Sunteți pe pagina 1din 30

Modalitati de determinare a bonitatii agentilor economici

Finante

Modalitati de determinare a bonitatii


agentilor economici

Bonitatea agentilor economici reprezinta


performantele financiare si de conducere si se ALTE DOCUMENTE
determina pe baza formularelor contabile in FUNCTIA DE CREDITARE
functie de perioada in care se determina. BANCA NATIONALA A ROMANIEI IN
PREAJMA INTRARII ROMANIEI IN
1. Modelul Bancii Agricole CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
BANCA REGLEMENTELOR
Metodologia stricta a Bancii Agricole prevede INTERNATIONALE
urmatoarele criterii:[1] CREDITUL IPOTECAR PENTRU
INVESTITII IMOBILIARE
a) societatea sa se incadreze la data obtinerii ELEMENTE SPECIFICE
creditului si la finele lunii anterioare, FENOMENULUI FINANCIAR
solicitarii creditului (din anul 2000) - in
Plata unui import prin acreditiv
categoria de bonitate documentar
STANDARD determinata conform normelor
REGLEMENTAREA LEGALA A
bancii pe baza bilantului contabil anual si al ACTIVITATII BNR SI BCR
ultimei balante de verificare, sau in categoria
OBLIGATIA LA PLATA TAXEI
'IN OBSERVATIE' - intrunind minimum 60
de puncte. Bonitatea reprezinta performanta Exigente europene in domeniul
impozitarii
financiara a agentului economic, care atesta
increderea pe care acesta o inspira bancii in PROIECT POLITICA DE CREDITARE A
momentul solicitarii unui credit, de a restitui PERSOANELOR FIZICE IN CADRUL
BANCII DACIANA
la scadenta creditele contractate impreuna cu
dobanzile aferente. Ea se determina prin
calcularea unor indicatori financiari: anuali
(pe baza de bilant contabil si cont de profit si Search

pierderi), semestriali (pe baza rezultatelor


financiare si situatiei patrimoniului) si lunari
(pe baza balantei de verificare). Acesti
indicatori sunt:

lichiditatea generala = ;

solvabilitatea patrimoniala = ;
rata profitului brut = , numai pe baza de date din bilantul
anual, indiferent de data la care se calculeaza bonitatea;

rata rentabilitatii financiare = , numai pe baza de date din


bilantul anual, indiferent de data la care se calculeaza bonitatea;

gradul de indatorare = .

Indicatorii astfel calculati primesc un punctaj, conform tabelului 1:

Puncte acordate in functie de nivelul indicatorilor

Tabelul nr. 1

Nr.
Indicatori 20 puncte 15 puncte 10 puncte 5 puncte
crt.
1. Lichiditatea generala > 2:1 1,6-2:1 1,3-1,5:1 0,1-1,2:1
2. Solvabilitatea generala > 30% 20%-30% 10%-19,9% 0,1%-9,9%
3. Rata profitului brut > 5% 3%-5% 1,5%-2,9% 0,1%-1,4%
Rata rentabilitatii financiare > 10% 6%-10% 3%-5,9% 0,1%-2,9%
5. Gradul de indatorare 0-0,25 0,2-0,50 0,51-0,75 0,76-1

In functie de punctajul obtinut, societatea se incadreaza intr-una din urmatoarele categorii


de bonitate: (tabelul 2.)

Categorii de bonitate conform metodologiei Bancii Agricole

Tabelul nr. 2.

Tip de categorie Puncte acumulate Definitia categoriei


A: 80-100 puncte = STANDARD
B: 60-79 puncte =IN OBSERVATIE
C: 40-59 puncte = SUBSTANDARD
D: 20-39 puncte = INDOIELNIC
E: < 20 puncte = PIERDERE

Sub influenta unor factori subiectivi, incadrarea pe categorii de bonitate poate fi corectata
astfel:

1) infuzie de capital, in urmatoarele 3 luni (maxim) prin emisiune de actiuni sau asocieri -
bonificatie 15 puncte;
2) preluarea unor riscuri de catre stat sau de catre alte organe abilitate - bonificatie 15
puncte;

3) existenta unui program de restructurare economica si de conducere - cu posibilitati certe


de aplicare - bonificatie 15 puncte;

4) retehnologizarea productiei in anul respectiv - care sa conduca la plusuri de productie si


de venituri, reduceri de costuri si implicit obtinere de profit suplimentar - bonificatie 10
puncte;

5) vanzarea productiei legumicole la export si castigarea de noi piete de desfacere -


bonificatie 10 puncte;

6) fuziuni care sa permita imbunatatirea indicatorilor financiari (asigurarea de materii prime


la preturi mai avantajoase, eliminarea unor verigi intermediare, conditii mai bune de
prezentare si desfacere a legumelor etc.) - bonificatie 10 puncte. Aceste corectii pot fi aplicate
numai in conditia existentei documentelor legale care sa ateste posibilitati reale de aplicare a
masurilor respective.

7) calitatea echipei de conducere - bonificatie 15 puncte - vizand:

grup eterogen din punct de vedere al calificarii, competentei, varstei - care sa


asigure atributiile de productie, finante si marketing in conditii de eficienta;

orientare spre dezvoltare;

sensibilitate la schimbare;

capacitate de selectie a personalului si delegare a atributiilor;

cultivarea calitatii produselor si a serviciilor si constientizarea clientilor;

promovarea increderii si a initiativei, a lucrului in echipa etc; se 818d39i pot


determina astfel, echipe de conducere :

cu risc foarte redus (15 puncte);

cu risc redus (10 puncte);

cu risc limita pentru banca (5 puncte);

cu risc mare (sub 5 puncte).

8) ponderea incasarilor obtinute din exportul de legume in totalul cifrei de afaceri realizate in
anul precedent sau preliminata pe anul in curs, pentru care se acorda urmatorul punctaj:
15 puncte - pentru export ce depaseste 20% din cifra de afaceri;

10 puncte - pentru export intre 10-20% din cifra de afaceri;

5 puncte - pentru export intre 5-10% din cifra de afaceri.

9) modul de utilizare si de rambursare a creditelor acordate anterior si de achitare a


dobanzilor aferente, pentru care se acorda urmatorul punctaj:

10 puncte - daca creditele s-au utilizat conform destinatiei prevazute in


contractul de credit, dobanzile s-au achitat la termen, iar ratele s-au rambursat la
scadentele prevazute in grafic;

5 puncte - daca creditele s-au utilizat potrivit destinatiei, dobanzile s-au achitat
la termen, in schimb, unele rate s-au achitat cu intarzieri din cauze obiective
(neincasarea la termen a unor creante, refuzul unor clienti de a prelua produsele
contractate) - dar termenul final de rambursare a fost respectat.

