SF 2022 Institutii Invatamint

SEMINAR
„Recomandări practice privind închiderea anului și întocmirea situaţiilor financiare și a

Declarației cu privire la impozitul pe venit pe anul 2022. Politicile contabile și aplicarea
legislației fiscale, asigurărilor sociale și medicale în anul 2023”
1. Închiderea perioadei de gestiune pe anul 2022

Modul de închidere a perioadei de gestiune şi de întocmire a situaţiilor financiare pe anul 2022 este
reglementat de următoarele acte normative principale:
▪ Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/20171;
▪ SNC „Prezentarea situaţiilor financiare” (în redacția Ordinului MF nr. 48/2019);
▪ SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”;
▪ Ghidul metodologic de întocmire a situaţiilor financiare, aprobat prin Ordinul MF nr. 154/2020;
▪ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul MF nr. 60/2012;
▪ Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul MF nr. 119/2013.
Componenţa situaţiilor financiare (art. 21 din Legea 287/2017)
Situaţii financiare
Complete Simplificate Prescurtate
▪ bilanţul; ▪ bilanţul; ▪ bilanţul prescurtat;

▪ situaţia de profit şi pierdere; ▪ situaţia de profit şi ▪ situaţia de profit şi
▪ situaţia modificărilor pierdere; pierdere
capitalului propriu; ▪ nota explicativă. prescurtată;
▪ situaţia fluxurilor de ▪ nota explicativă.
numerar;
▪ nota explicativă.
Setul de situaţii financiare se selectează de către fiecare instituție de sine stătător, în funcţie de
criteriile de mărime şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor. Pentru prima perioadă de gestiune,
instituțiile nou-create pot întocmi situaţii financiare prescurtate, simplificate sau complete, în funcţie de
necesităţile informaţionale proprii (art. 21 alin. (7) din Legea nr. 287/2017).
Categoriile şi criteriile de clasificare a entităţilor (art. 4 alin. (1)-(4))

Entitatea se raportează la o categorie anumită în cazul în care la data raportării corespunde la două din
criteriile prezentate în următorul tabel.
Categorii de entităţi Totalul activelor, lei Veniturile din vânzări, Numărul mediu al salariaţilor
lei în perioada de gestiune, persoane
Entitate micro ≤ 5 600 000 ≤ 11 200 000 ≤ 10
1
Abrevierile utilizate în acest material semnifică: Legea nr. 287/2017 – Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017;
CF – Codul fiscal; IFRS – Standarde Internaţionale de Raportare Financiară; SNC „Politici contabile” – SNC „Politici contabile,
modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”; SNC „CIF” – SNC „Creanţe şi investiţii financiare”; SNC
„PSF” – SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”; SNC „CPD” – SNC „Capital propriu şi datorii”; SNC „INC” – SNC
„Imobilizări necorporale şi corporale”; SNC „DCVS” – SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”; Indicaţii metodice – Indicaţii
metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor; Recomandări metodice -
Recomandările metodice privind implementarea modificărilor la Ordinul nr. 118/2013, aprobate prin Ordinul nr. 48/2019; PGCC –
Planul general de conturi contabile; Regulamentul nr. 60 – Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul MF nr.
60/2012; Ghidul metodologic - Ghidul metodologic de întocmire a situaţiilor financiare, aprobat prin Ordinul MF nr. 154/2020;
INC – imobilizări necorporale şi corporale; IC – imobilizări corporale; OMVSD – obiecte de mică valoare şi scurtă durată.
Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023
1
Entitate mică ≤ 63 600 000 ≤ 127 200 000 ≤ 50
Entitate mijlocie ≤ 318 000 000 ≤ 636 000 000 ≤ 250
Entitate mare > 318 000 000 > 636 000 000 > 250
Entitatea trece dintr-o categorie în alta dacă, la data raportării, pentru ultimele două perioade de
gestiune, depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre criteriile categoriei la care se
atribuie (art. 4 alin. (8) din Legea 287/2017).
La întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare pentru anul 2022, este necesar să se acorde atenţie
următoarelor aspecte:
1. Situaţiile financiare se întocmesc pentru perioada de gestiune conform formatelor tipizate prevăzute
în anexele la SNC „PSF”.
2. Formatele bilanţului şi situaţiei de profit şi pierdere sunt identice pentru entităţile care întocmesc
situaţii financiare complete sau simplificate, iar situaţiile financiare prescurtate se întocmesc conform unor
formulare distincte elaborate în baza compartimentelor formatelor complete ale bilanţului şi situaţiei de profit
şi pierdere.
3. Indicatorii formatelor de situaţii financiare se calculează nu doar în baza datelor conturilor sintetice,
ci şi a informaţiilor generalizate în subconturi. Astfel, în formatul bilanţului trebuie se fie reflectate nu doar
valoarea totală a IN în exploatare, mijloacelor fixe, investiţiilor financiare, creanţelor şi datoriilor părţilor
afiliate, provizioanelor pe termen lung şi curente, ci şi valoarea grupelor (claselor) acestora contabilizate,
respectiv, în subconturile conturilor 112, 123, 142 şi 252, 162 şi 252, 422 şi 522, 426 şi 538.
Formatul situaţiei de profit şi pierdere conţine nu doar informaţii privind suma totală a veniturilor din
vânzări, costului vânzărilor, veniturilor şi cheltuielilor financiare, ci şi mărimea categoriilor acestora
înregistrate, respectiv, în subconturile conturilor 611, 711, 622 şi 722. Pentru determinarea unor indicatori, în
cadrul subconturilor conturilor sintetice trebuie să fie deschise conturi de gradul III.
4. Nu există o corelaţie directă între soldurile şi rulajele unor conturi sintetice şi subconturi şi
indicatorii noilor formate de situaţii financiare. De exemplu, pentru calcularea indicatorului rd. 070
„Terenuri” din bilanţ, se utilizează informaţia generalizată în conturile 122 şi 128 (în partea ce ţine de
valoarea contabilă a terenurilor), 112, subcontul 1124 şi 113, subcontul 1134 (în partea referitoare la valoarea
contabilă a drepturilor de utilizare a acestor terenuri). În mod similar se determină şi indicatorul rd. 081
„Clădiri” din bilanţ.
5. La calcularea indicatorilor situaţiilor financiare, trebuie să se ţină cont de modificările operate în
SNC2 şi PGCC3, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi pot fi aplicate doar pentru faptele economice
produse începând cu această dată. De exemplu, varianta de decontare la costurile/cheltuielile curente a valorii
în mărime integrală poate fi aplicată doar pentru anvelopele/acumulatoarele procurate separat de mijloacele de
transport şi transmise în exploatare începând cu 1 ianuarie 2020. În acelaşi mod urmează să se aplice varianta
de înregistrare iniţială în componenţa veniturilor anticipate a valorii activelor imobilizate şi circulante primite
cu titlu gratuit, modul de calculare a uzurii OMVSD în mărime de 100 % din valoarea acestora la transmiterea
în exploatare etc.
6. Elementele contabile recunoscute până la 1 ianuarie 2020 urmează a fi reflectate în situaţiile
financiare în baza regulilor în vigoare la 31 decembrie 2019. De exemplu, pentru OMVSD aflate în exploatare
la această dată, uzura se va calcula în mărime de 50 % din valoarea la casarea acestora. Pentru anvelopele
procurate separat de mijloacele de transport şi transmise în exploatare până la 31 decembrie 2019, cota valorii
aferentă parcursului rămas se va deconta la costurile/cheltuielile curente în funcţie de parcursul efectiv.
Cheltuielile anticipate aferente reparaţiei IC efectuate pentru menţinerea acestora în stare funcţională urmează
a fi decontate la costurile/cheltuielile curente în modul şi pe durata stabilite la recunoaşterea iniţială a acestora
(pct. 4 din Recomandările metodice).
7. Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape (pct. 18 din SNC „PSF”):
■ efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea
generală a activelor şi datoriilor, decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate aferente perioadei de
gestiune, determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, întocmirea înregistrărilor de corectare,
determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen lung, închiderea conturilor de
gestiune etc.;
2
Ordinul MF nr. 48/2019 (MO nr. 101-107/22.03.2019).
3
2
■ completarea formatelor situaţiilor financiare;
■ întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;
■ aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
■ reformarea bilanţului.
Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare
Decontarea veniturilor şi cheltuielilor anticipate

Veniturile şi cheltuielile anticipate se decontează la costurile/cheltuielile şi veniturile curente în termenele
stabilite în politicile contabile (lunar sau trimestrial). Suma (cota) acestor cheltuieli şi venituri aferentă
perioadei de gestiune curente se determină în bază liniară, proporţional cu volumul produselor
fabricate/comercializate şi al serviciilor prestate sau în alt mod prevăzut în actele normative, iar în absenţa
acestora – conform politicilor contabile ale instituții.
Decontarea veniturilor şi cheltuielilor anticipate se reflectă în baza notelor contabile prin următoarele
înregistrări:
1) cheltuielile anticipate: Dt 111, 121, 711, 712, 713, 714, 721, 722, 821 etc. Ct 261;
2) veniturile anticipate: Dt 535 Ct 611, 612, 621, 622 etc.
Determinarea diferenţelor de curs valutar

Conform pct. 11 din SNC „DCVS”, la întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare în valută
străină (numerarul, creanţele şi datoriile, cu excepţia avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări
de active şi servicii, investiţiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin
aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării.
Elementele nemonetare în valută străină (imobilizările necorporale şi corporale, goodwill-ul, stocurile,
avansurile acordate/primite pentru procurări/livrări de active şi servicii, elementele de capital propriu, etc.) nu
se supun recalculării la data raportării şi se înregistrează în situaţiile financiare conform cursului oficial al
leului moldovenesc la data recunoaşterii iniţiale a acestora (pct. 12 din SNC „DCVS”).
Instituția poate recalcula elementele monetare atît la data raportării, cît şi cu o altă periodicitate
prevăzută în politicile contabile (lunar, trimestrial etc.) (pct. 13 din SNC „DCVS”).
În cazul recalculării elementelor monetare în valută străină trebuie întocmite:
▪ Note contabile – în cazul diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor cu nerezidenţii;
▪ Acte de confirmare a creanţelor şi datoriilor în valută străină aferente operaţiunilor economice între
rezidenţii Republicii Moldova4 – în cazul diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor cu rezidenţii,
cărora li se permite efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăţilor şi transferurilor în valută
străină, conform art. 21 alin. (2) din Legea privind reglementarea valutară, cu excepţia băncilor
licenţiate.
Diferenţele de curs valutar aferente subvențiilor, finanțărilor și încasărilor cu destinație specială se

înregistrează prin formulele contabile (pct. 141 din SNC „DCVS”):
1) diferenţele favorabile de curs valutar: Dt 234, 241, 243, 521, 522, 544 etc. Ct 425, 537;
2) diferenţele nefavorabile de curs valutar: Dt 425, 537 Ct 722.
Diferenţele de curs valutar aferente creanțelor, investițiilor financiare și datoriilor se înregistrează prin
formulele contabile:
1) diferenţele favorabile de curs valutar: Dt 141, 142, 161, 162, 163, 221, 223, 226, 231, 232, 233, 234,
241, 243, 244, 251, 252, 411, 412, 421, 422, 423, 424, 511, 512, 521, 522, 523, 535, 536, 544 etc. Ct
622;
2) diferenţele nefavorabile de curs valutar: Dt 722 Ct 141, 142, 161, 162, 221, 223, 226, 231, 232, 233,
234, 241, 243, 244, 251, 252, 411, 412, 421, 422, 423, 424, 511, 512, 521, 522, 523, 535, 536, 544 etc.
În afară de diferențele de curs valutar, la entități apar și diferențe de sumă ca urmare a operaţiunilor cu
rezidenţii Republicii Moldova în baza contractelor încheiate în valută străină sau unităţi convenţionale cu
plata în monedă naţională. Aceste diferenţe se perfectează prin documente primare cu regim special (facturi
fiscale, acte de achiziție a serviciilor de locațiune etc.) emise de către furnizorii de bunuri şi servicii şi se
4
3
înregistrează ca venituri şi cheltuieli financiare. La data raportării creanțele și datoriile aferente operațiunilor
exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale nu se supun recalculării (pct. 22 din SNC „DCVS”).
Ajustările pentru deprecierea stocurilor

Conform pct. 44 din SNC „Stocuri”, la data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică
dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă (VRN) care reprezintă preţul de vînzare estimat al
stocurilor diminuat cu costurile estimate pentru finalizare (completare) şi costurile estimate de vînzare.
Stocurile se evaluează la VRN dacă aceasta este mai mică decît valoarea contabilă a lor, ceea ce are
loc în urma deteriorării sau degradării parţiale, învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor,
reducerii preţului de vînzare, majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vînzării stocurilor
etc.
VRN poate fi determinată pe fiecare element, grupă omogenă sau pe volumul total al stocurilor (pct.
46 din SNC „Stocuri”). Mărimea acestei valori se stabileşte în baza preţurilor contractuale, preţurilor de piaţă
curente sau altor informaţii credibile deţinute de către entitate.
VRN se stabileşte de către o comisie numită de conducătorul instituției sau de către un evaluator
independent.
În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât VRN urmează a fi recunoscute
ajustări pentru deprecierea stocurilor. Pentru evidența acestor ajustări este destinat contul omonim 218. La
recunoașterea acestor ajustări se întocmește formula contabilă: Dt 714 Ct 218.
Potrivit pct. 50 din SNC „Stocuri”, pe parcursul perioadei de gestiune următoare sau la sfârşitul
acesteia, ajustările existente se analizează şi se regularizează în modul următor:
▪ ajustările aferente stocurilor ieşite se anulează şi se decontează la veniturile curente: Dt 218 Ct 612,
subcontul 6126 „Venituri din ajustările privind deprecierea activelor circulante”;
▪ diferenţa pozitivă dintre suma ajustării la data raportării şi suma ajustării existente se înregistrează
ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a ajustărilor: Dt 714, subcontul 7146
„Cheltuieli aferente ajustărilor privind deprecierea activelor circulante”, Ct 218;
▪ diferenţa negativă dintre suma ajustării la data raportării şi suma ajustării existente se înregistrează
ca diminuare a ajustării în limita costului de intrare şi majorare a veniturilor curente: Dt 218 Ct
612, subcontul 6126.
Constituirea (ajustarea) provizioanelor

Potrivit pct. 85 din SNC „CPD”, provizioanele includ următoarele grupe:
1
▪ provizioane pentru beneficiile angajaţilor (subpct. 1));

▪ provizioane pentru garanţiile acordate cumpărătorilor/clienţilor (subpct. 2));
▪ provizioane pentru impozite (subpct. 3));
▪ alte provizioane (subpct. 4)).
Provizioanele se recunosc, de regulă, într-o perioadă (lună, trimestru, an) pentru acoperirea
cheltuielilor aferente perioadelor viitoare.
SNC şi alte reglementări contabile nu conţin prevederi explicite privind obligativitatea constituirii
provizioanelor. Necesitatea constituirii provizioanelor se stabileşte de către fiecare entitate de sine stătător, în
funcţie de necesităţile informaţionale proprii, condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii, probabilitatea
apariţiei unor cheltuieli (pierderi) neprevăzute în perioadele de gestiune viitoare. În cazul în care entitatea
decide să creeze provizioane, nomenclatorul, precum şi modul de determinare şi de utilizare a acestora trebuie
să fie reflectate în politicile contabile.
Conform politicilor contabile ale instituției, provizioanele pot fi constituite pe parcursul perioadei de
gestiune (lunar, trimestrial) sau la data raportării.
Potrivit pct. 85 din SNC „CPD”, provizioanele se constituie pe seama valorii (costului de intrare)
activelor şi/sau a costurilor/cheltuielilor curente cu întocmirea următoarei formule contabile: Dt 111, 112,
121, 122, 131, 151, 171, 261, 712, 713, 714, 811, 812, 821 etc. Ct 426 sau 538.
Provizioanele se utilizează numai în scopurile pentru care au fost iniţial constituite (pct. 86 din SNC
„CPD”). Astfel, provizioanele constituite pentru acoperirea anumitor costuri/cheltuieli (de exemplu, plata
indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă) nu pot fi utilizate în alte scopuri (de exemplu, pentru litigii,
ieșirea mijloacelor fixe etc.).
În funcţie de natura costurilor efectuate, provizioanele utilizate se decontează prin formula contabilă:
Dt 426 sau 538 Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 534, 544, 812 etc.
4
Provizioanele neutilizate care urmează a fi folosite în perioadele de gestiune următoare (de exemplu,
pentru acoperirea costurilor de ieşire a activelor imobilizate, plata indemnizaţiilor pentru concediile de
odihnă) nu trebuie să fie decontate la data raportării. În cazul în care entitatea încetează să mai constituie
provizioane pentru anumite scopuri (de exemplu, pentru ieşirea imobilizărilor corporale, plata indemnizaţiilor
pentru concediile de odihnă) acestea se anulează prin următoarea formulă contabilă: Dt 426 sau 538 Ct 612.
Provizioanele pentru beneficiile angajaţilor se constituie pentru datoriile instituției faţă de personal
privind concediile de odihnă, pensiile, recompensele pentru rezultatele activităţii anuale şi alte plăţi rezultate
din contractele colective şi individuale de muncă (pct. 851 subpct. 1) din SNC „CPD”).
Mărimea acestor provizioane se determină pentru fiecare angajat sau pe categorii de angajaţi în baza:
■ unui procent stabilit în politicile contabile faţă de salariile calculate – în cazul constituirii
provizioanelor pe parcursul perioadei de gestiune (lunar, trimestrial);
■ numărului efectiv de zile de concediu nefolosite – la constituirea provizioanelor la data raportării.
Constituirea acestor provizioane se reflectă în debitul aceloraşi conturi ca şi salariile şi alte venituri
calculate ale angajaţilor, care servesc drept bază de determinare a plăţilor pentru concediile de odihnă.
În conformitate cu politicile contabile, în suma provizioanelor pentru plata concediilor de odihnă pot fi incluse
contribuţiile de ASSO.
Exemplu. Potrivit politicilor contabile, instituția de învățământ constituie provizioane pentru plata
concediilor de odihnă la data raportării în baza numărului efectiv de zile de concediu nefolosite. Conform
situaţiei din 31.12.2022, au rămas neutilizate 750 zile, inclusiv 285 zile – pentru personalul didactic, 135 zile
– pentru personalul auxiliar şi 330 zile – pentru personalul administrativ al instituției. Salariul mediu cu
contribuţiile de ASSO pentru o zi constituie 250 lei pentru personalul didactic, 190 lei – pentru personalul
auxiliar şi 280 lei – pentru personalul administrativ.
În anul 2023, pe seama provizioanelor constituite au fost calculate indemnizaţiile pentru plata concediilor
de odihnă nefolosite în anul 2022 (fără contribuţiile de ASSO) în sumă totală de 139 837 lei, inclusiv pentru:
► personalul didactic – 55 755 lei;
► personalul auxiliar – 17 633 lei;
► personalul administrativ – 66 449 lei.
Formule contabile aferente operaţiunilor de constituire

