoroasa si aerisita.
Condiii de pstrare
Frunzele i fructele se usuc la umbr, n strat subire. Fructele se pot pstra i n
ap la temperatura de 10-18 grade Celsius, se pstreaz vreme de un an, fr
vreo alt intervenie, deoarece conin substane numite benzoai, care sunt
varianta natural i netoxic a periculosului aditiv E 211 (benzoat de sodiu), cu
efect puternic conservant.
Cu ajutorul fructelor se pot realiza siropuri, tincturi sau chiar ceaiuri. De
asemenea, frunzele merisorului pot fi si ele utilizate pentru prepararea ceaiului.
Acesta se foloseste pentru tratarea unor afectiuni cum ar fi infectii renale, cistite,
reumatism sau guta.
Fructele merisorului de culeg in perioada septembrie octombrie, dupa care se se
aseaza pe o coala mare de hartie si se tin intr-o incapere racoroasa si aerisita.
Cu ajutorul fructelor se pot realiza siropuri, tincturi sau chiar ceaiuri. De
asemenea, frunzele merisorului pot fi si ele utilizate pentru prepararea ceaiului.

Acesta se foloseste pentru tratarea unor afectiuni cum ar fi infectii renale, cistite,
reumatism sau guta.
Tratamente cosmetice sau recomandri medicale
Frunzele i fructele sale sunt o adevrat uzin farmaceutica, unde sunt produse
nite medicamente antiinfecioase extrem de sofisticate. Frunzele sunt foarte
bogate n taninuri (substane puternic antibacteriene i antimicotice) i n
flavonoide (substane cu efect antioxidant), fiind principalele responsabile de
aciunea antiinfecioas a plantei. Se recolteaz pe tot timpul anului, ele fiind
mereu verzi, dar cele mai puternice efecte se pare c le au nainte i dup
fructificaie (adic la sfritul primverii i la nceputul toamnei). Dup recoltare,
care se face prin simpla rupere, frunzele se usuc n strat de grosime medie (3-4
cm) i apoi se pstreaz n pungi de hrtie. Mai multe studii fcute n Finlanda,
Statele Unite i Suedia arat c extractele de merior sunt un ajutor de ndejde al
antibioticelor de sintez, n tratarea cistitelor, inclusiv a celor recidivante.
Capacitatea afinelor roii de a preveni aderarea bacteriilor patogene la nivelul
diferitelor organe poate avea implicaii foarte importante. Ajutnd organismul s
i menin sntatea, consumul de afine roii scade numrul de infecii i prin
aceasta reduce dozele de antibiotice, o problem global de sntate. Un grup de
cercettori canadieni a artat c celulele canceroase de la nivelul glandelor
mamare prezint o inciden mai redus de a evolua spre tumori, dac se
consum afine roii n mod regulat. n prevenirea bolilor cronice, cum sunt cele
cardiovasculare, reumatice, canceroase, s-a dovedit fr nici un dubiu rolul
important al antioxidanilor coninui n cantiti mari n afinele roii.

Tehnica de plantare a afinilor de cultura


Caracteristicile solului necesare pentru afin
Afinul de cultura se dezvolta cel mai bine in soluri acide cu PH-uri cuprinse intre 4,5-5,8.
Pentru a obtine un PH mai scazut (mai acid) se va folosi sulf agricol si/sau turba, iar pentru a obtine un PH mai ridicat (mai
alcalin) se va folosi amendament.
Pentru a mari procentajul de materie organica in sol se va ingloba rumegus si/sau turba, cantitatile necesare vor fi
determinate in functie de rezultatele analizei solului ales pentru plantare.
Prelevarea probelor de sol se va face in felul urmator: din parcela prevazuta pentru plantare, se va lua din 3 locuri diferite
aproximativ 100 g sol, de la o adancime de 5-10 cm.
Pentru o analiza completa a solului va rugam sa va adresati biroului O.S.P.A.( aflat in general in cadrul O.C.P.I.)
Clientilor care doresc sa infiinteze plantatii le oferim gratuit testarea aciditatii solului.
Plantarea afinului pe bilon
Pentru suprafete mici afinul poate fi plantat la groapa, insa pentru plantatii mai mari este recomandata plantarea afinului pe
biloane.
Biloanele pot fi formate in functie de caracteristicile solului si topografia terenului, la o inaltime cuprinsa intre 30-50 cm fata

de cota naturala a terenului.