Punctajul total, obtinut prin aditionarea punctajului bonificatiilor cu cel al indicatorilor


financiari, nu poate depasi limita superioara a categoriei de bonitate imediat superioare celei in
care producatorul se incadreaza in baza indicatorilor financiari. Incadrarea pe cele 5 categorii de
bonitate poate fi interpretata astfel:

- bonitate STANDARD - performantele financiare ale agentului economic sunt foarte bune
si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei, prefigurand mentinerea lor respectiva;

- bonitate IN OBSERVATIE - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu
se pot mentine la acest nivel in perspectiva mai indelungata;

- bonitate SUBSTANDARD - performantele sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta


de inrautatire;

- bonitate INDOIELNICA - performantele sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la


intervale scurte de timp;

- bonitate PIERDERE - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare


ca nu pot fi platite nici ratele scadente, nici dobanzile.

Este evident ca - masura conform careia societatea cu profil agricol trebuie sa se


incadreze in categoria de bonitate maxima (STANDARD) - este deosebit de restrictiva pentru
obtinerea de credite - presupunand - o lichiditate generala ridicata (nivel ridicat al activelor
circulante in raport cu datoriile curente - cel putin dublu), o solvabilitate patrimoniala mare de
peste 30% - (deci un capital propriu solid - cu pondere mare in pasivul patrimonial - respectiv
credite pe termen lung in cuantum cat mai redus); o rata a profitului brut peste 5% (pondere mare
a profitului brut in cifra de afaceri - deci in veniturile din vanzari); o rata a rentabilitatii
financiare de peste 10% (o pondere ridicata a profitului net in capitalul propriu) si un grad de
indatorare cat mai redus (datorii curente mici, sau chiar nule in raport cu activele societatii).

b) Societatea sa se incadreze la clasele I sau II de risc si cu un serviciu al datoriei


'BUN'; gradul de risc sau de indatorare generala se calculeaza conform relatiei :

grad de indatorare generala = , aratand raportul dintre


totalitatea surselor atrase si imprumutate pe termen scurt, mediu si lung (financiare si
nefinanciare) si activul total.

In baza normelor legale in vigoare, la data adoptarii metodologiei de creditare nivelul


maxim admisibil pentru acest indicator a fost de 75% (sursele atrase financiare si nefinanciare -
credite bancare, datorii comerciale, salariale etc. - nu pot depasi ca pondere 3/4 din totalul
activelor fixe si circulante - stocuri, creante, lichiditati - ale societatii ce solicita imprumutul). In
conditiile blocajului financiar existent - putine sunt societatile producatoare care sa se poata
incadra in plafonul amintit, in vederea obtinerii unui imprumut. Riscul de credit este generat de
posibilitatea aparitiei pe parcursul derularii contractului de credit a unor dificultati legate de
achitarea la termen de catre producatorul legumicol, a obligatiilor fata de banca. Analiza si
evaluarea riscului de creditare se fac avand in vedere urmatoarele categorii de risc :

- risc financiar;

- risc comercial;

- risc de garantie;

- risc managerial;

- risc de senzitivitate.

Riscul financiar reflecta dificultatile firmei legate de posibilitatile de achitare la termen a


obligatiilor - si se analizeaza cu ajutorul metodei scorurilor (z), unde:

z = 0,24 x1 + 0,22 x2 + 0,16 x3 - 0,87 x4 - 0,10 x5

in care:
In baza scorurilor calculate, riscul de faliment (financiar) se va interpreta astfel:

z > 1,16 - situatie financiara foarte buna, risc <10%;

0,10 < z 0,16 - situatie financiara buna, risc 10%-30%;

0,04 < z 0,10 - situatie financiara in atentie, risc 30%-65%

z 0,04 - situatie financiara nefavorabila, risc > 65%.

Riscul comercial reflecta incertitudinea in incasarea creantelor, exprimata prin:

gradul de incasare al clientilor (GIC) = , iar evaluarea se face:

GIC > 90% - risc redus

70% < GIC 90% - risc mediu

GIC 70% - risc mare

perioada medie de incasare a clientilor (Pmic) = , unde t = luna anterioara


solicitarii creditului, iar evaluarea se va face:

Pmic 30 zile - risc redus

30 < Pmic 60 zile - risc mediu

Pmic > 60 zile - risc mare

Riscul de garantie reflecta dificultatile legate de valorificarea bunurilor aduse ca


garantie, in cazul in care societatea nu achita ratele si dobanzile. Evaluarea sa se face in functie
de gradul de lichiditate, vandabilitate si controlabilitate a garantiilor, putand fi apreciat astfel:
siguranta maxima - garantii neconditionate si irevocabile: scrisori de garantie
emise de banci, depozite bancare in lei sau valuta etc.;

siguranta medie - terenuri, stocuri de produse si materii prime cu piata sigura de


valorificare, ipoteci asupra fermelor legumicole, utilaje si masini agricole;

garantii nesigure - masini si utilaje mai vechi de 5 ani.

Riscul managerial - reflecta calitatea echipei de conducere a fermei agricole: calificare si


experienta, relatii corespunzatoare cu banca si cu partenerii de afaceri - prin prisma achitarii la
timp a datoriilor financiare si comerciale.

Riscul de senzitivitate - reflecta schimbari generate de:

cresterea pretului materiilor prime;

cresterea costului echipamentului tehnologic;

cresterea salariilor;

majorarea costurilor de productie;

cresterea valorii investitiei pe parcursul realizarii ei;

prelungirea duratei de executie;

neatingerea capacitatii proiectate;

existenta calamitatilor si a concurentei externe etc.

Se analizeaza numai in cazul proiectelor de investitii. In acest caz, se utilizeaza rata


rentabilitatii financiare in perioada de baza (Rrfb) si acelasi indicator - cu o crestere de 1% a
costurilor de productie fata de venituri - pentru perioada curenta Rrfc (sub influenta factorilor
mentionati).

Coeficientul de risc se va calcula: , nu trebuie sa depaseasca 75%. De


asemenea, Rrfc trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii aferenta creditului solicitat.

