Sunteți pe pagina 1din 6

Tema 9.

Caracteristica generală a situațiilor financiare

9.1 Esența și componența situațiilor financiare.


9.2 Conținutul situațiilor financiare.
9.3 Principiile întocmirii și termenii prezentării situațiilor financiare.

9.1 Esența și componența situațiilor financiare


Întocmirea situațiilor financiare constituie principala etapă de finalizare a
procesului contabil. Situațiile financiare reprezintă un set de rapoarte care conțin
informații privind poziția financiară, performanța financiară, modificările
capitalului propriu și fluxurile de numerar al entității pe o perioadă de gestiune.
Scopul situațiilor financiare îl constituie prezentarea unei informații
accesibile investitorilor şi creditorilor reali şi potențiali privind situația financiară a
entității, indicatorii activității acesteia şi fluxul numerarului, resursele economice şi
datoriile entității, componența activelor şi a surselor de constituire a acestora,
precum şi modificările lor.
Situațiile financiare conțin o serie de indicatori care caracterizează situația
economico-financiară a entității. Această informație prezintă un interes deosebit
pentru utilizatorii informației financiare, care, în funcție de gradul și caracterul
interesului financiar, se clasifică în utilizatori interni și utilizatori externi.
Utilizatorii interni cuprind persoanele care participă la gestionarea entității
la toate nivelele şi poartă răspundere pentru realizarea obiectivelor propuse. Acest
grup cuprinde: managerii, contabilii, specialiști în domeniul planificării şi analizei
economico-financiare, șefii subdiviziunilor, membrii organelor de conducere,
proprietarii entității. Informația financiară are un impact direct asupra deciziilor pe
care le adoptă utilizatorii interni.
Grupa utilizatorilor externi se divizează în două categorii:
 utilizatori cu interes financiar direct;
 utilizatori cu interes financiar indirect.
În categoria utilizatorilor externi cu interes financiar direct intră:
 investitorii, care în baza informației financiare iau decizia de a investi sau nu
mijloace în această entitate;
 creditorii (instituții financiar-bancare, furnizorii) pe care îi interesează
capacitatea de plată a entității, probabilitatea rambursării la timp şi integral
creditele şi datoriile pentru mărfurile livrate, serviciile prestate;
 cumpărătorii - care își doresc relații de durată cu furnizori stabili care sunt în
stare să le satisfacă necesitățile din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Categoria utilizatorilor cu interes financiar indirect se compune din:
 organele fiscale şi de control – care urmăresc corectitudinea calculării și
achitarea în termen la buget a impozitelor, taxelor şi contribuțiilor de asigurări
sociale şi medicale;
 organele statistice – care generalizează rapoartele statistice prezentate de entități
şi calculează indicatori macroeconomici la nivel de ramură și țară;
 salariații entității şi organele sindicale - care nu au acces direct la informația
financiară, dar bunăstarea cărora depinde de situația economică a entității.
Modul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare este reglementat de
prevederile Legii contabilității, SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare”, alte acte
normative.
În funcție de criteriile stabilite în Legea contabilității și necesitățile
informaționale ale utilizatorilor, entitatea poate întocmi situații financiare:
 complete – în cazul în care se aplică sistemul contabil complet în partidă dublă
(cu excepția instituțiilor publice);
 simplificate – în cazul în care se aplică sistemul contabil simplificat în partidă
dublă.
Situațiile financiare complete cuprind: bilanțul; situația de profit și pierdere;
situația modificărilor capitalului propriu; situația fluxurilor de numerar; note la
situațiile financiare.
Situațiile financiare simplificate cuprind: bilanțul; situația de profit și
pierdere; nota explicativă.