şi utilizare a provizioanelor pentru plata concediilor de odihnă
Nr. Temei pentru Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi

crt. înregistrare în lei corespondente
debit credit
31 decembrie 2022
1 Nota contabilă Constituirea provizioanelor pentru plata concediilor de odihnă ale:
- personalului didactic (285 zile × 250 lei) 71 250 811 538
- personalului auxiliar (135 zile × 190 lei) 25 650 821 538
- personalului administrativ (330 zile × 280 lei) 92 400 713 538
Total 189 300
în anul 2023
2 Registrul de Calcularea pe seama provizioanelor a indemnizaţiilor pentru plata
salariu concediilor de odihnă aferente anului 2022 ale:
- personalului didactic 55 755 538 531
- personalului auxiliar 17 633 538 531
- personalului administrativ 66 449 538 531
Total 139 837

5
3 Registrul de Calcularea pe seama provizioanelor a contribuţiilor de ASSO
salariu aferente indemnizaţiilor pentru plata concediilor de odihnă ale:
- personalului didactic (55 755 lei × 24 %) 13381 538 533
- personalului auxiliar (17 633 lei × 24 %) 4232 538 533
- personalului administrativ (66 449 lei × 24 %) 15948 538 533
Total 33561
Total provizioane utilizate în anul 2023 pentru plata concediilor 173398
de odihnă aferente anului 2022
Întocmirea formulelor contabile de corectare

Aceste formule se întocmesc la data raportării pentru decontarea soldurilor creditoare ale conturilor de
activ şi soldurilor debitoare ale conturilor de pasiv care au fost aplicate în cursul perioadei de gestiune pentru
evidenţa decontărilor cu titularii de avans, bugetul, diferiţi debitori, creditori etc.
Formule contabile de corectare a soldurilor conturilor de evidenţă a decontărilor

Conţinutul operaţiunii Corespondenţa conturilor
debit credit
Decontarea soldurilor creditoare ale conturilor de activ şi
soldurilor debitoare ale conturilor de pasiv utilizate în cursul
anului de gestiune pentru evidenţa decontărilor cu:
- cumpărătorii 221, 223 523
- furnizorii 224 521, 522
- bugetul privind impozitele, taxele şi alte plăţi 225 534
- titularii de avans şi personalul privind alte operaţiuni 226 532
- organele de asigurare socială şi medicală 233 533
- alţi debitori şi creditori 234 544
Determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen lung
Această cerință rezultă din pct. 28 din SNC „PSF”. Cotele curente se reflectă în bilanţ, respectiv, în
componenţa activelor circulante şi/sau datoriilor curente. Aceste cote se determină în baza contractelor de
credit (împrumut), leasing (arendă, locaţiune) etc., trebuie perfectate prin note contabile şi înregistrate la data
raportării prin formulele contabile de corectare care sînt prezentate în tabelul.
Formule contabile de înregistrare a cotelor curente ale activelor imobilizate şi datoriilor pe termen lung
Nr. Conţinutul operaţiunii Corespondenţa conturilor

crt. debit credit
1 Reflectarea cotei curente а activelor imobilizate sub formă
de: 251 141
- investiţii în părţi neafiliate 252 142
- investiţii în părţi afiliate 221, 223, 234 etc. 161, 162
- creanţe 224 163
- avansuri acordate 261 171
- cheltuieli anticipate 262 172
- alte active
2 Reflectarea cotei curente а datoriilor pe termen lung privind:
- creditele bancare 411 511
- împrumuturile 412 512
- leasingul financiar 421 521, 522, 544
- veniturile anticipate 424 535
- finanţările şi încasările cu destinaţie specială 425 537
6
- avansurile primite 423 523
- provizioanele 426 538
- bunurile primite în gestiune economică 427 543
- alte fapte economice 428 544
Aplicarea pragului de semnificaţie

Modul general de determinare şi de aplicare a pragului de semnificaţie este reglementat de SNC
„Politici contabile”. Exemple referitoare la stabilirea şi aplicarea pragului de semnificaţie sunt prezentate în
Ghidul metodologic.
Conform pct. 4 din SNC „Politici contabile”, pragul de semnificaţie reprezintă criteriul prestabilit de
către entitate pentru determinarea necesităţii de a prezenta sau a corecta informaţii în situaţiile financiare,
luînd în considerare posibilitatea influenţei acestor prezentări sau corectări asupra deciziilor economice ale
utilizatorilor.
În pct. 30 din SNC „Politici contabile” sunt prevăzute două variante de determinare a pragului de
semnificaţie:
1) ca un criteriu unic aplicabil pentru toate elementele contabile. Această variantă prevede stabilirea unui
singur prag de semnificaţie pentru toate elementele contabile;
2) ca cîteva criterii pentru grupe separate de elemente contabile. La aplicarea acestei variante, entitatea
trebuie să stabilească mai multe praguri de semnificaţie pentru anumite elemente sau grupe de elemente
contabile (de exemplu, pentru mijloace fixe, investiţii imobiliare, stocuri etc.). Totodată, trebuie de luat în
considerare faptul că entitatea poate să stabilească doar un singur prag de semnificaţie pentru un element sau o
grupă concretă de elemente contabile (de exemplu, pentru mijloace fixe, rechizite de birou etc.).
În conformitate cu pct. 30 din SNC „Politici contabile”, pragul de semnificaţie poate fi determinat:
▪ în mărime absolută (de exemplu, 1 000 lei, 5 000 lei, 10 000 lei etc.); sau
▪ în mărime relativă, cum ar fi o sumă fixă sau un procent de la mărimea elementului (grupului de
elemente) din situaţiile financiare (de exemplu, pentru elementele bilanţului pragul de semnificaţie poate
să constituie 1–2% din valoarea totală a activelor la data raportării (întocmirii situaţiilor financiare), iar
pentru elementele situaţiei de profit şi pierdere – 3–5% din suma veniturilor din vînzări obţinute în
perioada de gestiune).
Modul concret de determinare a pragului de semnificaţie, precum şi mărimea acestuia se stabilesc de
către fiecare entitate de sine stătător şi se reflectă în politicile contabile ale acesteia. De exemplu, în politicile
contabile poate fi inclus un punct privind pragul de semnificaţie cu următorul conţinut:
„Pragul de semnificaţie este stabilit pentru grupe separate de elemente contabile (pct. 30 din SNC „Politici
contabile”) şi constituie:
▪ 14 500 lei - pentru rechizitele de birou, cartuşele şi alte bunuri similare procurate şi utilizate lunar;
▪ 2,3% din suma totală a costurilor de producţie pentru perioada de calculaţie - pentru produsele
secundare;
▪ 20% din suprafaţa proprietăţii imobiliare - pentru delimitarea investiţiei imobiliare de proprietatea
imobiliară utilizată de posesor pentru necesităţi proprii;
▪ 6 000 lei - pentru mijloace fixe, obiecte de mică valoare și scurtă durată și alte elemente contabile;
▪ 0,2% din veniturile de vînzări și costul vînzărilor - pentru stabilirea categoriilor semnificative de venituri
și cheltuieli”.
SNC şi alte reglementări contabile noi nu conţin prevederi explicite privind obligativitatea stabilirii
pragului de semnificaţie de către entitate. Totodată, pragul de semnificaţie este necesar:
▪ la stabilirea componenţei anumitor elemente contabile (de exemplu, mijloace fixe, OMVSD etc.);
▪ la aplicarea metodelor alternative de contabilizare a unor fapte economice (reparaţia mijloacelor fixe,
reflectarea operaţiunilor cu rechizitele de birou şi alte stocuri nesemnificative);
▪ la asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor aferente pe perioade de gestiune;
▪ la corectarea erorilor contabile;
▪ la aprecierea corespunderii (conformităţii) situaţiilor financiare cerinţelor SNC şi altor reglementări
contabile.

7
3. Aspecte problematice privind evidența și reevauarea imobilizărilor corporale
(terenuri, mijloace fixe)
Reevaluarea IC
Reevaluarea poate fi efectuată de către un evaluator independent sau de o comisie numită de
conducătorul instituției. Rezultatul reevaluării IC trebuie perfectat printr-un act (proces-verbal) de
reevaluare.
În urma reevaluării obiectelor de mijloace fixe, pot fi înregistrate diferenţe sub formă de surplus
sau reducere de reevaluare. Aceste diferenţe se determină pe fiecare obiect reevaluat de mijloace fixe se
contabilizează în funcţie de efectul (majorare/diminuare) acestora asupra valorii contabile a obiectului. Nu se
admite compensarea reducerii de reevaluare a unui obiect pe seama surplusului de reevaluare a altui obiect,
chiar dacă aceste obiecte fac parte din aceeaşi clasă.
Surplusul de reevaluare se recunoaşte în componenţa capitalului propriu (în contul 343), cu excepţia
cazulu când acest surplus compensează reducerea de reevaluare a aceluiaşi obiect, decontată anterior la
cheltuielile curente. În acest caz, suma surplusului de reevaluare în limita reducerii decontate anterior la
cheltuielile curente se recunoaşte ca venituri curente (în contul 621).
Exemplul. În urma reevaluării unui obiect de mijloace fixe, valoarea contabilă a acestuia s-a majorat
cu 125 400 lei.
În baza datelor din exemplu, surplusul din reevaluarea obiectului de mijloace fixe se înregistrează prin
formula contabilă: Dt 123 Ct 621 – 125 400 lei;
Suma reducerii de reevaluare se înregistrează ca cheltuieli curente (în contul 721). Totodată, în cazul
existenţei unui surplus de reevaluare pentru acelaşi obiect, reducerea se decontează la diminuarea capitalului
propriu (în contul 343).
Exemplu. În urma reevaluării, valoarea contabilă a unui obiect de mijloace fixe s-a diminuat cu
68 900 lei.
În baza datelor din exemplu, reducerea de reevaluare a obiectului de mijloace fixe trebuie înregistrată
prin formula contabilă: Dt 721 Ct 123 – 68 900 lei.
Variantele de ajustare a valorii contabile a mijloacelor fixe reevaluate

Valorea contabilă a mijloacelor fixe reevaluate poate fi ajustată conform unuia din variantele
prezentate mai jos (pct. 184 din SNC „INC”).
În cazul variantei 1, amortizarea acumulată la data reevaluării este ajustată astfel încât să fie egală cu
diferenţa dintre costul de intrare/corectat şi valoarea contabilă a activului după diminuarea pierderilor din
depreciere cumulate. Suma ajustării amortizării se ia în calcul la determinarea diferenţelor de reevaluare.
La aplicarea variantei 1, sunt supuse reevaluării atât costul de intrare/corectat, cât şi amortizarea
obiectelor de mijloace fixe, iar în cazul variantei 2 – doar valoarea contabilă a acestor obiecte.
Modul de contabilizare a diferenţelor din reevaluarea MF în cazul aplicării variantelor 1 şi 2 este
examinat în următoarele exemple.
Exemplu. Varianta 1. În luna decembrie 2022, instituția a efectuat pentru prima dată reevaluarea
unui utilaj. Costul de intrare al utilajului până la reevaluare constituie 140 000 lei, suma amortizării
acumulate – 25 000 lei, iar valoarea contabilă – 115 000 lei (140 000 lei – 25 000 lei). Pierderile din
depreciere nu au fost recunoscute. Conform actului de reevaluare, întocmit de către o comisie numită de
rector (director), valoarea contabilă a utilajului după reevaluare constituie:
a) 130 000 lei;
b) 95 000 lei.
Potrivit politicilor contabile, instituția ajustează valoarea contabilă a utilajului reevaluat prin
corectarea costului de intrare şi a amortizării acumulate.
8
În cazul lit. a), valoarea contabilă a utilajului s-a majorat cu 15 000 lei (130 000 lei – 115 000 lei) şi se
raportează integral la capitalul propriu, deoarece utilajul nu a fost reevaluat anterior. Instituția trebuie să
reevalueze atât costul de intrare, cât şi amortizarea acumulată în modul următor:
(în lei)
Costul de intrare reevaluat (140 000 x 130 000 : 115 000) 158 261
Amortizarea reevaluată (158 261 – 130 000) 28 261
Valoarea contabilă după reevaluare (158 261 – 28 261) 130 000

În baza calculelor efectuate, se întocmeşte următoarea formulă contabilă compusă:
• Dt 123 – 18 261 lei (158 261 lei – 140 000 lei);
• Ct 124 – 3 261 lei (28 261 lei – 25 000 lei);
• Ct 343 – 15 000 lei (130 000 lei – 115 000 lei).
În condiţiile lit. b), valoarea contabilă a utilajului s-a diminuat cu 20 000 lei (115 000 lei – 95 000 lei).
Această sumă trebuie decontată la cheltuielile curente, deoarece anterior pentru acest obiect nu a fost
înregistrat surplus de reevaluare.
Costul de intrare al utilajului şi amortizarea reevaluată, precum şi valoarea contabilă a acestuia după
reevaluare sunt prezentate mai jos.
(în lei)
Costul de intrare reevaluat (140 000 x 95 000 : 115 000 ) 115 652
Amortizarea reevaluată (115 652 – 95 000) 20 652
Valoarea contabilă după reevaluare (115 652 – 20 652) 95 000
Conform calculelor efectuate, se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
• Dt 721 – 20 000 lei (115 000 lei – 95 000 lei);
• Dt 124 – 4 348 lei (25 000 lei – 20 652 lei);
• Ct 123 – 24 348 lei (140 000 lei – 115 652 lei).
Exemplu. Varianta 2. Utilizând datele din exemplul 8, să presupunem că, potrivit politicilor
contabile, instituția ajustează valoarea contabilă a utilajului prin eliminarea amortizării acumulate.
La aplicarea acestei variante, amortizarea acumulată a utilajului reevaluat se decontează în sumă
integrală prin formula contabilă:
• Dt 124 Ct 123 – 25 000 lei.
În cazul lit. a), valoarea contabilă a utilajului s-a majorat cu 15 000 lei (130 000 lei – 115 000 lei).
Această sumă se recunoaşte integral în componenţa capitalului propriu prin formula contabilă:
• Dt 123 Ct 343 – 15 000 lei.
În condiţiile lit. b), valoarea contabilă a utilajului s-a diminuat cu 20 000 lei (115 000 lei – 95 000 lei).
Această sumă se decontează integral la cheltuielile curente prin formula contabilă:
• Dt 721 Ct 123 – 20 000 lei.
Modul de decontare a surplusului de reevaluare a mijloacelor fixe

Surplusul de reevaluare se decontează prin transferul direct al sumei totale a surplusului la profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) la ieşirea obiectului reevaluat (pct. 187 din SNC „INC”). Nicio parte din
surplusul de reevaluare nu poate fi distribuită direct sau indirect (de exemplu, majorarea capitalului social,
constituirea rezervelor, acoperirea pierderilor anilor precedenţi).
În cazul derecunoaşterii parţiale a terenurilor şi clădirilor reevaluate anterior, diferenţa din reevaluare
aferentă părţii derecunoscute se consideră surplus de reevaluare corespunzător valorii contabile a terenurilor
sau a clădirilor ieşite (pct. 188 din SNC „INC”).
Decontarea surplusului de reevaluare aferent obiectelor de IC ieşite se reflectă prin formula contabilă:
Dt 343 Ct 332.
Reevaluarea obiectelor de mijloacelor fixe complet amortizate

În baza prevederilor pct. 189 din SNC „INC”, entitatea poate reevalua obiectele de mijloacelor fixe
complet amortizate, separat de clasa din care acestea fac parte, cu stabilirea unei noi valori şi a unei noi durate
de utilizare a acestora corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare.
9
Exemplu. Instituția deţine o clădire (bloc de studii) complet amortizată. Costul de intrare al clădirii
constituie 1 250 300 lei şi coincide cu suma amortizării acumulate, valoarea reziduală nu a fost stabilită,
pierderile din depreciere nu au fost recunoscute.
Conform actului de reevaluare întocmit de un evaluator independent în luna noiembrie 2022, valoarea
justă a clădirii este egală cu 332 500 lei.
Potrivit politicilor contabile ale instituției, valoarea contabilă a clădirii se ajustează prin eliminarea
amortizării acumulate, durata de utilizare constituie 15 ani, amortizarea se calculează prin metoda liniară,
valoarea reziduală nu a fost stabilită.
Conform datelor din exemplu, în anul 2022, instituția trebuie să întocmească următoarele formule
contabile:
1) decontarea amortizării acumulate a clădirii:
• Dt 124 Ct 123 – 1 250 300 lei;
2) reflectarea surplusului de reevaluare a clădirii:
• Dt 123 Ct 343 – 332 500 lei;
3) calcularea amortizării clădirii după reevaluare – 1 847 lei (332 500 lei : 15 ani : 12 luni):
• Dt 811 Ct 124 – 1 847 lei.
4. Aspecte problematice privind contabilitate OMVSD și a stocurilor de materiale