Riscul total - se obtine insumand cele 5 riscuri prezentate, iar clasele de risc sunt:

clasa I - 100 - 80 puncte; societatea producatoare are performante financiare foarte


bune, cu posibilitati de achitare la scadenta a obligatiilor - risc de creditare minim;
clasa II - 79 - 55 puncte; societatea are performante bune, dar ce nu se pot mentine in
perspectiva; garantiile prezentate ofera o singura medie - risc de creditare mediu (necesita
indeplinirea unor conditii suplimentare privind indicatorii financiari si garantiile);

clasa III < 55 puncte; societatea lucreaza cu pierdere, datoriile nu pot fi platite, iar
garantiile nu asigura posibilitati de transformare rapida in lichiditati - risc de creditare
foarte mare.

Conform normelor care au fost in vigoare, se puteau aviza favorabil numai creditele solicitate de
producatorii ce se incadreaza in clasele I si II de risc.

Pentru clasa III-a, se pot acorda derogari numai daca:

- nu inregistreaza credite si dobanzi restante catre banca si datorii restante la


buget;

- fluxul de numerar disponibil permite achitarea la scadenta a tuturor datoriilor,


inclusiv a ratelor si a dobanzilor pentru creditul solicitat.

Evaluarea riscului total se face conform limitelor din tabelul nr. 3.

Functia scor dupa tipul de risc

Tabelul nr. 3.

Categorii de Indicatori Punctaj


risc
1. Risc financiar z > 0,16 50

0,10 < z 0,16 40

0,04 < z 0,10 30

z < 0,04 0
2. Risc comercial GIC > 90%; Pmic 30 zile 20

70% < GIC 90%; 30 < Pmic 60 zile 10

GIC 70%; Pmic > 60 zile 5


3. Risc de garantie Garantii sigure 20

Garantii medii 15

Garantii nesigure 2
Risc managerial - echipa calificata, experienta mare 5
- calificare medie, experienta redusa; 2

- calificare slaba, fara experienta; 1

- relatii foarte bune cu tertii; 5

- relatii bune cu tertii; 3

- relatii necorespunzatoare cu tertii. 1


5.Risc de r < 75% 10
senzitivitate
r 75% 0
2. Modelul Bancii Comerciale

In modelul propus de Banca Comerciala Romana, rolul hotarator il au performantele


economice si financiare. Baza de calcul pentru determinarea bonitatii unui agent economic sunt
datele raportate de fiecare societate in Situatia patrimoniului (cod 02), care se intocmeste
semestrial. Principalii indicatori economici si financiari care redau performanta firmei sunt
stabiliti pe baza datelor din Situatia patrimoniului[2]:

1. Lichiditatea patrimoniala (Lp):

Ac - active circulante (rand 37, formular 02);[3]

Pi - pierderi (rand 61);

Sfpv - stocuri fara posibilitati de valorificare;

Ob - obligatii (rand 72-74);

C+I - credite si imprumuturi (rand 71);

Apts - active pe termen scurt;

Ppts - pasive pe termen scurt.

2. Solvabilitatea (S)
Cp - capitaluri proprii (rand 67);

Tp - total pasiv (rand 80).

3. Rentabilitatea financiara (Rcp)

P - profit inainte de plata impozitului;

CP - capitaluri proprii (rand 67);

Rotatia activelor circulante (Rac)

CA - cifra de afaceri;

AC - active circulante (rand 37);

5. Dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere.

Deosebim situatiile:

At > 50% De > 50% At -aprovizionare din tara;

Ai > 50% De > 50% Ai -aprovizionare din import;

At > 50% Dt > 50% De -desfacere la export.

Ai > 50% Dt > 50%


6. Garantii.

Pot fi constituite din:

depozite in lei/valuta, gajate;

gajuri, ipoteci;

bunuri achizitionate din credite;


cesionarea creantelor.

Analiza performantelor economico-financiare a firmelor se realizeaza dupa criteriile


mentionate mai sus, prin acordarea de puncte la fiecare criteriu, astfel:

Lichiditate Solvabilitate Rentabilitatea

Lp<80%,-2p S<30%, 0p RC<0%, 0p

81%<Lp<100%,-1p 31%<S<40%, 1p 0<RC<10%, 3p

101%<Lp<120%,+1p 41%<S<50%, 2p 10<RC<30%, 4p

121%<Lp<140%,+2p 51%<S<60%, 3p

141%<Lp<160%,+3p 61%<S<70%, 4p

Lp>161%,+4p 71%<S<80%, 5p

S>80%, 6p
Rotatia activelor Dependenta de piete

Rac<5, 1p At>50% si De>50%, 4p

5Rac10, 2p Ai>50% si De>50%, 3p

Rac10, 4p At>50% si Dt>50%, 2p

Ai>50% si Dt>50%, 1p
Garantii:

- Depozite in lei/valuta gajate 4p;

- Gajuri, ipoteci 3p;

- Bunuri achizitionate din credite 2p;

- Cesionarea creantelor 1p.

Analiza performantelor economico-financiare ale unei firme conduce la incadrarea firmei,


pe baza grilei BCR, in una din categoriile:

A: peste 20p;

B: 16-20p;
C: 11-15p;

D: 6-10p;

E: 0-5p.

Se apreciaza ca firmele care acumuleaza peste 16 puncte (categoriile A si B) prezinta o


situatie economico-financiara buna si, in consecinta, se recomanda acordarea unui credit. Firmele
care acumuleaza intre 11 si 15 puncte prezinta un grad ridicat de risc si, in consecinta, un
eventual credit se poate acorda in conditiile unei prime de risc relativ ridicata. De asemenea,
firmele respective vor trebui urmarite atent din punct de vedere al solvabilitatii si la primul semn
de neincredere vor trebui luate masuri care se impun pentru recuperarea creditelor. Firmele care
acumuleaza pana la 10 puncte (categoriile D si E) nu prezinta suficiente garantii pentru acordarea
unui credit.
3. Modelul Altman cu 5 variabile

Din cauza recesiunii, in ultimii ani, in Europa de Vest falimentele au inregistrat un ritm
fara precedent. Astfel, in anul 1991, in Marea Britanie s-au inregistrat 42.000 de falimente, cu
24% mai multe ca in 1990[4]. In opinia Cameliei Minetos, studiile care anticipeaza deteriorarea
si incetarea activitatii, s-au concentrat in principal asupra examinarii societatilor care au dat
faliment, incercand sa distinga caracteristicile atat financiare, cat si nefinanciare care au dus la
acest rezultat. Tinand cont de aceste criterii, metode de previzionare pot fi clasificate in: metode
contabile si metode bancare.