9.2 Conținutul situațiilor financiare


Situațiile financiare reflectă valoarea elementelor contabile aferente
perioadelor de gestiune curentă și precedentă. Perioada de gestiune cuprinde anul
calendaristic, adică perioada de la 1 ianuarie până la 31 decembrie.
Până la întocmirea situațiilor financiare se efectuează un șir de lucrări
premergătoare într-o ordine anumită și anume:
1) inventarierea integrală a patrimoniului și reflectarea rezultatelor acesteia în
contabilitate;
2) calculația costului lucrărilor și serviciilor executate de unitățile auxiliare și
închiderea contului 812 ,,Activități auxiliare”;
3) repartizarea costurilor indirecte în producție în conformitate cu baza de
repartizare stabilită de politicile contabile ale entității și închiderea contului 821
,,Costuri indirecte de producție”;
4) calculația costului efectiv al produselor obținute și închiderea contului 811
,,Activități de bază”;
5) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli și determinarea rezultatului
financiar;
6) întocmirea situațiilor financiare.
Situațiile financiare cuprind:
1) bilanțul;
2) situația de profit şi pierdere;
3) situația modificărilor capitalului propriu;
4) situația fluxurilor de numerar;
5) notă explicativă la situațiile financiare.
Bilanțul este un raport privind situația patrimonială şi financiară a entității la
un moment dat.
Conform Standardelor naționale de contabilitate, bilanțul cuprinde trei
elemente principale şi anume: active, capital propriu, datorii. Bilanțul trebuie să
asigure un echilibru global al acestor elemente.
Lucrările de completare a bilanțului reprezintă operații de prelucrare și
transpunere a datelor din bilanțul precedent și din balanța de verificare. Prin
structura lor, operațiile de prelucrare a datelor privind perioada curentă constau din
selectarea, gruparea și însumarea soldurilor din balanța de verificare. Fiecare rând
al bilanțului se completează în baza soldurilor conturilor respective sau se
determină prin calcul. În bilanț se reflectă doar soldurile conturilor de bilanț
(clasele 1-5).
Situația de profit şi pierdere caracterizează performanța financiară a
entității. Indicatorii prezenți în Situația de profit și pierdere pot fi grupați în trei
grupe: venituri; cheltuieli; rezultate financiare.
Ca bază de întocmire a situației de profit și pierdere sunt rezultatele obținute
din activitatea operațională, de investiții, financiară, precum şi activitatea
excepțională.
Activitatea operațională - activitatea de bază în vederea obținerii venitului
din vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor.
Activitatea de investiții - procurarea şi vânzarea activelor imobilizate.
Activitatea financiară - activitatea din urma căreia apar modificări în
mărimea şi structura capitalului propriu şi împrumuturilor entității.
Activitatea excepțională - rezultatul evenimentelor şi operațiunilor
excepționale neprevăzute.
Situația de profit și pierdere se întocmește în baza rulajelor conturilor de
venituri și cheltuieli din clasele 6 și 7. La data raportării, conform veniturilor și
cheltuielilor, se determină profitul net (pierderea netă) a perioadei de gestiune care
se trece în bilanț. Acest rezultat se calculează ca diferența dintre venituri și
cheltuieli și se reflectă doar la sfârșit de an prin formula contabilă: Dt 351 Ct 333 –
în cazul înregistrării profitului sau Dt 333 Ct 351 – în cazul înregistrării pierderii.
Situația modificărilor capitalului propriu cuprinde date privind
modificările capitalului propriu al entității grupat în:
1) capital social și neînregistrat – se reflectă informația cu privire la mărimea
capitalului social, capitalului nevărsat, capitalului neînregistrat, capitalului
retras, patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate;
2) prime de capital – se prezintă informația cu privire la modificările valorii
aporturilor proprietarilor în capitalul social al entității;
3) rezerve – se prezintă date cu privire la existența şi mișcarea capitalului de
rezervă, rezervelor statutare și altor rezerve;
4) profit (pierdere) – se prezintă informație privind existența profitului nerepartizat
(pierderii neacoperite), profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune,
profitului utilizat al perioadei de gestiune;
5) rezerve din reevaluare – se reflectă informația cu privire la surplusul de
reevaluare a imobilizărilor corporale;
6) alte elemente de capital propriu – se prezintă informație privind alte elemente
de capital propriu care nu se includ în subpct.1) – 5).
Pentru fiecare din aceste elemente se indică soldul la începutul perioadei de
gestiune, majorările, diminuările, soldul la sfârșitul perioadei de gestiune.
Situația fluxurilor de numerar permite diverselor categorii de utilizatori să
aprecieze modificările în patrimoniul net al entității, situația financiară a acesteia.
Situația poate fi utilizat şi la estimarea capacității entității de a câștiga mijloace
bănești. Obiectivul prezentei situații este asigurarea utilizatorilor cu informație
privind fluxul numerarului entității.
Întreprinderea prezintă Situația fluxurilor de numerar după tipuri de
activități. Această grupare permite utilizatorilor să aprecieze influența tipurilor de
activități asupra situației financiare a entității.
Situația fluxurilor de numerar conține date despre încasările și plățile de
numerar separat pe activitatea operațională, de investiții și financiară. Aparte sunt
evidențiate diferențele de curs valutar. Fluxul de numerar provenit din operațiile în
valută străină se reflectă în raport în valută națională la cursul de schimb al zilei de
încasare sau efectuare a plăților.
Situația fluxurilor de numerar se întocmește în baza registrelor contabile și
documentelor primare cu total cumulativ de la începutul anului. Toate încasările și
plățile de numerar reflectă sumele încasate și plătite (sau transferate) efectiv.
În situația fluxurilor de numerar nu se reflectă:
 mișcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările de numerar de la
conturile curente, alimentarea cardurilor bancare etc.);
 tranzacțiile pe bază de barter (schimb de active sau servicii);
 convertirea datoriilor în capital social etc.
Notele la situațiile financiare cuprind anexele și notele explicative.
Anexele includ informații care detaliază elementele situațiilor financiare și reflectă
date generale despre entitate (data și numărul înregistrării, mărimea capitalului
social etc.), informații detaliate din situațiile financiare impuse de SNC, nota
explicativă privind veniturile și cheltuielile, nota informativă privind relații cu
nerezidenții (orice persoană juridică sau fizică a cărei activitate nu este organizată
sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de desfășurare a
activității nu este Republica Moldova).
Nota explicativă la Situațiile financiare detaliază şi concretizează
informațiile din bilanț, situația de profit şi pierdere, situaţia modificărilor
capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar. Conținutul notei explicative
pentru diferite categorii de entități este stabilit de Legea contabilității și raportării
financiare şi Standardele Naționale de Contabilitate. Ea trebuie să includă
următoarele compartimente: informații privind corespunderea situațiilor financiare
cerințelor SNC, dezvăluirea politicilor contabile, analiza activității economico-
financiare a entității, alte informații.