Modul de contabilizare a OMVSD și a altor stocuri este reglementat de SNC „Stocuri”
Contabilitatea OMVSD
OMVSD reprezintă bunuri valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau
pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de
serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară. Conform pct. 6, subpct. 3) din SNC „Stocuri”,
acestea cuprind:
▪ instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială,
▪ utilaj de schimb,
▪ ambalaj tehnologic,
▪ inventar de producţie,
▪ îmbrăcăminte şi încălţăminte specială,
▪ dispozitive de protecţie,
▪ lenjerie,
▪ construcţii şi dispozitive provizorii,
▪ inventar sportiv şi turistic şi alte obiecte similare.
Potrivit p. 51 din SNC „Stocuri”, transmiterea în exploatare a OMVSD, valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente,
activelor imobilizate etc. şi diminuare a stocurilor prin formula contabilă: Dt 712, 713, 811, 812, 821 etc., Ct
213, subcontul 2131 „OMVSD în stoc”.
Conform politicilor contabile, aceste obiecte pot fi decontate pe măsura transmiterii în exploatare prin
calcularea uzurii în modul stabilit pentru OMVSD, valoarea unitară a cărora depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit
sau reflectate în conturi extrabilanţiere/evidenţă cantitativă.
OMVSD a căror valoare unitară depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie se decontează la
costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc. prin calcularea uzurii. Transmiterea în exploatare a acestor
obiecte se reflectă ca corespondenţă internă între subconturile deschise la contul de evidenţă a OMVSD prin
formula contabilă: Dt 213, subcontul 2132 „OMVSD în exploatare”, Ct 213, subcontul 2131 „OMVSD în
stoc”.
Uzura OMVSD se calculează în mărime de 100% din valoarea obiectelor diminuată cu valoarea
reziduală probabilă – la transmiterea acestora în exploatare. Valoarea reziduală probabilă rămasă a
OMVSD se stabileşte de către fiecare instituţie de sine stătător.
Uzura OMVSD poate fi calculată în mărime de 100 % din valoarea acestora la transmiterea în
exploatare doar pentru obiectele transmise în folosință începând cu 01.01.2020. Uzura OMVSD în mărime de
50 % din valoarea obiectelor aflate în folosință la această dată se va calcula la ieșirea acestora din exploatare

10
(casare)5.
În conformitate cu politicile contabile, uzura contoarelor de evidenţă a energiei electrice, gazelor
naturale, apei etc. şi a altor dispozitive similare poate fi calculată în mărime de 100 % din valoarea lor
la transmiterea în exploatare sau pe toată durata de funcționare utilă. Modul concret de calculare a uzurii
obiectelor sus-menționate se selectează de către fiecare entitate de sine stătător și se reflectă în politicile
contabile ale acesteia.
Calcularea uzurii OMVSD se reflectă prin formula contabilă: Dt 713, 811, 812, 821 etc., Ct 214.
Decontarea uzurii OMVSD se efectuează la ieşirea lor şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 214, Ct
213, subcontul 2132 „OMVSD în exploatare”.
Exemplu. În februarie 2022 au fost procurate OMVSD în valoare totală de 38 400 lei, din care în
aceeiaşi lună au fost transmise în exploatare pentru scopuri:
- administrative – 20 300 lei, cu valoarea unitară mai mare de 1 000 lei pentru care nu a fost
stabilită valoarea reziduală;
- didactice – 13 500 lei, cu valoarea unitară nu mai mare de 1 000 lei.
În decembrie 2022 au fost casate OMVSD cu valoarea contabilă de 12 400 transmise în exploatare în
anul 2019 pentru scopuri administrative. Uzura în mărime de 50% din valoarea acestor obiecte a fost
calculată la transmiterea lor în exploatare. Din casare au fost obţinute materiale la valoarea justă de 280 lei.
Formule contabile:
februarie 2022
1) reflectarea valorii de procurare a OMVSD: Dt 2131 Ct 521 – 38 400 lei;
2) reflectarea valorii contabile a OMVSD transmise în exploatare pentru scopuri administrative: Dt
2132 Ct 2131 – 20 300 lei;
3) calcularea uzurii OMVSD transmise în exploatare pentru scopuri administrative: Dt 713 Ct 214 –
20 300 lei;
4) decontarea valorii OMVSD transmise în exploatare pentru scopuri didactice: Dt 811 Ct 2131 –
13 500 lei;
deceimbrie 2022
5) calcularea uzurii OMVSD casate – 6 200 lei (12 400 x 50%): Dt 713 Ct 214 – 6 200 lei
6) decontarea uzurii OMVSD casate: Dt 214 Ct 2122 – 12 400 lei;
7) reflectarea valorii juste a materialelor obținute din casarea OMVSD: Dt 211 Ct 612 – 280 lei.
Contabilitatea bunurilor cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor

Aceste bunuri cuprind rechizitele de birou, cartușele etc. și pot fi decontate direct la costuri şi/sau
cheltuieli curente din momentul achiziţionării lor cu condiţia că datele procurării şi transmiterii lor în folosinţă
coincid (pct. 9 din SNC „Stocuri”).
Exemplu. În februarie 2022, instituția a procurat la comanda subdiviziunilor interne rechizite de
birou în valoare totală de 4 280 lei. Aceste rechizite au fost transmise integral în folosinţă la data procurării,
inclusiv pentru necesităţi administrative – în valoare de 2 750 lei şi în scopuri didactice – în valoare de 1 530
lei.
Să presupunem că, potrivit politicilor contabile ale instituției, nivelul ponderii nesemnificative lunare
a bunurilor în totalul stocurilor constituie 3 000 lei.
Formule contabile:
1) reflectarea valorii contabile a rechizitelor de birou transise în folosință pentru necesităţi administrative:
Dt 713 Ct 521 – 2 750 lei;
2) reflectarea valorii contabile a rechizitelor de birou transise în folosință pentru scopuri didactice: Dt 811
Ct 521 – 1 530 lei.
Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în funcţie de sursa de
provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul social,
primirea cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi OMVSD, înregistrarea deşeurilor
recuperabile, transferare din active imobilizate etc. (pct. 13 din SNC „Stocuri”)
Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi costurile direct
5
Această modalitate de decontare a uzurii OMVSD aflate în exploatare la data implementării modificărilor operate în SNC este
prevăzută în pct. 4 din Recomandările metodice privind implementarea modificărilor la OMF nr. 118/2013, aprobate prin
OMF nr. 48/2019 – anexa la OMF nr. 74/2020 (MO nr. 153-158/26.06.2020).
11
atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării,
încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte
costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi:
prelucrarea, sortarea, împachetarea).
Costul de intrare a stocurilor fabricate (de exemplu, a produselor finite şi semifabricatelor) coincide
cu costul efectiv al acestora care include (pct. 16 din SNC „Stocuri”):
▪ costul materiilor prime şi materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producţie;
▪ costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile de asigurări sociale de
stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorului;
▪ costurile indirecte de producţie;
▪ costurile îndatorării capitalizate conform SNC “Costurile îndatorării”.
Pentru evidenţa stocurilor sunt destinate conturile: 211, 212, 213, 215, 216, 217 etc. Nomenclatorul
subconturilor la aceste conturi se stabilește de către fiecare instituție de sine stătător în funcție de
particularitățile activității.
Intrarea stocurilor se reflectă prin formula contabilă: Dt unul din conturile 211, 212, 213, 217 etc. Ct
521, 536, 544, 612, 622 etc.
În cazul fabricării stocurilor costurile pot fi contabilizate în contul 811 (812) sau 215 cu întocmirea
formulelor contabile:
1) la suma totală a costurilor aferente fabricării stocurilor (produselor, instrumentelor etc.): Dt 811 (812) sau
215 Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 544 etc.
2) la costul efectiv al stocurilor fabricate: Dt 215, 216 Ct 811 (812) sau 215.
Contabilitatea carburanţilor, anvelopelor şi acumulatoarelor

Carburații se decontează în baza foilor de parcurs. Modul şi periodicitatea întocmirii foilor de parcurs
se stabilesc de către instituție de sine stătător.
Periodicitatea întocmirii foilor de parcurs depinde de faptul dacă instituția prestează sau nu servicii de
transport contra plată. Astfel, în instituțiile care nu prestează contra plată servicii de transport, foaia de parcurs
se remite şoferului de către persoana autorizată, de regulă, pentru o zi (schimb) sau, după caz, pe o perioadă
mai îndelungată (de exemplu, săptămînă, lună).
În pct. 42 din SNC „Stocuri” sunt prevăzute trei variante de decontare a valorii anvelopelor şi
acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport.
Varianta concretă de decontare a valorii anvelopelor şi acumulatoarelor se selectează de către instituție

de sine stătător şi se reflectă în politicile contabile ale acesteia. Instituția poate aplica diferite variante de
decontare a valorii anvelopelor pentru diferite categorii de mijloace de transport.
Varianta 1
Valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport şi transmise în
exploatare se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente, imobilizărilor în curs de execuţie
etc. şi diminuare a stocurilor. În acest caz, se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Dt 712, 713, 811, 812, 121 etc. Ct 211, subcontul 2116 „Anvelope şi acumulatoare procurate separat de
mijloacele de transport”.
Varianta 1 poate fi aplicată doar în cazul decontării valorii anvelopelor/acumulatoarelor transmise în
exploatare, începând cu 01.01.2020. Pentru anvelopele/acumulatoarele aflate în exploatare la această dată,
cota valorii aferentă parcursului rămas urmează a fi decontată la costurile/cheltuielile curente, în funcţie de
parcursul efectiv, până la ieşirea acestora, iar pentru acumulatoare – pe durata termenului rămas de
exploatare6.
6
Recomandările metodice privind implementarea modificărilor la OMF nr. 118/2013, aprobate prin OMF nr. 48/2019 (pct. 4
din anexa la OMF nr. 74/2020 – MO nr. 153-158/26.06.2020).
12
Exemplu. În ianuarie 2022, instituția a procurat separat de mijlocul de transport cu destinaţie
administrativă şi a transmis în exploatare un set de anvelope în valoare de 6 500 lei. Totodată, în cadrul
instituției, se utilizează anvelope instalate pe un mijloc de transport utilizat în scopuri de studii, care au fost
procurate şi transmise în exploatare în anul 2019. Valoarea contabilă a acestor anvelope decontată la
cheltuielile curente în anul 2022, în funcţie de parcursul efectiv, a constituit 2 100 lei.
Potrivit politicilor contabile, instituția decontează valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor procurate
separat de mijloacele de transport în mărime integrală la transmiterea acestora în exploatare. Valoarea
anvelopelor aflate în exploatare la 01.01.2020 se contabilizează în componenţa cheltuielilor anticipate
(contul 261) şi se decontează la cheltuielile curente la data raportării.
Formule contabile aferente operaţiunilor de procurare

a anvelopelor şi de decontare a valorii acestora
Nr. Temei pentru Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi corespondente
crt. înregistrare în lei
debit credit
1 Factura fiscală Reflectarea valorii de cumpărare a anvelopelor 6 500 211 521
procurate
2 Procesul-verbal de Decontarea valorii anvelopelor la transmiterea 6 500 713 211
instalare a anvelopelor acestora în exploatare
3 Foile de parcurs, fişa de Decontarea valorii anvelopelor aflate în 2 100 811 261
evidenţă a exploatării exploatare la 01.01.2020 în funcţie de
anvelopelor kilometrajul parcurs efectiv
Varianta 2
Această variantă a fost aplicată și până la 01.01.2020. În cazul variantei 2, instituția trebuie să
elaboreze normele de parcurs şi exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport auto în baza normelor
tipizate. Valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport se decontează la
cheltuielile anticipate la transmiterea în exploatare: Dt 171, 261 Ct 211.
Pe parcursul duratei de exploatare, valoarea anvelopelor se decontează la costurile/cheltuielile curente
în conformitate cu kilometrajul parcurs efectiv, iar valoarea acumulatoarelor – în funcţie de termenul de
exploatare stabilit de către entitate în baza documentaţiei tehnice: Dt 712, 713, 811, 812, 821 etc. Ct 261.
Conform politicilor contabile, valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare poate fi
decontată la costurile/cheltuielile curente lunar, trimestrial sau anual.
Varianta 3
Se recomandă pentru contabilizarea şi decontarea valorii anvelopelor instalate pe mijloacele de
transport care nu sunt dotate cu odometru (de exemplu, pentru tractoare, excavatoare, transpalete electrice
etc.). Valoarea acestor anvelope se decontează la costurile/cheltuielile curente în funcţie de numărul de
maşini-ore lucrate, greutatea încărcăturilor transportate, suprafaţa terenurilor cultivate sau de alţi indicatori
prevăzuţi în politicile contabile.
Documente primare de evidență a anvelopelor și acumulatoarelor

Actualmente lipsesc formularele tipizate de documente primare pentru evidența anvelopelor și
acumulatoarelor. În acest context, la elaborarea de sine stătător a acestor formulare instituția poate să utilizeze
modelele de documente, publicate în revista „Contabilitate şi audit” nr. 10/2012 şi pe pagina web
http://www.contabilitate.md/?mod=page&id=83, care includ:
▪ procesul-verbal de instalare a anvelopelor (formularul nr. EAN-1);
▪ fişa de evidenţă a exploatării anvelopei (formularul nr. EAN-2);
▪ procesul-verbal de schimbare a anvelopelor (formularul nr. EAN-3);
▪ procesul-verbal de casare a anvelopelor (formularul nr. EAN-4);
▪ procesul-verbal de instalare a acumulatorului (formularul nr. EAC-1);
▪ fişa de evidenţă a exploatării acumulatorului (formularul nr. EAC-2);
▪ procesul-verbal de schimbare a acumulatorului (formularul nr. EAC-3);
▪ procesul-verbal de casare a acumulatorului (formularul nr. EAC-4).
Formularele de documente primare, elaborate de sine stătător, trebuie să fie aprobate de către rector

13
(director) şi pot fi anexate la politicile contabile.
În cazul în care mijlocul de transport nu dispune de vitezometru (tractoare, tehnică specială,
macarale, electrocare etc.), normele anvelopelor se stabilesc în funcţie de numărul de maşini-ore, greutatea
încărcăturilor transportate sau a altui indicator stabilit în politicile contabile.
Cheltuielile aferente schimbării şi deservirii anvelopelor (vulcanizarea, balansarea, reparaţia etc.) se
decontează în debitul aceloraşi conturi ca şi cota curentă a valorii anvelopelor prin formula: Dt 713, 811, 821
etc. Ct 521, 544 etc.
Operaţiunile legate de procurarea schimbul şi deservirea acumulatoarelor procurate separat de
mijloacele de transport se contabilizează în acelaşi mod ca şi anvelopele. Totodată, în cazul aplicării
variantei 2 durata de utilizare a acumulatoarelor se stabileşte de către instituție de sine stătător în funcţie de
termenul de garanţie etc.
5. Particularitățile contabilității patrimoniului public primit de la stat cu drept de

proprietate, în gestiune economică, arendă, comodat
Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate
Modul de contabilizare a patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate de către autorităţile şi
instituţiile publice la autogestiune este reglementat de SNC „Capital propriu și datorii” (în continuare – SNC
„CPD”). Conform pct. 171 din SNC „CPD”, acest patrimoniu se contabilizează în mărimea stabilită în actele
de constituire şi/ sau în alte documente prevăzute de legislaţie ca majorare a activelor şi a patrimoniului primit
de la stat cu drept de proprietate.
Ieşirea (diminuarea) patrimoniului sus-menţionat se contabilizează ca diminuare concomitentă a
patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate şi a activelor (pct. 172 din SNC „CPD”).
Până la 01.01.2020 acest patrimoniu se reflectă ca capital neînregistrat (în contul 314) sau ca datorii
față de fondator (în contul 536), iar surplusul de reevaluare aferent acestui patrimoniu (în contul 343).
La data intrării în vigoare a modificărilor la SNC (01.01.2020), patrimoniul sus-menţionat trebuia să
fie decontat prin formula contabilă:
• Dt 314, 536, 343 Ct 316.
Primirea, majorarea şi diminuarea patrimoniului primit de la stat se efectuează în baza deciziei
fondatorului (ministerului, consiliului municipal/ raional sau a altei autorităţi publice).
La efectuarea operaţiunilor cu patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate, trebuie întocmite
următoarele formule contabile:
1) reflectarea valorii patrimoniului primit, stabilită în actele de constituire şi/sau în alte documente
prevăzute de legislaţie:
• Dt 111, 112, 121, 123, 141, 142, 211, 234, 241, 242, 243, 251, 252 etc. Ct 316;
2) reflectarea sumei majorării patrimoniului pe seama profitului nerepartizat şi/sau a diminuării
datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică:
• Dt 332, 427, 543 Ct 316;
3) decontarea/diminuarea valorii patrimoniului ieşit din gestiunea autorităţii/instituţiei publice:
• Dt 316 Ct 111, 112, 121, 123, 141, 142, 211, 234, 241, 242, 243, 251, 252 etc.
IC primite în comodat și locațiune

IC primite în comodat și locațiune se contabilizează în contul extrabilanțier 911 „Imobilizări
corporale primate în leasing (arendă, locațiune) operațional” în valoaraea prevăzută de contract. Costurile
de întreținere a acestor mijloace se suportă de către locatar (instituție) și se reflectă prin formula contabilă: Dt
811, 812, 713 etc. (în funcție de destinația mijloacelor fixe), Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 542, 544 etc.
În cazul primirii IC în comodat/locațiune, instituția poate să efectueze reparația acestora pe cont
propriu sau pe seama plății de locațiune.
Particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe primite în gestiune economică