Metodele contabile, analitice si cantitative, sunt folosite atunci cand se fac analize pentru
a evalua evolutia viitoare a activitatii. Metoda cea mai des folosita pentru evaluarea situatiei unei
societati se bazeaza pe modelul 'z', dezvoltat in 1968, de profesorul Altman. Domnia sa a folosit
informatiile obtinute in urma studierii unui larg esantion de companii, atat din randul celor care
au dat faliment, cat si al celor care au supravietuit. El a descoperit ca analiza bazata pe mai multe
variabile, facuta cu ajutorul a cinci indicatori, a permis prevederea a 75% din falimente, cu doi
ani inainte de producerea acestora. Analisti economici de prestigiu au incercat sa dezvolte
capacitatea de previziune a modelului original. Taffler in Europa de Vest, Kah si Killough au
creat modele 'z' de analiza cu o capacitate sporita de previziune.

Modelul 'z' al lui Altman, are urmatoarea formula[5]:

Interpretarea calitativa a rezultatului functiei z propusa de Altman a fost:

Daca z 1,8, societatea este aproape de faliment;


Daca z (1,8; 3), societatea este intr-o situatie dificila si trebuie urmarita atent
activitatea ei;

Daca z > 3, societatea este profitabila si in consecinta, bancherul poate avea


incredere in societate.

Modelul Bancii Centrale Franceze

Modelul Centralei bilanturilor din cadrul Bancii Centrale a Frantei, prezice riscul de
faliment al societatilor franceze dupa un scor cu 8 variabile, reprezentand rate de rentabilitati
economice si financiare[6]. Cele 8 rate au fost alese dintr-un numar de 26 de rate pe care
serviciul specializat al Bancii Franceze le urmareste la societatile franceze. Pentru selectia lor si
pentru calculul parametrilor s-a constituit un esantion de societati industriale, cu mai putin de
500 de salariati si clasate in una din categoriile normale si dificile. Rezultatele acestui sondaj
sunt prezentate in tabelul de mai jos, in care se dau si ratele analizate.
Modelul Bancii Comerciale Franceze

Tabelul nr. 8.

Media in Med
1977-1979 pentru ia pe
R societati ansamblul
Formula de calcul
ata
n d
socie
ormale ificile
tatilor
R 3 8 62,8
1 8,8% 8,6% %
R 8 7 80,2
2 6,7% 3,2% %
R 3 1 24,8
3 0,2% 9% %
R
6,8%
4

R 8 1 98,2
5 9,8 07,1 zile
R Rata de crestere a valorii adaugate 11,7
6 %
R 79
7 zile
R 10,1
8 %

* Furnizori de materiale, marfuri si produse in cooperare;

** Productia vanduta-Productia stocata+Productia imobilizata

Sursa: Stancu Ion, 'Gestiunea financiara', Ed. Economica, Bucuresti, 1994, pag. 107.
Centrala bilanturilor din cadrul Bancii Frantei a determinat urmatoarea functie scor:

100 z = -1,255 R1 + 2,003 R2 - 0,824 R3 + 5,221 R4 - - 0,689 R5 - 1,164 R6 + 0,706 R7 +


1,408 R8 - 85,544

Pe ansamblul societatilor, functia z are valoarea zero:

100 z = -1,255 . 62,8 + 2,003 . 80,2 - 0,824 . 24,8 + 5,221 . 6,8 - 0,689 . 98,2 -
1,164 . 11,7 + 0,706 . 79 + 1,408 . 10,1 - 85,544 = 0

In jurul valorii zero pentru functia z exista o zona de incertitudine, si este dificil de
prezis daca o societate este sanatoasa sau dificila, deoarece profitabilitatea riscului de faliment
pentru z = 0 este de 0,5 (fig. 3.1.) zona favorabila, avand o probabilitate medie a riscului de
faliment de numai 0,21. Societatile cu un scor mai mic de -1,875 sunt in zona nefavorabila,
probabilitatea riscului de faliment fiind in medie de 0,872.

Figura 1. - Situatia societatilor in raport cu dimensiunea scorului si


probabilitatile riscului de faliment

Se considera ca rezultatele functiei scor z nu trebuie interpretate ultimativ. Ele pot insa
reprezenta un punct de plecare intr-o analiza a slabiciunii unei societati. Pentru societatile
romanesti, Mereuta C. ajunge in cartea Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia
de tranzitie, la urmatoarea concluzie: aplicarea a doua modele de analiza a riscului de faliment,
la cateva cazuri din Romania, a dus la rezultate paradoxale. Astfel modelul Conan-Holder
plaseaza in zona riscului maxim mai toate societatile, iar modelul 'Centralei Bilanturilor a Bancii
Frantei' - in zona riscului minim. Aplicarea lor asupra unor intreprinderi din Franta a condus la
rezultate convergente[7].
5. Modelul Camasoiu-Negoescu

Modelul are la baza o analiza economica a indicatorilor financiari de la


7 firme cu capital de stat in 1993 si pe 9 luni 199 Ca si modelul bancilor
romanesti, indicatorii se calculeaza pentru perioada curenta, cu scopul de a
se evita efectele unor reevaluari succesive de capital, sau ale inflatiei, care
modifica preturile si tarifele practice. [8]

Formula generala a functiei scor, in modelul Camasoiu Negoescu este:

Ki - coeficient de importanta;

Ri - indicator luat in calcul.

Pentru determinarea coeficientilor de importanta s-a solicitat ierarhizarea indicatorilor, la


un numar important de specialisti in productie si in invatamant, si s-a determinat ponderea
punctelor obtinute pe criteriu, in total puncte acordate (matricea morfologica). Indicatorii si
formulele propuse a fi luate in calcul, au fost: (tabelul 9.)

Indicatori de bonitate in modelul Camasoiu Negoescu

Tabel nr. 9.

Nr.
Indicatorul Simbol Formula de calcul
crt.
1. Inversul varstei medii a echipei de R1
conducere

V - varsta

n - nr. membrii conducere


2. Ponderea diferentei dintre creante si R2
datorii in cifra de afaceri
3. Rata profitului calculata la costuri R3

Solvabilitatea R4

5. Lichiditatea patrimoniala R5

6. Ponderea salariilor in costuri (coeficient R6


negativ)
7. Ponderea dobanzilor platite pentru credite R7
pe termen lung, in fondul de amortizare
Nr.
Indicatorul Simbol Formula de calcul
crt.
(coeficient negativ)

8. Ponderea cheltuielilor de perfectionare a R8


personalului in total costuri
9. Ponderea cheltuielilor de publicitate in R9
total costuri
10. Ponderea personalului care lucreaza in R10
agentii din alte localitati decat localitatea
de resedinta a firmei, in total personal

In conformitate cu acest model, deosebim cazurile:

z > 180% => societate profitabila;

z (50%, 180%) => societate cu probleme si in caz de solicitare a unui


credit, trebuie urmarita;

50% => societate cu probleme deosebite; nu poate primi un credit.