Terenul trebuie sa fie arat, discuit sau frezat. Scarificarea este recomandata in cazul in care terenul este plan si se dreneaza
greu. Ulterior lucrarilor mentionate se vor trasa randurile la distante egale de 3 m, se va administra rumegus si/sau turba pe
randuri dupa care se vor freza pentru omogenizarea lor in sol, iar apoi se vor forma biloanele.
Pe biloane va fi montata conducta de picurare.
Pentru a intretine mai usor biloanele curate fara buruieni, noi recomandam ca acestea sa fie acoperite cu agrotextil, folie de
plastic sau aschii de lemn.
Distanta de plantare a afinilor pe bilon poate fi intre 0,5 m - 1 m.
Perioada optima de plantare a afinilor este toamna si primavara. In cazul in care plantatia este dotata cu un sistem de
irigare se poate planta in orice perioada a anului, exceptand perioada cand solul este inghetat.
Irigarea
Incepand cu luna aprilie plantele trebuie irigate, mentinand o umezeala constanta fara insa ca apa sa balteasca. Irigarea in
exces are ca rezultat putrezirea radacinilor.
Lucruri de evitat
Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila deoarece poate avea in componenta adezivi si substante chimice.
Caracteristicile solului si plantarea pentru merisor (afinul rosu)Merisorul are o ecologie asemanatoare cu cea a afinului,
fiind ceva mai acidofil. Afinul rosu se dezvolta armonios pe terenuri nisipoase, bine drenate, cu Ph scazut, cuprins intre
valorile 4,0 si 5,0 si cu un continut ridicat de materie organica. Plantarea merisorului se face la groapa, in locuri cu multa
lumina si sursa de apa, acestea jucand un rol foarte important in cresterea si dezvoltarea plantelor. Afinul rosu poate fi
plantat toamna sau primavara. Fertilizarea merisorului se face primavara, in functie de textura solului si este destul de
asemanatoare cu cea a afinului. Se fac fertilizari cu fosfor, mai ales in primul an de la plantare pentru a favoriza dezvoltarea
radacinii, fertilizari cu azot in timpul sezonului de crestere. Plivitul este foarte important mai ales in primul an de viata,
deoarece merisorul este destul de sensibil la buruieni. Irigarea joaca si ea un rol important, merisorul nu supravietuieste daca
are radacinile complet uscate.

Administrare rumegus

Formare bilon

Bilon acoperit cu agrotextil si conducta de picurare

Distanta dintre plante

Biloane cu plante

Intretinerea culturii de afine


Fertilizarea arbustilor de afin
Cantitatea de fertilizanti necesara unei plante este determinata in functie de textura solului si de rezervele de nutrienti pe
care solul le are. Afinul are nevoie de nitrogen sub forma de amoniu, fosfor, potasiu precum si de micro-elemente. Noi va
oferim programul nostru de fertilizare adaptat pentru fiecare plantatie in parte.
Atentie ! Nu se vor folosi fertilizanti organici proaspeti. Nu se vor folosi fertilizanti hidrosolubili nedizolvati in prealabil in apa.
Tunderea arbustilor de afin
Afinul este recomandat sa se tunda spre sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar ramurile moarte sau lezate trebuie
inlaturate cand sunt sesizate, indiferent de sezon. Tunderea butasilor de afin este benefica deoarece stimuleaza cresterea,
formarea lastarilor noi si imbunatateste calitatea fructelor. Tunderea se face in functie de varsta plantei, soiul si locatia
plantatiei.
La plantare se vor tunde crengile subtiri si fiecare lastar la doar trei muguri vegetativi deasupra solului, astfel se va crea un
echilibru mai bun intre sistemul radicular si coroana plantei.
In primul an de la plantare se vor inlatura toti mugurii de rod pentru a-i permite plantei sa isi dezvolte sistemul radicular,
devenind astfel mai viguroasa.
In al doilea an de la plantare se vor elimina o parte din mugurii de rod, iar pe ramurile viguroase se vor lasa o parte din flori
sa produca fructe.