În conformitate cu legislaţia în vigoare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale (în
continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, mijloace fixe şi alte bunuri) în gestiunea
economică a entităţilor de stat sau municipale, instituţiilor medico-sanitare şi altor entităţi. Această proprietate
poate fi transmisă:
- ca aporturi în capitalul social în cazul constituirii sau majorării acestuia;
14
- pentru utilizare pe un termen nedeterminat cu dreptul de gestiune economică;
- cu titlu gratuit;
- pentru menţinerea bunurilor în stare normală de funcţionare;
- în alte scopuri stabilite de fondatori.
Contabilitatea acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de MF. Actualmente, entităţile
care primesc proprietate publică în gestiune economică ţin contabilitatea în conformitate cu SNC şi alte acte
normative aplicabile sectorului corporativ al economiei naţionale.
Tranzacţiile de primire-returnare a activelor în gestiune economică se efectuează în baza hotărîrilor de
Guvern, deciziilor autorităţilor publice locale, contractului privind transmiterea-primirea bunurilor în gestiune
economică.
Pentru evidenţa acestor tranzacţii sunt destinate conturile: 427 „Datorii pe termen lung privind
bunurile primite în gestiune economică” şi 543 „Datorii curente privind bunurile primite în gestiune
economică”.
Primirea mijloacelor fixe în gestiunea economică
Entităţile primesc bunuri în gestiune economică pe un termen nedeterminat în baza deciziei autorităţii
publice respective (fondatorului), facturii şi, după caz, a procesului-verbal de primire-predare a activelor
corespunzătoare. Aceste bunuri se înregistrează în bilanţul instituției ca active, însă nu devin proprietatea
acesteia. Totodată, entitatea reflectă datoriile faţă de fondatori privind bunurile primite în gestiune economică.
Pentru bunurile sus-menţionate entitatea calculează amortizarea atît în contabilitate, cît şi în scopuri fiscale.
De asemenea, drepturile de gestiune economică asupra bunurilor imobile trebuie înregistrate la organul
teritorial cadastral.
La primirea bunurilor de la fondatori pe un termen nedeterminat în limitele dreptului de gestiune
economică, în contabilitatea instituției se întocmeşte formula contabilă - la valoarea imobilizărilor primite în
gestiune economică (temei pentru înregistrare – decizia fondatorului privind transmiterea imobilizărilor pe
termen lung în gestiune economică, factura, procesul-verbal de primire-predare a imobilizărilor): Dt 121, 122,
123 etc. Ct 427.
Calcularea amortizării: Dt 712, 713, 821 etc. Ct 124.
Returnarea mijloacelor fixe aflate în gestiune economică

În conformitate cu pct. 65 din SNC „CPD”, datoriile privind bunurile primite în gestiune economică
apar în cazul primirii bunurilor de la alte entităţi (fondatori, organele administraţiei publice) în gestiune
temporară şi se contabilizează ca majorare concomitentă a activelor şi a datoriilor.
Datoriile privind bunurile primite în gestiune economică se diminuează la returnarea activelor sau la
recuperarea valorii acestora prin numerar sau altă formă de compensare. Returnarea activelor sau
compensarea valorii lor se contabilizează ca diminuare concomitentă a datoriilor pe termen lung sau curente şi
a valorii contabile a activelor returnate sau a numerarului. În cazul în care valoarea contabilă a activelor
returnate este mai mică decît suma datoriilor, diferenţa se contabilizează ca diminuare a datoriilor şi majorare
a veniturilor curente sau a capitalului social.
Bunurile aflate în gestiune economică pot fi returnate în conformitate cu decizia fondatorului. În acest
caz, trebuie întocmite următoarele formule contabile:
1) la valoarea contabilă a imobilizărilor returnate (temei pentru înregistrare – borderouri de evidenţă a
mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor, facturi, procese-verbale de primire-predare a imobilizărilor):
Dt 427, 543 Ct 121, 122, 123;
2) la suma amortizării/amortizării acumulate aferente activelor nemateriale/mijloacelor fixe returnate
(temei pentru înregistrare – borderouri de evidenţă a imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe şi de calculare
a amortizării lor, nota contabilă): Dt 124 Ct 123.
Diferenţa constatată între valoarea contabilă a activelor returnate şi suma datoriilor în conformitate cu
decizia fondatorului poate fi:
- recuperată prin mijloace băneşti şi/sau alte active,
- înregistrată ca majorare a capitalului social;
- decontată la venituri curente (dacă diferenţa nu trebuie recuperată fondatorului).
În funcţie de modalitatea decontării (recuperării), diferenţa între valoarea contabilă a activelor
returnate şi suma datoriilor faţă de fondatori urmează să fie înregistrată prin următoarele formule contabile:
1) la suma diferenţei recuperate prin mijloace băneşti şi/sau alte active (temei pentru înregistrare –
decizia fondatorului, ordine de plată, facturi): Dt 427 Ct 242, 244, 123;
15
2) la suma diferenţei decontate la majorarea capitalului social (temei pentru înregistrare – decizia
fondatorului, decizia privind înregistrarea modificărilor în capitalul social emisă de Agenţia Serviciilor
Publice, acordul adiţional cu privire la modificările şi completările înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice): Dt 427 Ct 314; şi Dt 314 Ct 311;
3) la suma diferenţei care nu trebuie rambursată fondatorilor (temei pentru înregistrare – decizia
fondatorului, nota contabilă): Dt 427 Ct 612.
Dacă valoarea contabilă a activelor returnate este mai mare decît suma datoriilor, diferenţa se
decontează la cheltuieli curente: Dt 721 Ct 427, 543.
6. Particularități de evidență și prezentare a informațiilor privind avansurile

acordate/primite, de transmitere/primire cu titlu gratuit, din ajutoare umanitare,
subvenții, granturi, sponsorizări etc.
Avansurile acordate/primite se contabilizează în conformitate cu SNC „CIF” și „CPD”.

Începând cu 01.01.2020, avansurile acordate trebuie să fie contabilizate și reflectate în situațiile
financiare nu doar după termenul de acordare, ci și în funcție de destinația acestora. Pentru evidența acetor
avansuri la conturile 163 și 224 sunt prevăzute următoarele subconturi.
Nomenclatorul subconturilor pentru evidența avansurilor acordate

pe termen lung și curente
Codul subcontului la Denumirea subconturilor Codul subcontului la contul
contul 163 224
1631 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 2241
1632 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 2242
1633 Avansuri acordate pentru stocuri 2243
1634 Alte avansuri acordate pe termen lung –
– Alte avansuri acordate curente 2244
Avansurile acordate/primite în valută străină pentru procurări/livrări de active și servicii sunt

considerate drept elemente nemonetare și nu se supun recalculării la data raportării. Avansurile sus-
menționate se înregistrează în situațiile financiare conform cursului oficial al leului moldovenesc la data
recunoașterii inițiale (acordării/primirii) a acestora (pct. 12 din SNC „DCVS”) . Acest curs urmează să fie
aplicat și la data trecerii în cont a avansurilor acordate/primite în vederea stingerii datoriilor/creanțelor,
precum și în cazul rambursării și/sau decontării acestora (de exemplu, la expirarea termenului de
prescripție).
Contabilitatea activelor imobilizate și circulante primite cu titlu gratuit (ca donaţie)
Active imobilizate primite cu titlu gratuit
Imobilizările primite cu titlu gratuit se evaluează conform datelor din documentele primare de
intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în documentele primare
de intrare nu este indicată valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se determină prin expertiză
independentă (pct. 14 din SNC „INC”).
Variante de contabilizare a imobilizărilor primite cu titlu

gratuit
sau
1. Majorarea concomitentă a 2. Majorarea concomitentă a
imobilizărilor şi a datoriilor (veniturilor imobilizărilor şi a veniturilor curente
anticipate)
16
În cazul variantei 1, pe durata exploatării, valoarea mijloacelor fixe amortizabile se decontează la
veniturile curente în mărimea şi proporţia amortizării calculate, iar valoarea mijloacelor fixe neamortizabile –
în modul prevăzut în politicile contabile ale instituție.
Exemplul. În luna august 2022, instituția a primit cu titlu gratuit de la un donator și a transmis în
exploatare 10 calculatoare. Conform facturii fiscale, valoarea acestor calculatoare constituie 125 600 lei.
Costurile de transport și de instalare recuperate de către instituție constituie respectiv 3 500 lei și 2 800 lei.
Potrivit politicilor contabile:
▪ obiectele de mijloace fixe primite cu titlu gratuit se reflectă inițial în componența:
✓ veniturilor anticipate pe termen lung (varianta 1),
✓ veniturilor curente (varianta 2);
▪ durata de utilizare a calculatoarealor constituie 3 ani;
▪ amortizarea calculatoarelor se calculează conform metodei liniare începând cu următoarea lună după
transmiterea acesteia în exploatare.
Formule contabile aferente operațiunilor de primire cu titlu gratuit a calculatoarelor
Nr. Temei pentru Conținutul operațiunii Suma, în Conturi corespondente

crt. înregistrare lei varianta 1 varianta 2
debit credit debit credit
1 Factura fiscală Reflectarea valorii calculatoa- 125 600 121 424 121 611 sau
relor primite cu titlu gratuit 612
2 Factura fiscală Reflectarea valorii serviciilor 3 500 121 521 121 521
de transport
3 Factura fiscală Reflectarea valorii serviciilor 2 800 121 521 121 521
de instalare
4 Procesul-verbal Reflectarea costului de intrare 131 900 123 121 123 121
de primire- a calculatoarelor transmise în
predare a exploatare (125 600 lei + 3 500
mijloacelor fixe + 2 800 lei)
5 Nota contabilă Calcularea amortizării 14 656 811 124 811 124
calculatoarelor pe lunile
septembrie – decembrie
2021(131 900 lei : 3 ani : 12
luni x 4 luni)
6 Nota contabilă Decontarea veniturilor 10 467 424 611 - -
anticipate aferente anului 2021
(125 600 lei : 3 ani : 12 luni x
4 luni)
7 Nota contabilă Decontarea cotei veniturilor 41 867 424 535 - -
anticipate aferente anului 2021
(125 600 lei : 3 ani)
Stocuri primite cu titlu gratuit (ca donaţie)
Stocurile primite cu titlu gratuit (ca donaţie) se evaluează conform datelor din documentele primare de
intrare sau la valoarea justă, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile (pct. 24 din
SNC „Stocuri”).
În condiţiile variantei 1, pe măsura utilizării, valoarea stocurilor primite cu titlu gratuit se decontează
la veniturile curente. Această decontare se efectuează în funcţie de tipul costurilor/cheltuielilor pentru care
stocurile au fost utilizate. Astfel, veniturile anticipate aferente stocurilor utilizate în activităţile de bază ale
instituției (de exemplu, pentru fabricarea produselor/prestarea serviciilor) urmează a fi decontate la veniturile
17
din vânzări (în contul 611), iar cele aferente stocurilor utilizate în alte scopuri – la alte venituri din activitatea
operaţională (în contul 612).
Exemplu. În luna septembrie 2022, instituţia a primit ca donație de la un nerezident un lot de
materiale pentru utilizare pe parcursul a 6 luni. Conform facturii fiscale, valoarea lotului constituie 35 200
lei. Costurile de transport recuperate de către donator – 1 280 lei. În lunile septembrie–decembrie 2022, din
acest lot instituţia a utilizat pentru prestarea serviciilor de instruire materiale în valoare de 25 600 lei.
Potrivit politicilor contabile:
• stocurile primite cu titlu gratuit se reflectă iniţial în componenţa:
► veniturilor anticipate (varianta 1),
► veniturilor curente (varianta 2);
• valoarea materialelor utilizate se contabilizează în contul 811 „Activităţi de bază” şi se include în costul
serviciilor de instruire care la finele lunii se decontează în contul 711 „Costul vânzărilor”..
Formule contabile aferente operaţiunilor de primire

a materialelor cu titlu gratuit
Nr. Temei pentru Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi corespondente
crt. înregistrare în lei
varianta 1 varianta 2
debit credit debit credit
1 Factura fiscală Reflectarea valorii materiaelor primite cu 35 200 211 535 211 611
titlu gratuit
2 Factura fiscală Reflectarea valorii serviciilor de transport 1 280 211 521 211 521
5 Bonuri de consum Decontarea valorii contabile a materialelor 25 600 811 211 811 211
utilizate pentru prestarea serviciilor de
instruire
7 Nota contabilă Decontarea cotei veniturilor anticipate în 25 600 535 611 – –
mărimea valorii contabile a materialelor
consumate
Active primite sub formă de subvenții

Modul de contaiblizare a activelor primite sub formă de subvenții este reglementat de SNC „Capital
propriu și datorii” (SNC „CPD”). Conform pct. 4 din acest standard, subvenţiile reprezintă asistenţă
acordată de Guvern, alte autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii naţionale şi
internaţionale sub forma unor transferuri de resurse cu condiţia respectării de către entitate a
anumitor cerinţe.
Subvenţiile se recunosc iniţial în baza contabilităţii de angajamente (la primirea documentului
confirmativ) ca majorare simultană a creanţelor şi a datoriilor (veniturilor anticipate): Dt 234 Ct 424, 535.
Primirea efectivă a subvenţiilor se reflectă ca majorare a activelor respective sau diminuare a datoriilor
faţă de stat şi/sau alţi creditori şi diminuare a creanţelor (pct. 73 din SNC „CPD”): Dt 121, 122, 123, 242 etc.
Ct 234.
În entitățile cu proprietate publică, inclusiv în instituțiile de învățământ, decontarea subvențiilor
aferente activelor se efectuează în funcții de sursa de primire a acestora:
▪ de la stat;
▪ de la alți finanțatori.
În conformitate cu pct. 80 din SNC „CPD”, entităţile cu proprietate publică decontează (după
îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor primite de la Guvern şi alte autorităţi ale
administraţiei publice, înregistrate iniţial ca datorii pe termen lung (venituri anticipate), la majorarea altor
elemente de capital propriu: Dt 424 Ct 342.
Decontarea acestor subvenţii se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi,
respectiv, ca majorare a capitalului social (Dt 342 Ct 314 – până la înregistrarea de stat și Dt 314 Ct 311 –
după înregistrarea de stat) şi/sau a veniturilor curente (Dt 342 Ct 611 sau 612).
Instituțiile ca entităţi cu proprietate publică pot înregistra în componenţa capitalului propriu doar
subvenţiile aferente activelor primite de la Guvern şi alte autorităţi ale administraţiei publice. Subvenţiile
aferente subvențiilor primite de la instituţiile şi organizaţiile naţionale şi internaţionale, precum şi
18
subvenţiile aferente veniturilor se vor contabiliza în acelaşi mod ca şi la entităţile fără proprietate publică,
adică nemijlocit din conturi de venituri anticipate: Dt 424, 535 Ct 611, 612.
Exemplu. În anul 2022, instituţia de învățământ a beneficiat de o subvenţie de la Guvern în mărime
de 2 500 000 lei sub formă de utilaj care nu necesită costuri suplimentare de pregătire pentru utilizare după
destinaţie. Avizul privind acordarea subvenţiilor a fost emis în luna martie 2021, iar utilajul a fost primit şi
transmis în exploatare în luna aprilie a aceluiaşi an. Conform deciziei fondatorului din 24.04.2022,
subvenţiile se decontează în următorul mod:
■ 45 % – la majorarea capitalului social;
■ 55 % – la veniturile curente.
Înregistrarea de stat a majorării capitalului social a fost efectuată la 14.05.2022.
Potrivit politicilor contabile, durata de utilizare a utilajului este de 7 ani, amortizarea se calculează
prin metoda liniară, costurile serviciilor medicale se contabilizează în contul 811 „Activităţi de bază” şi se
decontează lunar la costul vânzărilor. Subvenţiile se decontează la veniturile curente la finele fiecărei luni.
Costul serviciilor de instruire prestate în luna mai 2022 constituie 508 400 lei.
În baza datelor din exemplu, în anul 2022, instituţia trebuie să întocmească următoarele formule
contabile:
Formule contabile aferente operațiunilor de recunoaștere și utilizare a subvențiilor

primite de la Guvern
Nr. Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi corespondente
crt. lei
debit credit
martie
1 Recunoaşterea subvenţiilor 2 500 000 234 424
aprilie
2 Reflectarea costului de intrare al utilajului primit sub 2 500 000 123 234
formă de subvenţii şi transmis în exploatare
3 Decontarea la capitalul propriu a subvenţiilor primite 2 500 000 424 342
în mărimea costului de intrare al utilajului transmis în
exploatare
4 Reflectarea sumei subvenţiilor primite, direcţionate 1 125 000 342 314
conform deciziei fondatorului la majorarea capitalului
social i (2 500 000 lei × 45 %)
mai
5 Calcularea amortizării utilajului) 29 762 811 124
(2 500 000 lei : 7 ani : 12 luni)
6 Reflectarea sumei majorării capitalului social după 1 125 000 314 311
înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de
constituire
7 Decontarea costului efectiv al serviciilor de instruire 508 400 711 811
prestate
8 Decontarea subvenţiilor utilizate în mărimea și 16 369 342 611
proporția amortizării calculate a utilajului (2 500 000
lei × 55 % : 7 ani : 12 luni)
Bunuri primite sub formă de granturi