6. Modelul 'Conan & Hodler'

Este un model de analiza discriminanta prin care se determina probabilitatea ca o


societate sa ajunga in stare de faliment. Modelul elaborat de Jol Conan si Michel Hodler pe un
esantion de 200 de societati industriale franceze are la baza urmatoarea functie scor[9]:

z = - 0,16 R1 - 0,22 R2 + 0,87 R3 + 0,10 R4 - 0,24 R5

in care: semnificatia coeficientilor este urmatoarea :

z = scorul;
R1 = raportul dintre activul circulant (fara stocuri) si activul total;
R2 = raportul dintre capitalurile permanente si pasivul total;
z = scorul;
R3 = raportul dintre cheltuielile financiare si cifra de afaceri;
R4 = raportul dintre cheltuielile de personal si valoarea adaugata;
R5 = raportul dintre excedentul brut de exploatare si datoriile
totale.

Bonitatea societatilor analizate dupa modelul Conan & Hodler

Tabelul nr. 10.

Nr.
Ind. Formula de calcul ZATUN SUINTEST
crt.
1. z -0,16R1-0,22R2+0,87R3+0,10R4 - 0,24R5 0,162 -0,113
2. R1
-0,048 0,30

3. R2
0,419 0,59

R3
0,029 0,035
5. R4
0,777 0,54

6. R5
-0,598 0,078

ZATUN S.A. a acumulat 0,162 puncte

SUINTEST S.A. a acumulat -0,113 puncte

Interpretarea functiei scor z este urmatoarea:

un scor egal cu 0,210, este echivalent cu o probabilitate a riscului de


faliment de 100%;

un scor egal cu -0,068, semnifica o probabilitate de faliment de 50%;

un scor egal cu -0,164, sugereaza o probabilitate de faliment de 10%.

Pragul limita admis pentru scorul unui client este deci de -0,068. Orice client cu un scor
mai mic are o probabilitate de a da faliment mai mare de 50% si, in consecinta, exista riscul de
nerambursare a creditului sau riscul neplatii datoriilor.

Societatile analizate au acumulat un punctaj, care conduce la o probabilitate a riscului de


faliment de aproximativ 80% in cazul societatii ZATUN S.A. si circa 30% in cazul societatii
SUINTEST S.A.
7. Modelul Bancii Romane de Dezvoltare - Groupe Societe Generale

La Banca Romana de Dezvoltare, bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul


indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care
urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credite. Elementele de baza utilizate in
determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se regasesc in principalele situatii financiar-
contabile intocmite periodic de agentii economici: bilantul, contul de profit si
pierderi, balanta de verificare, situatia patrimoniului, rezultatele financiare, incasari si
plati in valuta.

Pentru determinarea indicatorilor de performanta financiara ai clientului, datele din


documentele financiar-contabile se transpun pe foi speciale de calcul. In determinarea bonitatii
clientului, analistul de risc utilizeaza in principal 4 tipuri fundamentale de indicatori financiari si
anume:

indicatori ai indatorarii - care arata masura in care firma se finanteaza


prin credite;

indicatori de lichiditate - care masoara capacitatea firmei de a-si onora


obligatiile de plata pe termen scurt;

indicatori ai rentabilitatii - care arata masura in care o firma realizeaza


vanzari care depasesc costul activitatilor si obtine profit;

coeficienti de rotatie - care arata eficienta cu care firma isi gestioneaza


resursele.

Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentate in


continuare.

1. Solvabilitatea patrimoniala

Arata gradul in care capitalul propriu al clientului asigura acoperirea creditelor si a


imprumuturilor. Se determina cu ajutorul relatiei:

, in care:

K.S.P. = indicatorul solvabilitatii patrimoniale;


C.P. = capitaluri proprii;
C.I. = volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu si lung si al imprumuturilor
si al datoriilor asimilate.

2. Gradul de indatorare
Arata cat din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite bancare si
datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei:

, in care:

K.G.I. = indicatorul gradului de indatorare;


C.I.D. = volumul total al datoriilor respectiv credite pe termen scurt, mediu si lung,
imprumuturi si alte datorii catre terti.
Ap = totalul activelor patrimoniale.

O valoare relativa apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are datorii
minime, sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale.

3. Lichiditatea totala

Arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe termen scurt


(pasive curente), prin activele curente (disponibilitati, clienti, stocuri etc.) care se pot transforma
in scurt timp, (aceasta perioada poate fi de la 30 la 90 de zile, dar totdeauna mai putin de 365 de
zile), in mijloace banesti. Se determina astfel:

, unde:

Klt = indicatorul lichiditatii totale;


Ac = Active curente (circulante) - numerar in casa, disponibil in cont,
cecuri, stocuri (materii prime, materiale, productie in curs de executie,
produse, animale, marfuri etc.), clienti;
Sn = stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare
- comenzi sistate, contracte reziliate, contracte in litigiu) etc.;
C.i. sau l = clienti incerti sau in litigiu;
Pc = pasive curente, reprezentand obligatii de plata pe termene scurte:
credite pe termen scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si
lung scadente in cursul anului, dobanzi, datorii, imprumuturi,
furnizori, salarii si asimilate ale acestora, impozite etc.

Lichiditatea imediata

Reflecta posibilitatea clientului de a-si achita imediat datoriile, creditele si imprumuturile


in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei:

, in care:
Kli = indicatorul lichiditatii imediate;
Ac = active curente (circulante);
S = stocuri;

in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in


calcul si marfurile cu desfacere imediata - pana la 30 de zile;

in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie


cu caracter sezonier (industrie alimentara, constructii, turism
sezonier etc.), care pentru desfasurarea procesului de
productie constituie stocuri importante de materii
prime/materiale, in anumite perioade ale anului, se iau in
calcul si stocurile de materii prime/materiale achizitionate din
credite.
C.i. sau l = clienti incerti sau in litigiu;
Pc = pasive curente, reprezentand obligatii de plata pe termene scurte:
credite pe termen scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si
lung scadente in cursul anului, dobanzi, datorii, imprumuturi,
furnizori, salarii si asimilate ale acestora, impozite etc; pentru clientii
care inregistreaza pierderi, valoarea activelor luate in calcul se va
diminua cu valoarea pierderilor inregistrate.