9.3 Principiile întocmirii și termenii prezentării situațiilor financiare


Situațiile financiare se întocmesc, de regulă, la o anumită dată şi pentru o
anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, an). În Republica Moldova obligația
de a prezenta situațiile financiare o au agenții economici care țin evidența contabilă
conform sistemului simplificat sau complet al partidei duble. Aceste persoane
prezintă organelor de statistică Situațiile financiare trimestriale şi anuale.
Entitățile de interes public întocmesc şi prezintă Situațiile financiare
semianuale şi anuale.
Entitățile, cu excepția instituțiilor publice şi a entităților de interes public,
întocmesc şi prezintă Situațiile financiare anuale. Suplimentar la Situațiile
financiare, entitatea va prezenta anual raportul conducerii, în care se prezintă
informații privind nivelul dezvoltării și performanțele obținute de entitate, se
descriu principalele riscuri cu care se confruntă entitatea, perspectivele de
dezvoltare, informații privind existența filialelor etc. În cazul în care auditul este
obligatoriu se prezintă și raportul auditorului.
Situațiile financiare se prezintă, de asemenea, şi altor categorii de utilizatori
de informație (proprietarilor, investitorilor potențiali, băncilor etc.).
Situațiile financiare se semnează de către conducătorul entității şi contabilul-
șef.
Pentru prezentarea obiectivă a informației, Situațiile financiare trebuie să
corespundă unor cerințe de contabilitate bazate pe principiile:
 continuitatea activității;
 prudența;
 neadmiterea casării reciproce a activelor şi datoriilor, veniturilor şi
cheltuielilor;
 prioritatea conținutului asupra formei;
 esențialitatea.
Informația conținută în Situațiile financiare se obține în urma prelucrării
datelor furnizate de contabilitatea sintetică și analitică și trebuie să corespundă
integral cu aceasta.
Situațiile financiare se prezintă:
 Serviciului informațional al Situațiilor financiare;
 proprietarilor (entitățile de stat prezintă Situațiile financiare organelor
autorizate să administreze proprietatea de stat la solicitarea lor);
 altor organe în baza acordului cu agentul economic (băncilor, care acordă
credite, investitorilor potențiali, cumpărătorilor în proporții mari etc.).
Entitățile care aplică sistemul contabil simplificat sau complet în partidă
dublă sunt obligate să prezinte:
 Situațiile financiare anuale proprii şi consolidate în termen de 90 de zile
următoare anului de gestiune (entitățile de interes public și instituțiile publice
prezintă în termen de 120 zile);
 Situațiile financiare proprii ale entității-mamă şi Situațiile financiare
consolidate, ce reprezintă un raport integral la una şi aceeași dată.
Termenul concret de prezentare a Situațiilor financiare pentru fiecare entitate
se stabilește de Serviciul informațional al situațiilor financiare.