SNC și alte acte normative nu reglementează în mod special contabilitatea operațiunilor de intrare a
bunurilor primite sub formă de granturi. În acest context, instituția trebuie să aplice regulile generale de
contabilizare a bunurilor primite sub formă de subvenții și cu titlu gratuit7.
7
Unele instituții contabilizează granturile ca finanțări şi încasări cu destinaţie specială. În acest context, trebuie de ținut cont de
faptul că conform pct. 67 din SNC „CPD” finanțările și încasările sus-menționate includ numerarul şi/sau valoarea activelor primite
19
Granturile primite de la Guvern și alte autorități ale administrației publice și utilizate pentru
procurările/creările de imobilizări urmează a fi contabilizate ca subvenții aferente activelor cu decontarea
(după îndeplinirea condițiilor contractuale în contul 342) conform pct. 80 din SNC „CPD”.
Granturile primite de la alte instituții și organizații naționale și internaționale trebuie să fie
contabilizate în componența subvențiilor cu decontarea la veniturile curente în următorul mod:
▪ pentru activele amortizabile – în mărimea și proporția amortizării calculate;
▪ pentru activele neamortizabile – pe durata stabilită de către instituție de sine stătător.
Exemplu. În cadrul unui proiect internațional, instituția a obținut un grant în sumă de 375 000 lei
pentru utilarea unei săli de calculatoare. Avizul privind acordarea grantului a fost primit în septembrie 2022,
iar primă tranșă a acestuia în sumă de 125 000 lei a fost utilizată în luna octombrie pentru achitarea
datoriilor aferente calculatoarelor care au fost procurate și transmise în exploatare în aceiași lună. Conform
politicilor contabile, durata de utilizare a calculatoarelor constituie 3 ani, amortizarea se calculează prin
metoda liniară, începând cu luna următoare transmiterii în exploatare.
În baza datelor din exemplu, în anul 2022, instituţia trebuie să întocmească următoarele formule
contabile:
în luna septembrie
1) recunoaşterea granturilor:
• Dt 234 Ct 424 – 375 000 lei;
în luna octombrie
2) reflectarea valorii calculatoarelor procurate pe seama grantului:
• Dt 123 Ct 521 –125 000 lei;
3) decontarea datoriilor aferente calculatoarelor procurate pe seama grantului:
• Dt 521 Ct 234 – 125 000 lei;
în lunile noiembrie–decembrie
4) calcularea amortizării calculatoarelor – 6 944 lei (125 000 lei : 3 ani x 2 luni : 12 luni):
• Dt 811 Ct 124 – 6 944 lei;
5) decontarea sumei grantului utilizate în mărimea amortizării calculate a calculatoarelor – 6 944 lei:
• Dt 424 Ct 611 – 6 944 lei.
Contabilitatea bunurilor procurate prin acțiuni promoționale (la un preț simbolic)

Bunurile procurate prin acțiuni promoționale desfășurate, de regulă, de către companiile de telefonie
mobilă și internet trebuie înregistrate la valoarea stabilită în factura fiscală. De exemplu, dacă în factura
fiscală de procurare a telefonului mobil este indicat prețul de 1 leu, acesta trebuie să fie contabilizat la
valoarea menționată ca OMVSD (în contul 213). Se recomandă de calculat uzura acestor obiecte sau de
înregistrat în conturi extrabilanțiere după transmiterea în exploatare.
În cazul deteriorării, pierderii sau sustragerii bunurilor procurate la un preț simbolic prejudiciul
material se determină în conformitate cu prevederile Codului muncii nr. 154/20038 și a Regulamentului
privind inventarierea, aprobat prin Ordinul MF nr. 60/2012.
Active deținute de către instituție , dar neînregistrate în contabilitate

Aceste obiecte pot fi depistate, de regulă, în cazul inventarierii. Modul de contabilizare a obiectelor
sus-menționate depinde de cauza nereflectării în contabilitate și dacă acestea au fost sau nu transmise în
exploatare.
În cazul în care obiectele nu au fost înregistrate în contabiliate ca urmare a unor erori ele urmează a fi
contabilizate prin formula contabilă: Dt 121 sau 123 Ct 331 (dacă erorarea a fost comisă în perioadele
precedente) sau 612 (la depistarea obiectelor în urma inventarierii).
Dacă obiectele neînregistrate au fost utilizate în activitatea instituției în afară de formula contabilă sus-
(de primit) de la alte entităţi şi/sau persoane fizice pentru realizarea unor misiuni speciale (de exemplu, programe, proiecte).
Recunoaşterea acestor finanţări şi încasări se înregistrează ca majorare simultană a creanţelor şi datoriilor (finanţărilor şi încasărilor
cu destinaţie specială): Dt 234 Ct 425, 537.
Decontarea şi restituirea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială se contabilizează în același mod ca și subvențiile aferente
activelor și veniturilor (pct.75–79 din SNC „CPD”).
8
Conform art. 341 alin. (3) din Codul muncii, în caz de sustragere, lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a valorilor materiale
(cu excepţia celor atribuite prejudiciul se stabileşte pornindu-se de la preţurile din localitatea respectivă la data cauzării
prejudiciului, conform datelor statistice.
20
menționată trebuie de calculat amortizarea cu întocmirea următoarei înregistrări: Dt 714 Ct 124.
7. Conținutul de bază al indicatorilor noilor formate de situaţii financiare pe anul 2022:

modul de calculare și interconexiunea acestora cu conturile contabile
Situaţiile financiare se întocmesc anual conform formatelor tipizate din anexele la SNC „PSF”.
Bilanţul
Bilanţul prezintă poziţia financiară a instituției şi include informaţii aferente soldurilor la data raportării
privind activele, capitalul propriu şi datoriile instituției. Acesta se întocmeşte conform formatului tipizat din
anexa 1 la SNC „PSF” în baza soldurilor conturilor sintetice şi subconturilor din clasele 1–5 ale PGCC în
modul prezentat în următorul tabel.
Nr. Denumirea indicatorului Codul Modul de calculare*
crt. rd.
Activ
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
1. Imobilizări necorporale în curs de 010 SD 1119 – SC 114
execuţie
2. Imobilizări necorporale în 020 SD 112 – SC 113 – SC 114
exploatare, total
din care: SD 1121 – SC 1131 –
2.1. concesiuni, licenţe şi mărci 021 SC 114 (privind suma pierderilor din deprecierea
concesiunilor şi mărcilor)
2.2. drepturi de autor şi titluri de 022 SD 1122 – SC 1132 –
protecţie SC 114 (privind suma pierderilor din deprecierea
drepturilor de autor şi titlurilor de protecţie)
2.3. programe informatice 023 SD 1123 – SC 1133 –
SC 114 (privind suma pierderilor din deprecierea
programelor informatice)
2.4. alte imobilizări necorporale 024 SD 1124 – SC 1134 –
SC 114 (privind suma pierderilor din deprecierea altor
imobilizări necorporale)
3. Fond comercial 030 SD 115 – SC 116 – SC 117
4. Avansuri acordate pentru imobilizări 040 SD 1631 + SD 2241
necorporale
Total imobilizări necorporale 050 (rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040)
II. Imobilizări corporale
1. Imobilizări corporale în curs de 060 SD 121 – SC 127
execuţie
2. Terenuri 070 SD 122 – SC 128 +
(SD 1124 – SC 1134) (în partea referitoare la valoarea
contabilă a drepturilor de utilizare a terenurilor)
3. Mijloace fixe, total 080 SD 123 – SC 124 – SC 129 + (SD 1124 – SC 1134) (în
partea referitoare la valoarea contabilă a drepturilor de
utilizare a clădirilor)
din care: SD 1231 – SC 1241 –
3.1. clădiri 081 SC 129 + (SD 1124 – SC 1134) (în partea referitoare la
valoarea contabilă a drepturilor de utilizare a clădirilor)
3.2. construcţii speciale 082 SD 1232 – SC 1242 – SC 129
3.2. maşini, utilaje şi instalaţii tehnice 083 SD 1233 – SC 1243 – SC 129
3.3. mijloace de transport 084 SD 1234 – SC 1244 – SC 129
9
Aici și în continuare sunt prezentate codurile conturilor sintetice și subconturilor prevăzute în PGCC (în redacția Ordinului MF nr.
100/2019). În conformitate cu noua redacție a acestui plan, nomenclatorul subconturilor se stabilește, ca și până la 1 ianuarie 2020,
de către fiecare entitate de sine stătător, în funcție de necesitățile informaționale proprii și cerințele de prezentare a informațiilor,
precum și în scopuri de analiză și control. Totodată, este rezonabilă includerea în planul de conturi de lucru al entităților a
subconturilor noi prevăzute în PGCC, fiindcă informația generalizată în acestea este necesară pentru calcularea indicatorilor din
noile formate de situații financiare.
21
3.4. inventar şi mobilier 085 SD 1235 – SC 1245 – SC 129
3.5. alte mijloace fixe 086 (SD 1236 + SD 1237 + SD 1238 + SD 1239) –
(SC 1246 + SC 1247 + SC 1248 + SC 1249) – SC 129
(în partea referitoare la pierderile din deprecierea altor
mijloace fixe)
4. Resurse minerale 090 SD 125 – SC 126
5. Active biologice imobilizate 100 SD 131 + SD 132 – SC 133
6. Investiţii imobiliare 110 SD 151 – SC 152
7. Avansuri acordate pentru imobilizări 120 SD 1632 + SD 2242
corporale
Total imobilizări corporale 130 (rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090 + rd.100 + rd.110 +
rd.120)
III. Investiţii financiare pe termen
lung
1. Investiţii financiare pe termen lung 140 SD 141 – SC 1431
în părţi neafiliate
2. Investiţii financiare pe termen lung 150 SD 142 – SC 1432
în părţi afiliate, total
din care: SD 1421 – SC 1432
2.1. acţiuni şi cote de participaţie 151 (privind suma pierderilor din deprecierea acțiunilor)
deţinute în părţile afiliate
2.2. împrumuturi acordate părţilor 152 SD 1422 – SC 1432
afiliate (privind suma pierderilor din deprecierea obligațiunilor și
a altor titluri de creanțe care nu se referă la interesele de
participare)
2.3. împrumuturi acordate aferente 153 SD 1423 – SC 1432
intereselor de participare (privind suma pierderilor din deprecierea obligațiunilor și
a altor titluri de datorii aferente intereselor de participare)
2.4. alte investiţii financiare 154 SD 1424 – SC 1432
(privind suma pierderilor din deprecierea altor titluri de
datorii pe termen lung)
Total investiţii financiare pe termen 160 (rd.140 + rd.150)
lung
IV. Creanţe pe termen lung şi alte
active imobilizate
1. Creanţe comerciale pe termen lung 170 SD 1611 – SC 222
(privind suma corecțiilor aferente creanțelor comerciale
pe termen lung ale părților neafiliate)
2. Creanţe ale părţilor afiliate pe 180 SD 162 – SC 222
termen lung (privind suma corecțiilor aferente creanțelor comerciale
pe termen lung ale părților afiliate)
inclusiv: creanţe aferente intereselor de 181 SD 1621 – SC 222
participare (privind suma corecțiilor aferente creanțelor comerciale
pe termen lung ale entităților asociate)
3. Alte creanţe pe termen lung 190 SD 1612 + SD 1613 + SD 1634
4. Cheltuieli anticipate pe termen lung 200 SD 171

5. Alte active imobilizate 210 SD 172
Total creanţe pe termen lung şi alte 220 (rd.170 + rd.180 + rd.190 + rd.200 + rd. 210)
active imobilizate
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 230 (rd.050 + rd.130 + rd.160 + rd.220)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
1. Materiale şi obiecte de mică valoare 240 (SD 211 + SD 213) – (SC 214 + SC 2181 + SC 2183)
şi scurtă durată
2. Active biologice circulante 250 SD 212 – SC 2182
2. Producţia în curs de execuţie 260 SD 215 – SC 2184
3. Produse şi mărfuri 270 (SD 216 + SD 217) – (SC 2185 + SC 2186)
Avansuri acordate pentru stocuri 280 SD 1633 + SD 2243
22
Total stocuri 290 (rd.240 + rd.250 + rd.260 + rd.270 + rd.280)
II. Creanţe curente şi alte active
circulante
1. Creanţe comerciale curente 300 SD 221 – SC 222
curente ale părților neafiliate)
2. Creanţe ale părţilor afiliate curente 310 SD 223 – SC 222
curente ale părților afiliate)
inclusiv: creanţe aferente intereselor de 311 SD 2231 – SC 222
participare (privind suma corecțiilor aferente creanțelor comerciale
curente ale entităților asociate)
3. Creanţe ale bugetului 320 SD 225
4. Creanţe ale personalului 330 SD 226
5. Alte creanţe curente 340 SD 231 + SD 232 + SD 233+ SD 234 + SD 2244
6. Cheltuieli anticipate curente 350 SD 261

7. Alte active circulante 360 SD 262
Total creanţe curente şi alte active 370 (rd.300 + rd.310 + rd.320 + rd.330 + rd.340 + rd.350 +
circulante rd.360)
III. Investiţii financiare curente
1. Investiţii financiare curente în părţi 380 SD 251 – SC 2541
neafiliate
2. Investiţii financiare curente în părţi 390 SD 252 – SC 2542
afiliate, total
din care: SD 2521 – SC 2542
2.1. acţiuni şi cote de participaţie 391 (privind suma deprecierii (diminuării) valorii acțiunilor în
deţinute în părţile afiliate părțile afiliate)
2.2. împrumuturi acordate părţilor 392 SD 2522 – SC 2542
afiliate (privind suma deprecierii (diminuării) valorii
obligațiunilor și a altor titluri de datorii care nu se referă la
interesele de participare)
2.3. împrumuturi acordate aferente 393 SD 2523 – SC 2542
intereselor de participare (privind suma deprecierii (diminuării) valorii
obligațiunilor și a altor titluri de datorii aferente
intereselor de participare)
2.4. alte investiţii financiare în părţi 394 SD 2524– SC 2542
afiliate (privind suma deprecierii (diminuării) valorii altor titluri
de datorii curente)
Total investiţii financiare curente 400 (rd.380 + rd. 390)
IV. Numerar şi documente băneşti 410 SD 241 + SD 242 + SD 243 + SD 244 + SD 245 +
SD 246
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 420 (rd.290 + rd.370 + rd.400 + rd.410)
TOTAL ACTIVE 430 (rd.230 + rd.420)
Pasiv
C. CAPITAL PROPRIU
I. Capital social şi neînregistrat
1. Capital social 440 SC 311
2. Capital nevărsat 450 SD 313 (cu semnul „minus”)
3. Capital neînregistrat 460 SC 314
4. Capital retras 470 SD 315 (cu semnul „minus”)
5. Patrimoniul primit de la stat cu drept 480 SC 316
de proprietate
Total capital social şi neînregistrat 490 (rd.440 + rd.450 + rd.460 + rd.470+ rd.480)
II. Prime de capital 500 SC 317
III. Rezerve
1. Capital de rezervă 510 SC 321
2. Rezerve statutare 520 SC 322
3. Alte rezerve 530 SC 323
23
Total rezerve 540 (rd.510 + rd.520 + rd.530)
IV. Profit (pierdere)
1. Corecţii ale rezultatelor anilor 550 SC 331 (profit) sau SD 331 (pierdere – cu semnul
precedenţi „minus”)
2. Profit nerepartizat (pierdere 560 (SC 332 sau SD 332) + (SC 335 sau SD 335)
neacoperită) al anilor precedenţi
3. Profit net (pierdere netă) al 570 SC 333 (profit net) sau SD 333 (pierdere netă – cu semnul
perioadei de gestiune „minus”)
4. Profit utilizat al perioadei de 580 SD 334 (cu semnul „minus”)
gestiune
Total profit (pierdere) 590 (rd.550 + rd.560 + rd.570 + rd.580)
V. Rezerve din reevaluare 600 SC 343
VI. Alte elemente de capital propriu 610 SC 342 + SC 344
TOTAL CAPITAL PROPRIU 620 (rd.490 + rd.500 + rd.540 + rd.590 + rd.600 + rd.610)
D. DATORII PE TERMEN LUNG
1. Credite bancare pe termen lung 630 SC 411
2. Împrumuturi pe termen lung 640 SC 412
din care: SC 4123
2.1. împrumuturi din emisiunea de 641
obligaţiuni
inclusiv: împrumuturi din emisiunea 642 SC 4125
de obligaţiuni convertibile
2.2. alte împrumuturi pe termen lung 643 SC 4121 + SC 4122 + SC 4126
3. Datorii comerciale pe termen lung 650 SC 421
4. Datorii faţă de părţile afiliate pe 660 SC 422
termen lung
inclusiv: datorii aferente intereselor de 661 SC 4221
participare
5. Avansuri primite pe termen lung 670 SC 423
6. Venituri anticipate pe termen lung 680 SC 424
7. Alte datorii pe termen lung 690 SC 425 + SC 426 + SC 427 + SC 428
TOTAL DATORII PE TERMEN 700 (rd.630 + rd.640 + rd.650 + rd.660 + rd.670 + rd.680 +
LUNG rd.690)
E. DATORII CURENTE
1. Credite bancare pe termen scurt 710 SC 511
2. Împrumuturi pe termen scurt, total 720 SC 512
din care: SC 5123
2.1. împrumuturi din emisiunea de 721
obligaţiuni
inclusiv: împrumuturi din emisiunea 722 SC 5125
de obligaţiuni convertibile
2.2. alte împrumuturi pe termen scurt 723 SC 5121 + SC 5122 + SC 5126
3. Datorii comerciale curente 730 SC 521
4. Datorii faţă de părţile afiliate 740 SC 522
curente
inclusiv: datorii aferente intereselor de 741 SC 5221
participare
Avansuri primite curente 750 SC 523
6. Datorii faţă de personal 760 SC 531 + SC 532
7. Datorii privind asigurările sociale şi 770 SC 533
medicale
8. Datorii faţă de buget 780 SC 534
9. Datorii faţă de proprietari 790 SC 536
10. Venituri anticipate curente 800 SC 535
11. Alte datorii curente 810 SC 537 + SC 541 + SC 542 + SC 543 + SC 544
TOTAL DATORII CURENTE 820 (rd.710 + rd.720 + rd.730 + rd.740 + rd.750 + rd.760 +
rd.770 + rd.780 + rd.790 + rd.800 + rd.810)
F. PROVIZIOANE