5. Rentabilitatea

Rentabilitatea in functie de cifra de afaceri exprima capacitatea clientului in functie de


conditiile concrete de productie, tehnologie, organizare, management, de a obtine un anumit
nivel de profit la un anumit volum de vanzari (cifra de afaceri). Indicatorul se mai numeste si
'marja de profit la vanzari, rata rentabilitatii comerciale, rata marjei nete de rentabilitate etc.'.

Se determina prin raportul:

, in care:

KRr = rata rentabilitatii;


PN = profitul net obtinut;
CA = cifra de afaceri.

Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea
pozitiei acestuia in cadrul ramurii, ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu
indicatorul mediu pe ramura, daca acesta se cunoaste.

6. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri


Exprima gradul in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestora. Se
determina ca raport intre veniturile medii lunare si cheltuielile medii lunare:

, in care:

K.G.C.Vt = indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri;


V.m.l. = venituri medii lunare;
Ch.m.l. = cheltuieli medii lunare.

Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuia in categoria


de performanta se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare indicator,
prezentate intr-o anexa la normele de creditare BRD-SG. Pentru fiecare indicator de performanta
financiara a clientului, in functie de incadrarea acestuia in limitele stabilite, se acorda
urmatoarele punctaje:

10 puncte pentru indicatorii care se incadreaza la categoria A;

8 puncte la cei din categoria B;

5 puncte la cei din categoria C;

2 puncte la cei din categoria D;

0 puncte la cei din categoria E.

Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator, se obtine punctajul
total pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele 5 categorii de performanta, astfel:

Clasificarea societatilor in functie de categoria de performanta

Tabelul nr. 11

Categoria de
Caracteristici Punctaj total
performanta
A Performantele financiare sunt foarte bune intre 41 si 50
B Performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot intre 26 si 40
mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata
C Performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta intre 11 si 25
tendinta de inrautatire
D Performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta intre 1 si 10
ciclicitate la intervale scurte de timp
E Performantele financiare arata pierderi 0

Normele metodologice pentru acordarea unui credit la BRD -SG, prevad urmatoarele
precizari:
a) In situatia in care clientul inregistreaza pierderi, se calculeaza indicatorii
de performanta financiara si obligatoriu, clientul va fi inregistrat la categoria de
performanta 'E' cu punctaj total zero. Clientii care inregistreaza pierderi accidentale si
care au serviciul datoriei constant 'standard' fata de banca, vor fi incadrati in categoria
rezultata potrivit punctajului obtinut.

b) In cazul clientilor bancii a caror activitate sau productie cu caracter


sezonier, ca de exemplu in agricultura, industria alimentara, constructii, turism
sezonier etc., unde cheltuielile evidentiate pe costuri difera de perioada cand se
incaseaza veniturile si cu serviciul datoriei constant 'standard' fata de banca, stabilirea
categoriei de performanta financiara se va face pe baza concluziilor din analiza
bilantului incheiat la 31 decembrie a anului anterior, sau dupa caz la 30 iunie.

c) In cazul clientilor care sunt la inceputul activitatii si care la data analizei


inca nu functioneaza, vor fi incadrati in categoria B.

d) Pentru societatile comerciale si regiile autonome care au subunitati in


teritoriu, incadrarea intr-una din categoriile de performanta se face potrivit punctajului
obtinut in urma analizei indicatorilor de bonitate, de 'societatea mama'.

e) In cazul in care un client care are serviciul datoriei 'Standard', iar


punctajul obtinut se apropie de limita superioara sau de limita inferioara a punctajului
aferent fiecarei categorii de performanta, banca poate, in functie de aprecierea generala
a activitatii clientului (analiza non-financiara), majora sau diminua cu 1-3 puncte,
punctajul total. In aceasta situatie, clientul respectiv poate sa fie trecut intr-o categorie
de performanta superioara sau inferioara.

Serviciul datoriei - Capacitatea de onorare a datoriei se stabileste potrivit prevederilor


din Regulamentul BNR nr. 2/2000.

Clasificarea clientilor - Pe baza aprecierii performantelor financiare si a capacitatii de


onorare a datoriei se va definitiva bonitatea clientului, potrivit tabelului de mai jos.

In evaluarea riscului in activitatea de creditare, analistul de risc va analiza atat aspectele


non-financiare, cat si pe cele financiare ale clientului. Limitele procentuale ale indicatorilor de
performanta financiara sunt prezentate in tabelul nr. 12:

Categorii de credite in functie de indicatorii de bonitate

Tabelul nr. 12

Nr. Criterii de apreciere Categorii de credite


crt. % Categ. A10 Categ. B8 Categ. C5 Categ. D2 Categ. E0
1. Rentabilitatea in
functie de cifra de Peste 5,2 2,1-5,0 1,31-2,00 0,0-1,30 Pierdere
afaceri
2 Lichiditatea imediata Peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 Sub 50,0
3. Solvabilitatea
Peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 Sub 20,0
patrimoniala
Gradul de indatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 Peste 80
5. Gradul de acoperire a
cheltuielilor din Peste 105,1 103,1-105,0 102,1-103,0 100-102,0 Sub 100,0
venituri
Total punctaj 41-50 26-40 11-25 1-10 0
8. Modelul SWATEK

Acest model a stat la baza dezvoltarii modelului URS (Sistem Unificat de Rating), aplicat
de Grupul Bancar Raiffeisen din Austria pentru determinarea bonitatii clientilor sai intr-o forma
interactiva. Metodologia aplicata, tipul de evaluare si interpretarea scorului le prezentam in
continuare.[10] Denumit dupa dl. Swatek, cenzor intern al Grupului Bancar Raiffeisen din
Austria, care a rezumat pentru prim data in scris reglementarile existente cu privire la rating-urile
partenerilor, un model Swatek (sub forma unei variante usor imbunatatite a lui) a fost deja
introdus la RZB Viena (Grupul Bancar Raiffeisen), cu ani in urma si folosit cu succes pana in
prezent. Principalul obiectiv al Modelului Swatek este de a pune la dispozitie o imagine
cuprinzatoare a situatie globala de risc a bancii cu privire la parteneri. In RZB, Modelul Swatek
este utilizat exclusiv pentru a evalua corporatii, nu banci sau tari, deoarece pentru aceste din
urma categorii au fost create alte sisteme de evaluare, tinandu-se cont de caracteristicile specifice
si parametrii de risc pentru banci si tari.

Modelul Swatek tine cont de doua forme de risc de partener:

probabilitatea de incalcare a contractului ( Rating de client)

posibilul volum al pierderilor ( Rating de colateral)

Probabilitate de incalcare a contractului: se masoara prin evaluarea reputatiei de


creditare a partenerului. Reputatia de creditare se evalueaza in baza unei scale de la 1 la 5; 1 fiind
nivelul considerat cel mai bun si 5 cel inferior.

Posibilul volum al pierderilor: se masoara prin evaluarea comparatiei dintre volumul


expunerii monetare la risc si valoare si calitatea colateralului. Gradul de colateralizare se
evalueaza in baza aceleiasi scale de la 1 la 5 sus-mentionate.

Prin combinarea Rating-ului clientului cu Rating-ul colateralului, Modelul Swatek


produce 25 de clase de risc ce pot fi utilizate la clasificarea partenerilor. In baza unor astfel de
clase de risc (presupunand ca toti partenerii unei banci sunt evaluati potrivit acelorasi standarde),
se poate da raspuns la urmatoarele intrebari:

in ce clase de risc sunt situate majoritatea expunerilor noastre la risc?

cum s-a modificat in timp structura de risc a portofoliului nostru de


credite?
avand in vedere structura de risc a portofoliului nostru de credite, ni se
permite sa initiem alte afaceri cu un partener?

trebuie sa ne schimbam politica de acordare de imprumuturi in baza


structurii de risc a portofoliului nostru de credite?

Modelul Swatek se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati :

evaluarea partenerilor si a expunerilor singulare;

sistem dublu de evaluare atat a probabilitatii de incalcare a contractului,


cat si a posibilului volum al pierderilor rezultate dintr-un caz de incalcare a
contractului (proces dinamic);

posibilitatea de creare a unor clase de risc prin permiterea unor prezentari


generale ale riscurilor pe o baza agregata;

usurinta de utilizare si intelegere, deoarece scara de evaluare este similara


sistemului (austriac) de acordare a notelor in invatamant (1-5):

structurare, deci este adecvat pentru procesare electronica a datelor.

Acest sistem are si dezavantaje dintre care mentionam :

Nu furnizeaza indicatii privind modul de evaluare a reputatiei de creditare


sau a valorii colateralului, ducand la rezultate subiective dificil de comparat.

Nu este direct compatibil cu sistemele de rating folosite de agentiile


internationale de rating, ceea ce face destul de dificila compararea cu rating-uri
externe.

Prea multe clase de risc (25), fara a prezenta explicatii cu privire la modul
de incadrare a partenerilor in anumite clase de risc.

Nu este compatibil cu categoriile de risc al Legii bancare din Austria, care


fac parte din cerintele curente de raportare catre organele administrative bancare (a se
vedea in continuare).

Potrivit Legii bancare din Austria, RZB (Grupul Bancar Raiffeisein) trebuie sa raporteze
Bancii Nationale a Austriei, pentru informare si verificare, calitatea portofoliului sau consolidat
de credite (inclusiv pentru filiale). In acest raport, cele mai mari expuneri de risc din partea
partenerilor trebuie clasificate dupa un sistem de 4 litere (de la A la D), A fiind riscul cel mai mic
si D cel mai mare. Pentru a reduce volumul de munca cerut de doua sisteme interne de rating
(Swatek si cel cerut de Legea bancara), RZB a creat o schema care traduce clasele de risc ale
Modelului Swatek in sistemul de rating cerut de legea bancara. In RZB (si potrivit URS), un
astfel de rating se numeste 'Rating global' si se formeaza prin combinarea rating-ului societatii cu
cel al colateralului.
Rating Categorii de risc ale Legii bancare din
global/Swatek Austria
A, A minus
A
(A-)
B, B minus
B
(B-)
C C
D D

Explicatii:

A = fara risc vizibil

Acopera toate expunerile de risc / imprumut care nu intra in categoriile B-D.

B = risc limitat de incalcare a contractului

Banca detine deja anumite informatii cu privire la necesitatea tinerii sub stricta observatie
a evolutiei viitoare a debitorului. Achitarea datoriei nu este insa pusa la indoiala inca. Exemple
care se pot incadra in aceasta categorie: debitori ale caror declaratii financiare curente
semnaleaza o deteriorare a situatiei lor economice sau debitori ale caror fluxuri de numerar,
lichiditati, capitaluri proprii sau colaterale garanteaza ca si in conditiile actuale exista numai un
risc de incalcare a contractului.

C = indoielnic, risc ridicat de nerambursare

O acordare de credit este considerata nesigura sau extrem de riscanta daca au existat
intarzieri in rambursarea sumei creditului sau a dobanzii, iar rambursarea si achitarea dobanzii
par a fi partial sau total periclitate. Aceasta calificare trebuie sa se bazeze pe dubii bine
fundamentate cu privire la recuperarea expunerii. In acest stadiu, trebuie avuta in vedere crearea
de provizioane. La aceasta categorie nu sunt permise tranzactii noi!

D = pierderi, situatie de faliment

Creditul nu va fi rambursat, nu este acoperit integral prin colateral si in consecinta nu


trebuie acordat. Diferenta fata de grupa C (indoielnic): consta in faptul ca pierderea s-a produs
deja , nu este doar de asteptat.

9. Modelul de rating URS (Sistem unicat de raiting)

Asa cum am mentionat in subcapitolul anterior, Grupul Bancii Raiffeisen din Austria a
adoptat un model prelucrat dupa modelul Swatek in vederea determinarii bonitatii clientilor sai.
Sinteza acestui model o prezentam in continuare.[11] Faptul ca modelul Swatek nu furnizeaza
indicatii cu privire la incadrarea clientilor in diferite categorii de rating, lasand mult loc pentru
rationamente subiective, constituie o bariera majora in stabilirea unui sistem de management al
riscului de creditare valabil pentru intreaga retea. Pentru eliminarea acestei bariere, ICM - in
baza modelului de rating creat de RBP - a decis nu numai sa elaboreze astfel de indicatii de
rating, ci si sa furnizeze utilizatorului si un instrument EDP facil, care sa-l sprijine in procesul de
rating. Acest instrument EDP (in Excel) constituie Modelul de rating URS. Bazat pe modelul
Swatek deschis anterior, el inglobeaza toate avantajele unei structuri de rating stabilite,
eliminand in acelasi timp cele mai serioase deficiente ale acesteia. Modelul de rating URS
reprezinta:

indicatii clare si usor aplicabile pentru utilizatori;

interpretare amortizata a criteriilor de rating pentru utilizatori si factorii de


decizie;

rezultate de rating comparabile la nivelul intregului retele;

un punct de plecare pentru un management al riscului de creditare la nivel de


retea;

o deschidere spre modificari ulterioare cu privire la ponderarea riscurilor si scale


mai mari de rating.