24
1. Provizioane pentru beneficiile 830 SC 4261 + SC 5381
angajaţilor
2. Provizioane pentru garanţii acordate 840 SC 4262 + SC 5382
cumpărătorilor/clienţilor
3. Provizioane pentru impozite 850 SC 4263 + SC 5383
4. Alte provizioane 860 SC 4264 + SC 5384
TOTAL PROVIZIOANE 870 (rd.830 + rd.840 + rd.850 + rd.860)
TOTAL PASIVE 880 (rd.620+rd.700+ rd.820 + rd.870)
* Abrevierile utilizate în col. 4 semnifică: SD – sold debitor, SC – sold creditor.
Situația de profit și pierdere
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a instituției pentru perioada de

gestiune şi conţine informaţii privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale instituției. Aceasta se
întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii), conform formularului tipizat din anexa 3
la SNC „PSF”.
Indicatorii situaţiei de profit şi pierdere se calculează în modul prezentat în următorul tabel.
Denumirea indicatorului Codul Modul de calculare*

rd.
Venituri din vînzări, total 010 RC 611
din care:
venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor 011 RC 6111 + RC 6112
venituri din prestarea serviciilor şi executarea 012 RC 6113 + RC 6114
lucrărilor
venituri din contracte de construcţie 013 RC 6115
venituri din contracte de leasing 014 RC 6116
venituri din contracte de microfinanţare 015 RC 6117
alte venituri din vînzări 016 RC 6118
Costul vînzărilor, total 020 RD 711
din care:
valoarea contabilă a produselor şi mărfurilor vîndute 021 RD 7111 + RD 7112
costul serviciilor prestate şi lucrărilor executate 022 RD 7113 + RD 7114
terţilor
costuri aferente contractelor de construcţie 023 RD 7115
costuri aferente contractelor de leasing 024 RD 7116
costuri aferente contractelor de microfinanţare 025 RD 7117
alte costuri aferente vînzărilor 026 RD 7118
Profit brut (pierdere brută) 030 (rd.010 – rd.020)
Alte venituri din activitatea operaţională 040 RC 612
Cheltuieli de distribuire 050 RD 712
Cheltuieli administrative 060 RD 713
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070 RD 714
Rezultatul din activitatea operaţională: profit 080 (rd.030 + rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070)
(pierdere)
Venituri financiare, total 090 RC 622
din care: venituri din interese de participare 091 RC 6221
inclusiv: veniturile obţinute de la părţile afiliate 092 RC 6221 (privind suma veniturilor obținute de

25
la părțile afiliate cu excepția entităților
asociate)
venituri din dobînzi: 093 RC 6222
inclusiv: veniturile obţinute de la părţile afiliate 094 RC 6222 (privind suma veniturilor din dobânzi
obținute de la părțile afiliate)
venituri din alte investiţii financiare pe termen lung 095 RC 6228
inclusiv: veniturile obţinute de la părţile afiliate 096 RC 6228 (privind suma veniturilor obținute de
la părțile afiliate)
venituri aferente ajustărilor de valoare privind 097 RC 6224
investiţiile financiare pe termen lung şi curente
venituri din ieşirea investiţiilor financiare 098 RC 6225
venituri aferente diferenţelor de curs valutar şi de 099 RC 6226
sumă
Cheltuieli financiare, total 100 RD 722
din care: cheltuieli privind dobînzile 101 RD 7221
inclusiv: cheltuielile aferente părţilor afiliate 102 RD 7221 (privind suma cheltuielilor aferente
părților afiliate)
cheltuieli aferente ajustărilor de valoare privind 103 RD 7222
investiţiile financiare pe termen lung şi curente
cheltuieli aferente ieşirii investiţiilor financiare 104 RD 7223
cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar şi de 105 RC 7224 + RD 7225
sumă
Rezultatul: profit (pierdere) financiar(ă) 110 (rd.090 – rd.100)
Venituri cu active imobilizate şi excepţionale 120 RC 621 + RC 623
Cheltuieli cu active imobilizate şi excepţionale 130 RD 721 + RD 723
Rezultatul din operaţiuni cu active imobilizate şi 140 (rd.120 -rd.130)
excepţionale: profit (pierdere)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 150 (rd.110 +rd.140)
Profit (pierdere) pînă la impozitare 160 (rd.080 + rd.150)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 170 RD 731
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 180 (rd.160 – rd.170)
* Abrevierile utilizate în col. 3 semnifică: RD – rulaj debitor, RC – rulaj creditor. În cazul aplicării formulelor
contabile inverse indicatorii stiuației de profit și pierdere se determină ca diferență dintre rulajele creditoare și
debitoare ale conturilor de venituri și cheltuieli.
Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia modificărilor capitalului propriu se întocmeşte conform formularului tipizat prezentat în anexa
5 la SNC „PSF”, care este elaborat în baza compartimentului C „Capital propriu” al bilanţului.
La calcularea indicatorilor din situaţia modificărilor capitalului propriu, trebuie să se acorde atenţie
următoarelor aspecte principale:
■ indicatorii se determină conform prevederilor SNC „CPD” în baza soldurilor şi rulajelor conturilor
sintetice din clasa 3 „Capital propriu” a PGCC care conţine atât conturi de pasiv (311, 314, 316, 317, 321,
322, 323, 331, 332, 333, 342, 343, 344), cât şi conturi de activ (313, 315, 334);
■ în componenţa capitalului propriu se includ două grupe de elemente:
• elemente care majorează mărimea capitalului propriu – se reflectă în mod obişnuit (fără paranteze) şi
cuprind capitalul social, capitalul neînregistrat, primele de capital, rezervele, profitul anilor precedenţi,
constatat în perioada de gestiune curentă, profitul nerepartizat al anilor precedenţi, profitul net al perioadei de
gestiune, rezervele de reevaluare şi alte elemente de capital propriu (subvenţiile aferente activelor entităţilor
cu proprietate publică),

26
• elemente care diminuează mărimea capitalului propriu – se reflectă cu semnul minus (între
paranteze) şi cuprind capitalul nevărsat, capitalul retras, pierderea anilor precedenţi, constatată în perioada de
gestiune curentă, pierderea neacoperită a anilor precedenţi, pierderea netă a perioadei de gestiune, profitul
utilizat al perioadei de gestiune;
■ în col. 4 „Sold la începutul perioadei de gestiune” şi col. 7 „Sold la sfârşitul perioadei de gestiune”
soldurile creditoare ale conturilor de evidenţă a elementelor de capital propriu se înregistrează în mod
obişnuit, iar soldurile debitoare ale acestor conturi – cu semnul minus (între paranteze);
■ în col. 5 „Majorări” se înregistrează în mod obişnuit rulajele creditoare ale conturilor de pasiv şi cu
semnul minus rulajele debitoare ale conturilor de activ;
■ în col. 6 „Diminuări” se înregistrează în mod obişnuit rulajele debitoare ale conturilor de pasiv şi cu
semnul minus rulajele creditoare ale conturilor de activ;
■ soldurile indicatorilor din rândurile 120–140 se reflectă în mărime netă determinată ca diferenţă
dintre sumele înregistrate în creditul şi debitul conturilor 331, 332, 333, 335. Aceste conturi pot avea solduri
creditoare care se reflectă în mod obişnuit sau solduri debitoare care se înregistrează cu semnul minus (între
paranteze);
■ soldurile la începutul perioadei de gestiune (col. 4) ale indicatorilor din rd. 120 „Corecţii ale
rezultatelor anilor precedenţi” (contul 331), rd. 140 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”
(contul 333) şi rd. 150 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” (contul 334) întotdeauna sunt egale cu zero, ca
urmare a reformării bilanţului pentru perioada de gestiune precedentă;
■ soldul fiecărui element de capital propriu la sfârşitul perioadei de gestiune se determină prin relaţia:
col. 7 = col. 4 + col. 5 – col. 6;
■ soldurile la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune din coloanele 4 şi 7 ale indicatorilor situaţiei
modificărilor capitalului propriu trebuie să coincidă cu soldurile indicatorilor similari din coloanele 4 şi 5 ale
bilanţului.
Conţinutul de bază al indicatorilor situaţiei modificărilor capitalului propriu şi modul de calculare a
acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Conţinutul de bază şi modul de calculare a indicatorilor situaţiei

modificărilor capitalului propriu
Indicatori Cod Conţinutul de bază şi modul de calculare

rd.
I. Capital social şi neînregistrat
1. Capital social (311)10 010 Soldurile şi modificările părţilor sociale, acţiunilor proprii emise sau ale altor
instrumente de capital propriu la valoarea indicată în actele de constituire ale
instituției şi/sau alte documente prevăzute de legislaţie (pct. 174 din SNC „PSF”)
Notă la rd. 010. La determinarea acestui indicator, trebuie să se ia în considerare faptul că valoarea acţiunilor emise
la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, precum şi a aporturilor proprietarilor aferente majorării capitalului social, care încă
nu au fost înregistrate în modul stabilit de legislaţie, se consideră drept capital neînregistrat şi se reflectă în contul
314.
2. Capital nevărsat 020 Soldurile şi modificările creanţelor proprietarilor aferente:
(313) ■ aporturilor în capitalul social la constituirea instituției;
■ contribuţiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi (pct.
175 din SNC „PSF”)
Acest indicator se reflectă întotdeauna cu semnul minus (între paranteze).
3. Capital neînregistrat 030 Valoarea nominală a soldurilor şi modificărilor:
(314) ■ acţiunilor emise la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, care încă nu au fost
înregistrate în modul stabilit de legislaţie;
■ părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) aferente
majorării capitalului social până la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în
actele de constituire ale instituției
(pct. 176 din SNC „PSF”)
10
Aici şi în continuare între paranteze sunt prezentate codurile conturilor contabile ale căror solduri şi rulaje servesc drept bază
pentru calcularea indicatorilor din situaţia modificărilor capitalului propriu.
27
4. Capital retras (315) 040 Soldurile şi modificările părţilor sociale (cotelor de participaţie, acţiunilor, altor
instrumente de capital propriu) achiziţionate, răscumpărate sau dobândite de
entitate de la proprietarii săi
Acest indicator se reflectă întotdeauna cu semnul minus (între paranteze).
5. Patrimoniul primit de 050 Soldurile şi modificările patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate la
la stat cu drept de valoarea indicată în actele de constituire şi/sau în alte documente prevăzute de
proprietate (316) legislaţie, cu excepţia patrimoniului înregistrat în componenţa capitalului social
Notă la rd. 050. Acest indicator poate fi înregistrat în autorităţile şi instituţiile publice la autogestiune (instituţii
medico-sanitare, de învăţământ etc.). Până la data de 1 ianuarie 2020, patrimoniul sus-menţionat era reflectat în
contul 314 sau 536. După reformarea bilanţului pe anul 2019, conform situaţiei din 1 ianuarie 2020, soldurile
conturilor sus-menţionate trebuiau decontate prin formula contabilă: Dt 314 sau 536 Ct 316.
Total capital social 060 Suma totală a soldurilor şi modificărilor capitalului social şi neînregistrat,
şi neînregistrat determinată prin relaţia:
rd. 010 + rd. 020 + rd. 030 + rd. 040 (pct. 179 din SNC „PSF”)
II. Prime de capital 070 Soldurile şi modificările excedentului (diferenţelor favorabile) dintre:
(317) ■ valoarea efectivă şi valoarea nominală a părţilor sociale depuse în capitalul
social;
■ valoarea nominală sau de înstrăinare şi valoarea de retragere a părţilor sociale
proprii răscumpărate şi ulterior anulate sau înstrăinate;
■ valoarea nominală a obligaţiunilor şi valoarea nominală a acţiunilor în care
acestea au fost convertite (pct. 4 din SNC „CPD”, pct. 180 din SNC „PSF”)
III. Rezerve
1. Capital de rezervă 080 Soldurile şi modificările rezervelor, prevăzute de legislație, statutul sau create prin
(321) decizia organului împuternicit al instituții (pct. 181 din SNC „PSF”)
2. Rezerve statutare 090
(322)
3. Alte rezerve (323) 100
Total rezerve 110 Suma totală a soldurilor şi modificărilor rezervelor instituției, determinată după
relaţia:
rd. 080 + rd. 090 + rd. 100 (pct. 184 din SNC „PSF”)
IV. Profit (pierdere)
1. Corecţii ale 120 Soldurile şi modificările profitului (pierderii) rezultat (e) din corectarea erorilor
rezultatelor anilor comise în anii precedenţi (pct. 185 din SNC „PSF”)
precedenţi (331) Astfel de erori pot fi comise la determinarea costului de intrare al activelor
imobilizate şi circulante, la calcularea amortizării şi recunoaşterea pierderilor din
deprecierea activelor, la contabilizarea creanţelor şi datoriilor etc.
2. Profit nerepartizat 130 Soldurile şi modificările profitului nerepartizat/pierderii neacoperite al/a anilor
(pierdere neacoperită) precedenţi şi ale rezultatului din implementarea prevederilor modificate ale SNC,
al anilor precedenţi determinate la:
(332 + 335) ■ reformarea bilanţului (pct. 228 din SNC „PSF”);
■ decontarea surplusului de reevaluare aferent IC ieşite (pct. 187 din SNC „INC”);
■ înregistrarea diferenţelor nefavorabile dintre valoarea efectivă de retragere şi
valoarea nominală (fixată) sau de înstrăinare a părţilor sociale retrase (pct. 174 din
SNC „CPD”);
■ decontarea primelor de capital (pct. 174 din SNC „CPD”);
■ decontarea rezervelor (pct. 191 din SNC „CPD”)
3. Profit net (pierdere 140 Suma profitului net sau pierderii nete a perioadei de gestiune curente (pct. 187 din
netă) al perioadei de SNC „PSF”)
gestiune (333) Acest indicator se calculează la data raportării după închiderea conturilor de
evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor.
4. Profit utilizat al 150 Suma profitului utilizat al perioadei de gestiune conform deciziei organului de
28
perioadei de gestiune conducere împuternicit al instituției (pct. 188 din SNC „PSF”)
(334) Acest indicator se reflectă întotdeauna cu semnul minus (între paranteze).
Total profit (pierdere) 160 Mărimea netă a profitului (pierderii) perioadelor de gestiune curente şi precedente,
determinată după relaţia: rd. 120 + rd. 130 + rd. 140 + rd. 150 (pct. 189 din SNC
„PSF”)
V. Rezerve din 170 Soldurile şi modificările surplusului de reevaluare a IC (pct. 190 din SNC „PSF”)
reevaluare (343) Acest indicator apare la entităţile care aplică modelul reevaluării IC.
VI. Alte elemente de 180 Soldurile şi modificările subvenţiilor aferente activelor primite de entităţile cu
capital propriu (342 + proprietate publică de la Guvern şi alte autorităţi ale administraţiei publice,
344) decontate la capitalul propriu (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) în
conformitate cu SNC „ CPD” şi a altor elemente de capital propriu care nu au fost
incluse în rândurile 010–170 (pct. 191 din SNC „PSF”).
Total capital propriu 190 Suma totală a soldurilor şi modificărilor elementelor capitalului propriu al
instituției, determinată după relaţia: rd. 060 + rd. 070 + rd. 110 + rd. 160 + rd. 170
+ rd. 180 (pct. 192 din SNC „PSF”)
Situaţia fluxurilor de numerar

Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar11 pentru perioadele de
gestiune precedentă şi curentă. Aceasta se întocmeşte conform formatului tipizat prezentat în anexa 6 la SNC
„PSF”.
La calcularea indicatorilor din situaţia fluxurilor de numerar, trebuie să se acorde atenţie următoarelor
aspecte principale:
■ în situaţia fluxurilor de numerar se reflectă soldurile şi fluxurile:
• numerarului în monedă naţională şi valută străină (inclusiv numerarul legat) în casierie, în conturi
curente şi alte conturi bancare (de exemplu, acreditive, carduri bancare),
• numerarului în expediţie care include numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau
transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale instituției sau pentru
transmiterea către beneficiari,
• documentelor băneşti care includ timbrele taxei de stat, mărcile poştale, biletele de călătorie achitate,
biletele de tratament şi odihnă achitate etc.;
■ în situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:
• mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, alimentarea
cardurilor bancare ale instituției, transferarea numerarului de pe un cont curent pe altul, procurarea/vânzarea
valutei străine),
• tranzacţiile care nu generează fluxuri de numerar, de exemplu, operaţiunile pe bază de barter,
convertirea datoriilor în capital social, calcularea şi decontarea amortizării şi pierderilor din deprecierea
activelor imobilizate etc. (pct. 194 din SNC „PSF”);
■ situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia numerarul
este înregistrat la sumele efectiv încasate/achitate în/din casierie şi conturi bancare, iar documentele băneşti –
la valoarea documentelor băneşti efectiv intrate/ieşite (pct. 195 din SNC „PSF”);
■ situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform metodei directe, potrivit căreia intrările şi
ieşirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidenţă a numerarului (pct. 196 din SNC
„PSF”). Pentru evidenţa numerarului în PGCC sunt prevăzute următoarele conturi: 241, 242, 243, 244, 245,
246;
■ elementele situaţiei fluxurilor de numerar sunt prezentate separat pe tipuri de activităţi ale instituției
care cuprind (pct. 197 din SNC „PSF”):
• activitatea operaţională – totalitatea operaţiunilor economice aferente activităţilor principale ale
instituției, precum şi activităţilor conexe acestora care nu sunt activităţi de investiţii sau financiare,
• activitatea de investiţii – totalitatea faptelor economice aferente intrărilor şi/sau ieşirilor de active
imobilizate,
• activitatea financiară – totalitatea operaţiunilor în urma cărora se modifică mărimea şi componenţa
capitalului propriu şi a împrumuturilor instituției;
11
Conform pct. 5 din SNC „PSF”, fluxurile de numerar reprezintă intrările şi/sau ieşirile de mijloace şi documente băneşti.
29
■ diferenţele de curs valutar se înregistrează distinct în situaţia fluxurilor de numerar (pct. 198 din
SNC „PSF”);
■ indicatorii din rândurile 230 „Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune” şi 240 „Sold de
numerar la sfârşitul perioadei de gestiune” trebuie să corespundă cu indicatorul rd. 410 „Numerar şi
documente băneşti”, respectiv, din coloanele 4 şi 5 ale bilanţului (pct. 222–223 din SNC „PSF”);
■ în scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operaţională,
entitatea poate utiliza metoda indirectă prin care profitul sau pierderea este ajustat (ă) cu efectele tranzacţiilor
care nu au natură monetară, amânările ori angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din activitatea
operaţională trecute sau viitoare şi cu elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de numerar din
activităţile de investiţii sau financiară (pct. 224 din SNC „PSF”).
Conţinutul de bază al indicatorilor din situaţia fluxurilor de numerar şi modul de calculare a acestora
Indicatori Cod. Conţinutul de bază şi modul de calculare

rd.
1 2 3
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
Încasări din 010 Suma numerarului încasat în casierie şi în conturile bancare de la:
vînzări ■ cumpărători, clienţi pentru produsele/mărfurile vîndute şi/sau serviciile prestate/lucrările
executate;
■ locatari pentru activele transmise în leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune),
precum şi dobînda aferentă leasingului financiar;
■ clienţi sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/ mărfurilor
şi/sau serviciilor
Suma numerarului încasat cuprinde impozitele indirecte achitate de către cumpărători,
clienţi, locatari, furnizori (de exemplu, TVA, accizele etc.).
Acest indicator se determină în mărimea sumelor înregistrate în debitul conturilor 241, 242,
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 221, 223, 231, 234, 423, 523, 534, 611,
832 etc.
Plăţi pentru 020 Suma plăţilor de numerar din casierie şi din conturi bancare:
stocuri şi servicii ■ furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile şi serviciile procurate;
procurate ■ locatorilor pentru activele primite în leasing operaţional şi financiar (arenda, locaţiune),
cu excepţia dobînzilor;
■ furnizorilor sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri şi
servicii
Suma numerarului plătit cuprinde impozitele indirecte incluse în valoarea de vînzare a
bunurilor (serviciilor) şi achitate de către entitate furnizorilor, locatorilor, cumpărătorilor
(de exemplu, TVA, accizele etc.).
Acest indicator se determină în mărimea sumelor înregistrate în creditul conturilor 241,
242, 243, 244 în corespondenţă cu debitul conturilor 162, 224, 521, 522, 544 etc.
Plăţi către 030 Suma numerarului plătit din casierie şi din conturi bancare:
angajaţi şi organe ■ salariaţilor în contul retribuirii muncii şi altor operaţii (cu excepţia împrumuturilor
de asigurare acordate şi dividendelor plătite);
socială şi ■ organelor de asigurare socială şi medicală privind contribuţiile de asigurări sociale de stat
medicală obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorilor şi
angajaţilor
242, 243, 244 în corespondenţă cu debitul conturilor 226, 531, 532, 533 etc.
Dobînzi plătite 040 Suma dobînzilor achitate în numerar din casierie şi din conturile bancare pentru:
■ creditele şi împrumuturile primite, indiferent de faptul dacă acestea au fost recunoscute
ca cheltuieli curente sau capitalizate în conformitate cu SNC „Costurile îndatorării”;
■ activele primite în leasing financiar;
■ obligaţiunile, cambiile şi alte titluri de datorii
Plata impozitului 050 Suma impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător achitată la buget, inclusiv în