In vederea unei cat mai posibile obiectivari a procesului de rating si pentru asigurarea
unor rezerve suficiente (in special la evaluarea colateralului), Modelul de rating URS introduce
ponderari ale riscurilor pentru toate ratingurile utilizate. Ponderarile de riscuri introduse de
Modelele de rating URS sunt obtinute in principal din cele utilizate in RBP de peste un an cu
rezultate pozitive, adaptate insa oarecum pentru a se putea aplica intregii retele.

Ponderarile de riscuri la Rating-ul clientului nu numai ca reflecta importanta anumitor


indicatori financiari de previzionare a falimentului, dar iau totodata in considerare factori
calitativi, de genul tipului de proprietate si al cantitatii si calitatii informatiilor primite.
Ponderarile de riscuri din Rating-ul colateralului tind sa reflecte cat mai mult posibil situatia
juridica a retelei, precum si principiile generale ale valorilor pietei secundare si ale tipurilor
specifice de colateral. Au fost stabilite si ponderari ale colateralului pentru a include sconturile
de aplicare a colateralului in cazul in care trebuie realizate, generand de cele mai multe ori
costuri si cheltuieli suplimentare.

Pentru a face distinctia intre economiile din diferite state si cicluri economice si pentru a
reflecta diferitele medii juridice, ponderarile de riscuri se bazeaza - unde este cazul - pe rating-
urile de tari. Referintele la rating-urile de tari se leaga intotdeauna de sistemul de Ratig de tara la
RZB. Rating-uri actuale de tari pot fi cerute de Departamentul de Analiza Bancara si de Tara
(CBA) al RZB din Viena, sau de directorii dvs. GAMS de retea.

Rating-ul clientului.
Rating-ul clientului este determinat prin examinarea a 6 criterii calitative si a 10 criterii
cantitative. Ponderarile de risc care folosesc aceste criterii reflecta capacitatea lor medie de
previzionare a falimentului. Selectia si ponderarile de risc propriu-zise se bazeaza pe rezultatele
studiilor internationale, dar si pe numerosii ani de experienta ai directorilor de credite din cadrul
retelei RZB.

Criteriile si ponderarile lor de risc se prezinta in tabelul 13.

Criterii calitative si cantitative pentru acordarea creditelor

Tabelul nr. 3.13.

CRITERIUL PONDERI DE RISC


A. Criterii calitative: 43.5%, constand in
- calitatea managementului 5.0%
- planificarea/strategia afacerii 5.0%
- structura proprietatii 12.0%
- riscul pe ramura 5.5%
- pozitia pe piata/segmentul de 8.0%
piata
- calitatea auditului 8.0%
B. Criterii cantitative: 56.5%, constand in
- capital propriu 7,5% (Rata capitalului propriu)
- tendinta evolutiei capitalului 2.5%
propriu
- profitabilitate 6.0% (Venit din activitatea curenta)
- profitabilitate comparativ cu 2.5%
concurentii
- tendinta evolutiei profitabilitatii 2.5%
- fluxul de numerar de lucru 9.0%
- tendinta fluxului de numerar de 2.5%
lucru
- acoperirea dobanzii 8.5% (EBIT/cheltuieli dobanda)
- lichiditati 7.5% (Rata curenta)
- expunere la riscul de valuta 8.0% (vezi definitia)

Fiecare dintre subcriteriile mai sus mentionate este evaluat, in continuare, prin utilizarea
anumitor factori selectati pentru a descrie posibilele forme de risc incluse. Fiecare factor are o
anumita nota indicand gradul de risc. In functie de factorul considerat cel mai adecvat pentru
descrierea clientului, utilizatorul introduce o anumita nota in model. Dupa completarea tuturor
criteriilor cerute, modelul calculeaza rezultatul riscului masurat al clientului, care este echivalent
cu Rating-ul clientului.

Rating-ul colateralului.

Pentru Rating-ul colateralului s-a folosit un alt mod de abordare. Deoarece calitatea
colateralului depinde de cele mai multe ori de calitatea factorilor externi (reputatia de creditare a
girantilor, cadrul legal, disponibilitatea si profunzimea pietelor secundare etc.), nu de tipul
propriu-zis de colateral, ponderarile de risc ale colateralului depind foarte mult de calitatea
respectivilor factori externi.

[1] Manualul de creditare al Bancii Agricole, editia 2000

Bran Paul, Relatii financiar-bancare ale societatilor comerciale,


[2]
Ed. Tribuna Economica, Colectia Ghid

Personal, Bucuresti, 1994, pag. 261.

Randurile si numarul formularului din acest model corespund


[3]
Situatiei patrimoniale realizata in anul 1994; in prezent aceste
randuri nu mai corespund indicatorului urmarit

Minetos
[4] Camelia, Revista Capital, nr.49/8.12.1994,
articolul: Evaluarea riscului de faliment, pag. 20.

Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and


[5]
Prediction of Corporate Bankrupcy, Journal of Finance, sept. 1968
sau Stancu Ion, 'Gestiunea financiara a agentilor economici', Ed.
Economica, Bucuresti, 1993, pag. 96.

Mereuta C., coordonator, Analiza diagnostica ale societatilor


[6]
comerciale in economia de tranzitie, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1994,
pag. 99 sau Stancu I., opera citata, pag. 106.

Mereuta C coordonator; Analiza diagnostic a societatilor


[7]
comerciale in economia de tranzitie, Ed. Tehnica,Bucuresti, 1994,
pag.84

Negoescu Gheorghe - 'Risc si incertitudine in economia


[8]
contemporana', Ed. Alter Ego Cristian, Galati, 1995, pag.

96-97
Hondler M., Loeg J., Portier G., Le score de lentreprise,
[9]
Nouvelles Editions Fiduciaires, 1989, pag. 136.

Prelucrare dupa Manualul de creditare al Grupului Bancar


[10]
Raiffeisen, Austria, editia 2002

Prelucrare dupa procedura de creditare a Grupului Bancar


[11]
Raiffeisen din Austria - 2002