30
pe venit rate, în numerar din casierie şi din conturile bancare
242, 243, 244 în corespondenţă cu debitul conturilor 225, 534 etc.
Alte încasări 060 Sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sînt incluse în
rîndul 010
Acestea includ încasări de numerar:
■ din vînzarea altor active circulante;
■ sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
■ din onorarii şi comisioane;
■ sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;
■ sub formă de finanţări şi încasări cu destinaţie specială;
■ sub formă de subvenţii, prime şi sponsorizări;
■ din redevenţele aferente activităţii operaţionale;
■ sub formă de documente băneşti procurate cu achitarea ulterioară a acestora;
■ din recuperarea prejudiciului material cauzat instituției (cu excepţia prejudiciului rezultat
din evenimente excepţionale) etc.
243, 244, 245, 246 în corespondenţă cu creditul conturilor 226, 233, 234, 425, 521, 535,
537, 544, 622 etc.
Alte plăţi 070 Sumele altor plăţi de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sînt incluse în
rîndurile 020–050
Acestea includ plăţi de numerar:
■ sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
■ sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;
■ aferente achitării impozitului pe venit al persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată,
accizelor, altor impozite şi taxe, precum şi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în
vigoare;
■ sub formă de documente băneşti utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a
acestora;
■ sub formă de redevenţe aferente activităţii operaţionale etc.
242, 243, 244, 245, 246 în corespondenţă cu debitul conturilor 226, 231, 234, 533, 534 etc.
Fluxul net de 080 Diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea
numerar din operaţională, determinată prin relaţia: rd. 010 – rd. 020 – rd. 030 – rd. 040 – rd. 050 + rd.
activitatea 060 – rd. 070
operaţională
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
Încasări din 090 Suma numerarului încasat în perioada de gestiune în casierie şi în conturi bancare pentru
vînzarea activele imobilizate (imobilizări necorporale, terenuri, mijloace fixe, active biologice
activelor imobilizate, investiţii imobiliare etc.) vîndute, precum şi suma avansurilor primite pentru
imobilizate vînzarea ulterioară a acestor active
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 234, 423, 523, 534, 621 etc.
Plăţi aferente 100 Suma numerarului plătit pentru achiziţionarea şi/sau crearea activelor imobilizate, precum
intrărilor de şi avansurile acordate pentru procurarea acestora
active Acest indicator se determină în mărimea sumelor înregistrate în creditul conturilor 241,
imobilizate 242, 243, 244 în corespondenţă cu debitul conturilor 161, 224, 521, 522, 544 etc.
Dobînzi încasate 110 Suma dobînzilor primite sub formă de numerar în casierie şi în conturile bancare pentru
împrumuturile acordate, conturile de depozit şi alte investiţii financiare, cu excepţia
dobînzilor înregistrate în rîndul 010
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 231, 234 etc.
Dividende 120 Suma dividendelor încasate sub formă de numerar în casierie şi în conturile bancare din
încasate cotele de participaţie (acţiuni) în capitalul social al altor entităţi
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 231, 234 etc.
Alte încasări 130 Diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din activitatea de investiţii, care
31
(plăţi) nu sînt incluse în rîndurile 090–120
Acest indicator se determină ca diferenţa dintre suma rulajelor debitoare şi suma rulajelor
creditoare ale conturilor 241, 242, 243, 244 aferente altor încasări şi plăţi din activitatea de
investiţii.
Fluxul net de 140 Diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de
numerar din investiţii, determinată prin relaţia: rd. 090 – rd. 100 + rd. 110 + rd. 120 ± rd. 130
activitatea de
investiţii
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
Încasări sub 150 Suma numerarului încasat în casierie şi în conturi bancare sub formă de credite şi
formă de credite împrumuturi primite, inclusiv din plasarea obligaţiunilor proprii, cambiilor şi altor titluri de
şi împrumuturi datorii
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 411, 412, 511, 512 etc.
Plăţi aferente 160 Suma plăţilor de numerar din casierie şi conturi bancare în contul rambursării creditelor şi
rambursării împrumuturilor (cu excepţia dobînzilor), stingerii/achitării obligaţiunilor şi a altor titluri de
creditelor şi datorii etc.
împrumuturilor Acest indicator se determină în mărimea sumelor înregistrate în creditul conturilor 241,
Dividende plătite 170 Suma totală a dividendelor plătite proprietarilor sub formă de numerar din casierie şi din
conturile curente
242, 243, 244 în corespondenţă cu debitul contului 536.
inclusiv: 171 Sumele dividendelor plătite proprietarilor sub formă de numerar din casierie şi din
dividende plătite conturile curente
nerezidenților
Încasări din 180 Suma încasărilor de numerar în casierie şi în conturile curente din emisiunea acţiunilor
operaţiuni de proprii, majorarea părţilor sociale, din vînzarea cotelor de participaţie în capitalul social
capital (acţiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari
243, 244 în corespondenţă cu creditul conturilor 313, 314, 315 etc.
Alte încasări 190 Diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din activitatea financiară, care nu
(plăţi) sînt incluse în rîndurile 150–180
Acestea includ:
■ încasări de numerar:
● sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rd. 060,
● din modificarea altor elemente ale capitalului propriu,
● pentru acoperirea pierderilor excepţionale etc.;
■ plăţi (ieşiri) de numerar:
● sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rd. 070,
● aferente răscumpărării cotelor de participaţie şi acţiunilor proprii ale instituției;
■ aferente pierderilor din evenimente excepţionale (de exemplu, furturi şi exproprieri de
numerar, incendii, inundaţii, perturbaţii politice în urma cărora numerarul a fost distrus)
Acest indicator se determină ca diferenţă dintre suma rulajelor debitoare şi suma rulajelor
creditoare ale conturilor 241, 242, 243, 244 aferente altor încasări şi plăţi din activitatea
financiară.
Fluxul net de 200 Diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit (ieşit) în perioada de gestiune din activitatea
numerar din financiară, determinată prin relaţia: rd. 150 – rd. 160 – rd. 170 + rd. 180 ± rd. 190
activitatea
financiară
Fluxul net de 210 Fluxul de numerar al perioadei de gestiune rezultat din activităţile operaţională, de
numerar total investiţii şi financiară, determinat prin relaţia: ± rd. 080 ± rd. 140 ± rd. 200
Diferenţe de curs 220 Mărimea netă a diferenţelor de curs valutar favorabile şi nefavorabile la data raportării
valutar favorabile aferentă numerarului în valută străină
(nefavorabile) Aceste diferenţe se calculează conform cursului oficial al leului moldovenesc la data
raportării şi se înregistrează în următorul mod:
32
1) la suma diferenţelor de curs valutar favorabile: Dt 241, 243; Ct 622,
2) la suma diferenţelor de curs valutar nefavorabile: Dt 722; Ct 241, 243.
Sold de 230 Suma soldurilor iniţiale ale conturilor 241, 242, 243, 244, 245 şi 246
numerar la Acest indicator trebuie să corespundă cu suma indicatorilor din rd. 250 „Numerar în
începutul casierie şi la conturi curente” şi rd. 260 „Alte elemente de numerar” din col. 4 a bilanţului.
perioadei de
gestiune
Sold de 240 Suma soldurilor finale ale conturilor 241, 242, 243, 244, 245 şi 246
numerar la Acest indicator se determină prin relaţia: ± rd. 210 ± rd. 220 + rd. 230 şi trebuie să
sfîrşitul corespundă cu suma indicatorilor din rd. 250 „Numerar în casierie şi la conturi curente” şi
perioadei de rd. 260 „Alte elemente de numerar” din col. 5 a bilanţului.
gestiune
Reformarea bilanţului
În conformitate cu pct. 228 din SNC „PSF”, reformarea bilanţului se efectuează după aprobarea şi
prezentarea situaţiilor financiare şi constă în decontarea:
■ profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierderea netă) al (a) perioadei de gestiune
curente prin formula contabilă: Dt 333 Ct 334;
■ corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune, la profitul nerepartizat
(pierderea neacoperită) al (a) anilor precedenţi prin următoarele formule contabile:
1) la suma profitului anilor precedenţi, constatată în perioada de gestiune curentă: Dt 331 Ct 332,
2) la suma pierderii anilor precedenţi, constatată în perioada de gestiune curentă: Dt 332 Ct 331;
■ profitului net (pierderii nete) al (a) perioadei de gestiune la profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al (a) anilor precedenţi prin următoarele formule contabile:
1) la suma profitului net al perioadei de gestiune curente: Dt 333 Ct 332,
2) la suma pierderii nete a perioadei de gestiune curente: Dt 332 Ct 333;
După reformarea bilanţului, conturile 331, 333 și 334 se închid şi indicatorii din rândurile 550, 570 şi
580 (col. 4) ale bilanţului pentru perioada de gestiune următoare (anul 2022) nu prezintă sold (pct. 229 din
SNC „PSF”).
Aprobarea, semnarea, auditul, prezentarea și pubicarea situațiilor financiare
Aprobarea și semnarea situaţiilor financiare

Situațiile financiare se aprobă de către adunarea generală a proprietarilor și/sau de alt organ
împuternicit în conformitate cu legislația (pct. 226 din SNC „PSF”).
Situațiile financiare se semnează de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea
financiară până la prezentarea și pubicarea acestora (art. 31 din Legea nr. 287/2017).
În afară de situaţiile financiare, entităţile mijlocii, mari şi de interes public sunt obligate să
întocmească şi să prezinte anual raportul conducerii (art. 23 alin. (1) din Legea nr. 287/2017). În plus,
situaţiile financiare ale acestor entităţi sunt supuse auditului obligatoriu (art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
287/2017).
Auditul situaţiilor financiare
Potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 287, auditului obligatoriu sunt supuse situaţiile financiare
individuale ale entităţilor mijlocii şi entităţilor mari, ale entităţilor de interes public şi ale altor entităţi,
conform legislaţiei în vigoare. Astfel, dacă instituţia corespunde criteriilor de raportare la aceste entităţi
situaţiile financiare urmează a fi supuse auditului obligatoriu.
Prezentarea şi publicarea situaţiilor financiare (art. 33 din Legea nr. 287/2017)

▪ entitatea prezintă, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, situaţiile financiare, raportul conducerii
şi raportul auditorului proprietarilor (asociaţilor, acţionarilor, fondatorilor, membrilor) şi Biroului Naţional
de Statistică (alin. (1)).
▪ entitatea prezintă situaţiile financiare individuale şi altor autorităţi publice, instituţii financiare şi
utilizatori interesaţi conform legislaţiei în vigoare sau în baza acordului cu entitatea (alin. (2)).

33
▪ entitatea cu excepția entității de interes public, are obligaţia să prezinte situaţiile financiare individuale,
raportul conducerii şi raportul auditorului, dupa caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a
perioadei de gestiune (alin. (3) în redacția Legii nr. 287/2017).
▪ situaţiile financiare supuse auditului obligatoriu, raportul conducerii entităţilor respective şi raportul
auditorului se plasează pe pagina web a instituției (alin. (5)).
▪ membrii consiliului, ai organului executiv şi ai celui de supraveghere, în limita competenţelor
prevăzute de legislaţie şi de actele de constituire, sînt obligaţi să se asigure că situaţiile financiare
individuale şi raportul conducerii, situaţiile financiare consolidate şi raportul consolidat al conducerii sînt
întocmite, prezentate şi publicate în conformitate cu prezenta lege şi standardele de contabilitate (alin.
(7)).
Corelaţia indicatorilor din situaţiile financiare

Rîndul Coloana Rîndul Coloana
Bilanţul Situaţia de profit şi pierdere
570 5 180 4
Bilanţul Situaţia modificărilor capitalului propriu
440 4 şi 5 010 4 şi 7
450 4 şi 5 020 4 şi 7
460 4 şi 5 030 4 şi 7
470 4 şi 5 040 4 şi 7
480 4 şi 5 050 4 şi 7
490 4 şi 5 060 4 şi 7
500 4 şi 5 070 4 şi 7
510 4 şi 5 080 4 şi 7
520 4 şi 5 090 4 şi 7
530 4 şi 5 100 4 şi 7
540 4 şi 5 110 4 şi 7
550 5 120 7
560 4 şi 5 130 4 şi 7
570 5 140 7
580 5 150 7
590 4 şi 5 160 4 şi 7
600 4 şi 5 170 4 şi 7
610 4 şi 5 180 4 şi 7
620 4 şi 5 190 4 şi 7
Bilanţul Situaţia fluxurilor de numerar
410 4 230 3
410 5 240 4
8. Structura și modul de întocmire a Notei explicative la situațiile financiare pe anul

2022, conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și SNC
Nota explicativă la situaţiile financiare
Nota explicativă conţine informaţii suplimentare care nu sunt incluse în formatele de bază ale
situaţiilor financiare. Nomenclatorul informaţiilor care trebuie prezentate în nota explicativă, precum şi modul
de întocmire a acesteia sunt reglementate de prevederile Legii nr. 287/2017 şi ale compartimentelor
„Prezentarea informaţiilor” din SNC.
La întocmirea notei explicative, este necesar să se ţină cont de următoarele aspecte principale:
■ în nota explicativă informaţiile se prezintă în aceeaşi ordine ca şi elementele bilanţului şi situaţiei de
profit şi pierdere (art. 22 alin. (1) din Legea nr. 287/2017);
■ volumul, structura şi forma de prezentare a notei explicative se stabilesc de către entitate de sine
stătător, în funcţie de categoria acesteia, de dimensiunea, forma juridică de organizare, domeniul/profilul de
activitate al acesteia, de necesităţile informaţionale proprii şi de cerinţele Legii nr. 287/2017 (art. 22 alin. (2)

34
din Legea nr. 287/2017)). De exemplu, informaţia în nota explicativă poate fi prezentată sub formă de text,
tabele, scheme, diagrame, în formă combinată etc.;
■ prevederile politicilor contabile aplicate de către entitate la calcularea indicatorilor situaţiilor
financiare pot fi prezentate într-un compartiment distinct sau în diferite compartimente ale notei explicative
(art. 22 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 287/2017). De exemplu, procedeele de evidenţă a imobilizărilor
necorporale şi corporale, a stocurilor, creanţelor şi datoriilor, a veniturilor şi cheltuielilor pot fi prezentate în
compartimentele în care sunt dezvăluite informaţiile aferente acestor elemente contabile;
■ informaţia prevăzută în compartimentele „Prezentarea informaţiilor” din SNC este obligatorie doar
pentru entităţile care întocmesc situaţii financiare complete. Entităţile care întocmesc situaţii financiare
simplificate sau prescurtate pot să includă în nota explicativă doar informaţiile prevăzute la art. 22 din Legea
nr. 287/2017.
Un model de notă explicativă întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2017 şi SNC
modificate este prezentat în Ghidul metodologic de întocmire a situaţiilor financiare. Acest model are un
caracter de recomandare şi poate fi utilizat de către entităţile care întocmesc situaţii financiare complete. De
asemenea, acesta conţine doar nomenclatorul minim de indicatori pe care entitatea trebuie să-i prezinte
pornind de la prevederile Legii nr. 287/2017 şi SNC. În funcţie de necesităţile informaţionale proprii,
entitatea poate să prezinte în nota explicativă şi alte informaţii necesare utilizatorilor pentru luarea deciziilor
economice şi manageriale.
9. Particularitățile elaborării politicilor contabile și a planului de conturi de lucru

pe anul 2023
Selectarea şi aplicarea politicilor contabile
Politicile contabile constituie unul din elementele obligatorii ale contabilităţii oricărei entităţi.
Ca şi pentru perioadele de gestiune precedente, regulile principale privind formarea politicilor
contabile sunt reglementate de SNC „Politici contabile”. Pornind de la prevederile acestui standard, politicile
contabile pe anul 2023 trebuie să corespundă următoarelor cerinţe principale:
▪ să conţină doar procedeele (elementele) pentru care actele normative (Legea nr. 287/2017, SNC,
Indicaţiile metodice etc.) prevăd diferite variante, de exemplu, modul de întocmire a documentelor
primare şi a registrelor contabile, metoda de amortizare a activelor imobilizate, metoda de evaluare
curentă a stocurilor, metoda de recunoaştere a veniturilor din prestarea serviciilor (pct. 7 din SNC „Politici
contabile), precum şi procedeele elaborate de către entitate de sine stătător 12. Totodată, în politicile
contabile poate fi prezentată caracteristica (conţinutul) elementelor contabile (de exemplu, a cheltuielilor
şi a veniturilor anticipate, a veniturilor din vânzări şi a costului vânzărilor etc.)13;
▪ să fie aprobate până la 31 decembrie 2022 şi perfectate printr-un document de dispoziţie (hotărâre,
dispoziţie, ordin etc.) aprobat de către persoana responsabilă pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea
financiară. Acest document urmează să fie emis, indiferent de faptul dacă entitatea va modifica sau nu
politicile contabile aplicate în anul 2022;
▪ să includă modalitatea de aplicare (prospectivă sau retroactivă) a modificărilor politicilor contabile, care
vor fi operate pe parcursul anului 2023;
▪ să conțină anexele care rezultă din prevederile Legii nr. 287/2017 și SNC.
În afară de cerinţele sus-menţionate, la formarea politicilor contabile pe anul 2023, este necesar să se
verifice dacă în acestea sunt incluse elementele noi care rezultă din:
▪ Legea nr. 287/2017:
✓ setul de situaţii financiare selectat: complete, simplificate sau prescurtate (art. 5 alin. (1) – (4));
12
Posibilitatea elaborării procedeelor de evidenţă de către entitate de sine stătător este prevăzută în pct. 8 din SNC „Politici
contabile”. Aceste procedee se elaborează în baza prevederilor Legii nr. 287/2017, SNC şi ale altor acte normative în care sunt
reglementate aspecte similare în cazul în care sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a
contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret (ă). În acest context, trebuie să se ţină cont de faptul că, începând cu 1
ianuarie 2020, IFRS nu pot servi drept bază de elaborare de către entitate de sine stătător a procedeelor (metodelor) de ţinere a
contabilităţii.
13
Includerea în politicile contabile a caracteristicii (conţinutului) elementelor contabile rezultă din prevederile compartimentului
„Dispoziţii generale” al noului Ghid de întocmire a situaţiilor financiare.
35
✓ procedurile interne privind identificarea persoanelor responsabile pentru efectuarea (producerea)
faptelor economice şi ţinerea registrelor contabile (art. 11 alin. (9) şi art. 15 alin. (4));
✓ modul de organizare şi de efectuare a sistemului de control intern14: prin formarea unei subdiviziuni
separate sau de către angajaţii instituției (art. 18 alin. (3) lit. e));
✓ durata perioadei de gestiune: anul calendaristic sau altă perioadă stabilită de către Ministerul
Finanţelor (art. 24 alin. (1));
▪ modificările operate în SNC care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020:
✓ modul de contabilizare a activelor imobilizate şi circulante primite cu titlu gratuit (pct. 14 din SNC
„INC” şi pct. 24 din SNC „Stocuri”);
✓ modelul evaluării ulterioare a IC (pct. 17–18 din SNC „INC”);
✓ nomenclatorul claselor (grupelor) de IC (pct. 18 din SNC „INC”);
✓ variantele de ajustare a valorii contabile a IC reevaluate (pct. 184 din SNC „INC”);
✓ durata de decontare a fondului comercial (pct. 412 din SNC „INC”);
✓ modul de contabilizare a IC ce urmează a fi înstrăinate după efectuarea unor pregătiri prealabile (pct.
531 din SNC „INC”);
✓ modul de evaluare a obiectelor de IC transferate din/în componenţa investiţiilor imobiliare (pct. 677–678
din SNC „INC”);
✓ metodele de evaluare curentă a stocurilor ieşite (pct. 33 din SNC „Stocuri”);
✓ variantele de decontare a valorii anvelopelor/acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de
transport (pct. 42 din SNC „Stocuri”);
✓ nomenclatorul, periodicitatea şi modul de constituire a provizioanelor (pct. 851 din SNC „CPD”).
La formarea politicilor contabile pe anul 2023 trebuie să se ţină cont de faptul că prevederile modificate
ale SNC pot fi aplicate doar pentru faptele economice produse începând cu 1 ianuarie 2020. De exemplu,
varianta de decontare a valorii în mărime integrală poate fi aplicată doar pentru anvelopele/acumulatoarele
procurate separat de mijloacele de transport şi transmise în exploatare începând cu 1 ianuarie 2020. În acelaşi
mod urmează să se aplice varianta de înregistrare iniţială în componenţa veniturilor anticipate a valorii activelor
imobilizate şi circulante primite cu titlu gratuit, modul de calculare a uzurii OMVSD în mărime de 100 % din
valoarea acestora la transmiterea în exploatare etc.
Elementele contabile recunoscute până la 1 ianuarie 2020 urmează a fi contabilizate în baza regulilor în
vigoare la 31 decembrie 2019. De exemplu, pentru OMVSD aflate în exploatare la această dată, uzura se va
calcula în mărime de 50 % din valoarea la casarea acestora. Pentru anvelopele procurate separat de mijloacele de
transport şi transmise în exploatare până la 31 decembrie 2019, cota valorii aferentă parcursului rămas se va
deconta la costurile/cheltuielile curente în funcţie de parcursul efectiv. Cheltuielile anticipate aferente reparaţiei
imobilizărilor corporale efectuate pentru menţinerea în stare funcţională urmează a fi decontate la
costurile/cheltuielile curente în modul şi pe durata stabilite la recunoaşterea iniţială a acestora.
Modificarea politicilor contabile

Modificarea politicilor contabile se permite doar în cazul în care aceasta:
1) este cerută de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii;
2) are ca rezultat informaţii mai relevante şi credibile referitoare la faptele economice ale instituției.
Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
1) aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care diferă ca esenţă de cele care au avut
loc anterior;
2) aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care nu au avut loc anterior sau care au fost
nesemnificative.
În conformitate cu pct. 17 din SNC „Politici contabile”, modificările politicilor contabile pot fi aplicate:
▪ prospectiv de la:
14
Sistemul de control intern trebuie să includă politicile şi procedurile adoptate de conducerea entităţii pentru a asigura desfăşurarea
organizată şi eficientă a activităţii economice, inclusiv respectarea strictă a integrităţii activelor, prevenirea şi descoperirea cauzelor
de fraudă şi eroare, exactitatea şi plenitudinea înregistrărilor contabile, precum şi pregătirea oportună a unor informaţii financiare
credibile. Pentru efectuarea controlului intern, entitatea poate să creeze o subdiviziune separată sau să stabilească printr-un
regulament (ordin, dispoziţie) modul de repartizare a funcţiilor între persoanele responsabile pentru efectuarea operaţiunilor
economice, păstrarea bunurilor şi documentarea faptelor economice, identificarea persoanelor care au dreptul să semneze
documentele primare, precum şi modalităţile de corectare a erorilor şi de restabilire a documentelor contabile pierdute, sustrase sau
distruse.
36
(a) data prevăzută de SNC şi alte acte normative puse în aplicare sau modificate;
(b) începutul următoarei perioade de gestiune sau de la altă dată stabilită de către persoana responsabilă
pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară. În acest caz recalcularea indicatorilor situațiilor financiare
pe perioada precedentă nu se efectuează; sau
▪ retroactiv – cu recalcularea indicatorilor situațiilor financiare cel puțin a perioadei de gestiune
precedente.
Modificările politicilor contabile trebuie să fie perfectate prin ordinul (dispoziția) conducătorului entității
cu indicarea datei intrării în vigoare.
Structura politicilor contabile nu este reglementată sub aspect normativ. Totodată, elementele acestora pot
fi grupate în trei compartimente principale15:
1. Dispoziţii generale.
2. Procedee contabile pentru care actele normative prevăd diferite variante.
3. Procedee contabile elaborate de entitate de sine stătător.
Pentru fiecare procedeu (metodă) de evidenţă este rezonabil să fie indicat actul normativ care a servit
drept bază de selectare (elaborare) a elementului respectiv din politicile contabile.
Anexe la Politicile contabile pe anul 2023

▪ Anexa 1 „Formularele documentelor primare elaborate de către entitate”.
▪ Anexa 2 „Lista funcţiilor persoanelor responsabile de întocmirea şi semnarea documentelor
primare”.
▪ Anexa 3 „Procedurile interne privind identificarea persoanelor care au iniţiat, au dispus şi/sau au
aprobat efectuarea faptelor economice şi introducerea informaţiilor în registrele contabile”.
▪ Anexa 4 „Planul de conturi de lucru”.
▪ Anexa 5 „Formularele registrelor contabile elaborate de către entitate”.
▪ Anexa 6 „Procedurile interne privind identificarea persoanelor care au iniţiat, au dispus şi/sau au
aprobat introducerea informaţiei în documentele primare și registrele contabile întocmite în
formă electronică”.
▪ Anexa 7 „Procedeele interne privind contabilitatea de gestiune”.
▪ Anexa 8 „Componenţa cheltuielilor de distribuire”.
▪ Anexa 9 „Componenţa cheltuielilor administrative”.
▪ Anexa 10 „Componenţa altor cheltuieli din activitatea operaţională”.
Anexele la politicile contabile au un caracter de recomandare şi pot fi aprobate prin ordinele (deciziile)
separate ale persoanei responsabile pentru ținerea contabilității și raportarea financiară sau pot fi incluse în
politicile contabile. Acesste anexe au un caracter de recomandare şi pot fi aprobate prin ordinele (deciziile)
separate ale persoanei responsabile pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară sau pot fi incluse în
politicile contabile conform cerinţelor Legii nr. 287/2017 şi SNC.
Astfel, conform art. 18 alin. (3) din legea sus-menţionată, persoanele responsabile pentru ţinerea
contabilităţii şi raportarea financiară sunt obligate:
■ să asigure elaborarea şi aprobarea (lit. c)):
✓ planului de conturi de lucru al instituției, după caz;
✓ procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;
✓ formularelor documentelor primare şi a registrelor contabile;
✓ regulilor privind circulaţia documentelor şi tehnologia de prelucrare a informaţiei contabile;
■ să organizeze sistemul de control intern (lit. e)).
Necesitatea includerii în politicile contabile a componenţei cheltuielilor de distribuire, a cheltuielilor
administrative şi a altor cheltuieli aferente activităţii operaţionale rezultă din cerinţele anexelor 2, 3 şi 4 la SNC
„Cheltuieli”, conform cărora nomenclatorul acestor cheltuieli se stabileşte de către entitate de sine stătător, în
funcţie de particularităţile activităţii sale, şi se include în politicile contabile ale acesteia.
În conformitate cu art. 22 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 287/2017, politicile contabile aplicate de către
entitate trebuie să fie prezentate în nota explicativă la situaţiile financiare. Modul de prezentare a politicilor
contabile în această notă se stabileşte de către entitate de sine stătător. Astfel, elementele politicilor contabile
15
Structura politicilor contabile are un caracter de recomandare și trebuie să fie aplicată în funcție de dimensiunile entității și
necesitățile informaționale proprii ale acesteia. Astfel, în entitățile micro elementele politicilor contabile pot fi prezentate fără
gruparea acestora pe compartimente, iar în entitățile mijlocii și mari, în afară de compartimentele menționate, pot fi prevăzute și
alte compartimente, de exemplu, „Proceduri interne privind contabilitatea de gestiune”.
37
pot fi prezentate integral într-un compartiment distinct al notei explicative (cum este prevăzut în Ghidul
metodologic) sau în diferite compartimente ale acesteia (de exemplu, procedeele de evidenţă a imobilizărilor
necorporale şi corporale, a stocurilor, a creanţelor şi a datoriilor etc. pot fi prezentate în compartimentele
corespunzătoare ale notei explicative).
Planul de conturi de lucru

În conformitate cu art. 14 alin. (2) din Legea nr. 287/2017, în baza PGCC entitatea poate elabora
planul de conturi de lucru. În acest plan trebuie incluse doar conturile sintetice și subconturile (inclusiv cele
noi), iar după caz și conturile de gradul III, care sunt necesare entității pentru ținerea contabilității, calcularea
indicatorilor noilor formate ale situațiilor financiare și alte necesități informaționale.
La elaborarea planului de conturi de lucru, trebuie luate în considerare prevederile compartimentului I
„Dispoziții generale” al PGCC, potrivit cărora pentru entitate sunt obligatorii doar conturile sintetice din
clasele 1–7, iar conturile sintetice din clasele 8–9 și subconturile din toate clasele au un caracter de
recomandare şi se aplică, după caz, în funcţie de particularităţile activităţii instituției şi cerinţele de
prezentare a informaţiilor, precum şi în scopuri de analiză şi control. Totodată, este rezonabilă includerea în
planul de conturi de lucru a entităților care întocmesc situații financiare complete și simplificate, a
subconturilor noi, fiindcă informația generalizată în acestea este necesară pentru calcularea indicatorilor
situațiilor financiare sus-menționate. Pentru entitățile care întocmesc situații financiare prescurtate
subconturile sus-menționate nu sunt obligatorii.
Planul de conturi de lucru se aprobă de către conducătorul instituției și se anexează la politicile
contabile.
Pentru calcularea anumitor indicatori ai noilor formate de situații financiare în planul de conturi de
lucru pot fi prevăzute și conturi de gradul III.
În cazul în care conturile sintetice și subconturile aplicate de către entitate coincid cu conturile și
subconturile respective din PGCC, elaborarea planului de conturi de lucru nu este obligatorie.

38

SF 2022 Institutii Invatamint

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF 2022 Institutii Invatamint

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMINAR

„Recomandări practice privind închiderea anului și întocmirea situaţiilor financiare și a

1. Închiderea perioadei de gestiune pe anul 2022

Componenţa situaţiilor financiare (art. 21 din Legea 287/2017)

Complete Simplificate Prescurtate

▪ bilanţul; ▪ bilanţul; ▪ bilanţul prescurtat;

Categoriile şi criteriile de clasificare a entităţilor (art. 4 alin. (1)-(4))

Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare

Decontarea veniturilor şi cheltuielilor anticipate

Determinarea diferenţelor de curs valutar

Diferenţele de curs valutar aferente subvențiilor, finanțărilor și încasărilor cu destinație specială se

Ajustările pentru deprecierea stocurilor

Constituirea (ajustarea) provizioanelor

▪ provizioane pentru beneficiile angajaţilor (subpct. 1));

Formule contabile aferente operaţiunilor de constituire

Nr. Temei pentru Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi

Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023

Întocmirea formulelor contabile de corectare

Formule contabile de corectare a soldurilor conturilor de evidenţă a decontărilor

Determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen lung

Nr. Conţinutul operaţiunii Corespondenţa conturilor

Aplicarea pragului de semnificaţie

Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023

Variantele de ajustare a valorii contabile a mijloacelor fixe reevaluate

Amortizarea reevaluată (158 261 – 130 000) 28 261

Valoarea contabilă după reevaluare (158 261 – 28 261) 130 000

Modul de decontare a surplusului de reevaluare a mijloacelor fixe

Reevaluarea obiectelor de mijloacelor fixe complet amortizate

4. Aspecte problematice privind contabilitate OMVSD și a stocurilor de materiale

Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023

Contabilitatea bunurilor cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor

Contabilitatea carburanţilor, anvelopelor şi acumulatoarelor

Varianta concretă de decontare a valorii anvelopelor şi acumulatoarelor se selectează de către instituție

Formule contabile aferente operaţiunilor de procurare

Documente primare de evidență a anvelopelor și acumulatoarelor

Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023

5. Particularitățile contabilității patrimoniului public primit de la stat cu drept de

IC primite în comodat și locațiune

Particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe primite în gestiune economică

Returnarea mijloacelor fixe aflate în gestiune economică

6. Particularități de evidență și prezentare a informațiilor privind avansurile

Avansurile acordate/primite se contabilizează în conformitate cu SNC „CIF” și „CPD”.

Nomenclatorul subconturilor pentru evidența avansurilor acordate

Avansurile acordate/primite în valută străină pentru procurări/livrări de active și servicii sunt

Contabilitatea activelor imobilizate și circulante primite cu titlu gratuit (ca donaţie)

Active imobilizate primite cu titlu gratuit

Variante de contabilizare a imobilizărilor primite cu titlu

Formule contabile aferente operațiunilor de primire cu titlu gratuit a calculatoarelor

Nr. Temei pentru Conținutul operațiunii Suma, în Conturi corespondente

Stocuri primite cu titlu gratuit (ca donaţie)

Formule contabile aferente operaţiunilor de primire

Active primite sub formă de subvenții

Formule contabile aferente operațiunilor de recunoaștere și utilizare a subvențiilor

Bunuri primite sub formă de granturi

Contabilitatea bunurilor procurate prin acțiuni promoționale (la un preț simbolic)

Active deținute de către instituție , dar neînregistrate în contabilitate

7. Conținutul de bază al indicatorilor noilor formate de situaţii financiare pe anul 2022:

4. Cheltuieli anticipate pe termen lung 200 SD 171

6. Cheltuieli anticipate curente 350 SD 261

Elaborator: A.Nederiţa, 20.01.2023

* Abrevierile utilizate în col. 4 semnifică: SD – sold debitor, SC – sold creditor.

Situația de profit și pierdere

Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a instituției pentru perioada de