Ramura inflorită într-o frumoasă zi de primăvară

În cursul lunii martie, executarea lucrărilor din livadă este strâns legată de condiţiile de
climă, astfel încât o parte din acestea pot începe încă din a doua jumătate a lunii februarie
şi pot continua chiar şi în luna aprilie.

Aplicarea tratamentelor

Tratamentele fitosanitare la avertizare se fac cu produse care combat rapănul, făinarea,

moniliozele, păienjenii, afidele, gărgăriţa florilor de măr, păduchii ţestoşi, acarienii. De
asemenea, în cazul livezilor atacate de rapăn în anul precedent, în special la păr, cireş, vişin,
prun, cais şi la piersic, se aplică un tratament cu zeama bordeleză în concentraţie de 3 la sută,
înaintea dezmuguririi, pentru a combate rezervele biologice de monilioze, ciuruirea frunzelor sau
deformarea.

Lucrările solului şi administrarea îngrăşămintelor

• Afânarea superficială se face imediat după topirea zăpezii, când solul s-a zvântat, pentru a
păstra o cantitate cât mai mare din apa acumulată în perioada de toamnă-iarnă.
Opreaţiunea se execută cu grapa sau folosind cultivatorul. Pe solurile care au fost săpate adânc în
toamnă sub protecţia coroanei, afânarea solului se realizează manual, printr-o prasilă cu sapa.
• Lucrarea adâncă a solului se face în plantaţiile în care aceasta nu s-a efectuat nici în toamnă,
nici în ferestrele din iarnă. Aceasta se execută de-a lungul rândurilor, în benzi de un metru pe
ambele părţi sau peste tot, în jurul pomilor, în formă de copci, sub proiecţia coroanelor,
exceptând intervalele înierbate artificial sau cele care se vor erbicida.
• Administrarea îgrăşămintelor în livadă. Aplicarea îngrăşămintelor organice descompuse are
efect favorabil atât asupra pomilor fructiferi, cât şi asupra însuşirilor fizice ale solului, iar în
livezile cu pomi care au o încărcătură normală cu muguri de rod se poate administra 1/3 din doza
celor cu azot. Gunoiul de grajd se incorporează în sol atunci când arătura adâncă se execută
primăvara.

Tăierea, plantarea şi completarea golurilor

• Lucrările de tăiere în plantaţiile pe rod la toate speciile, cu excepţia piersicului şi a caisului
(pentru care lucrarea se aplică la sfârşitul perioadei), se fac abia după trecerea pericolului
revenirii gerurilor şi a brumei târzii. Se execută, de asemenea, şi tăierile de proiectare şi de
formare a coroanelor în plantaţiile tinere, respectiv cele de corecţie şi de reîntinerire.
• Plantarea pomilor, a arbuştilor fructiferi şi căpşunului reprezintă una dintre cele mai importante
lucrări ale lunii martie. Această lucrare se poate efectua în zile cu temperaturi pozitive, după ce,
în prealabil, s-au executat lucrările pregătitoare acestei acţiuni, şi anume: defrişatul şi curăţarea
terenului de resturi vegetale, fertilizarea, desfundatul şi făcutul gropilor şi după ce v-aţi procurat
materialul săditor necesar. Lucrarea este bine să se execute de îndată ce se poate intra în teren,
pentru a beneficia de umiditatea din sol.
• Completarea golrilor. Pentru a realiza livezi încheiate, care să valorifice integral suprafeţele de
teren, se impune ca, odată apărute, goluri să fie completate (replantate) cu pomi din aceiaşi
specie, soi şi portaltoi, atent fertilizaţi, udaţi. Solul din jur se va lucra de câteva ori în plus.

Alte lucrări pentru luna martie

• Se transportă şi se amenajează grămezile cu material fumigen în livezile pe rod, pentru a
preveni pagubele produse de revenirea brumelor în perioada înfloritului.
• În livezile tinere, tulpinile protejate contra rozătoarelor se dezvelesc spre sfârşitul lunii, iar
uneori se văruiesc, pentru a evita insolaţiile.
• În zonele de sud şi pe nisipuri, în livezile cu sisteme de irigaţii, se verifică şi se repară
amenajările pentru alimentarea cu apă, iar acolo unde apa stagnează, aceasta se drenează.
• În plantaţiile cu sisteme de susţinere se verifică spalierii, se înlocuiesc cei rupţi, se consolidează
cei existenţi, se întind sârmele şi, după tăieri, se finalizează lucrările de palisat.
• În plantaţiile comerciale de căpşun se greblează, se înlătură frunzele uscate, se afânează terenul
dintre rânduri, ocazie cu care se conturează banda şi se erbicidează preemergent.
• În stoloniere se continuă recoltatul şi valorificarea stolonilor şi se înfiinţează
plantaţii noi;
• În pepinierele pomicole se încheie tăiatul sălbatecului, se plantează puieţii şi marcotele în
câmpul I, se seamănă în şcolile de puieţi, se înfiinţează noi marcotiere sau se completează
golurile.

Tăieri de fructificare şi de regenerare

• Tăierile de fructificare se finalizează în această lună la speciile pomicole din toate zonele ţării.
La măr şi la păr, formaţiunile tinere de rod (pinteni, ţepuşe, smicele şi nuieluşe) nu se taie, iar
mlădiţa se scurtează la 2-3 muguri floriferi. Lăstarii de rod tineri nu se taie. Cele cu vârsta de 3-4
ani de rod se taie deasupra a 1-2 ţepuşe sau pinteni.
La gutui, ramurile anuale lungi care poartă muguri micşti se scurtează la 1/3 din lungime.
Măciuliile nu se scurtează, cu excepţia celor slabe care se taie deasupra unui mugure vegetativ de
la bază.
La sâmburoase (prun, cais, cireş şi vişin) ramurile mixte tinere, în vârstă de 2 -3 ani, nu se taie,
decât dacă depăşesc lungimea de 40-50 cm. Ramurile de un an, de semischelet, crescute în
interiorul coroanei până la lungimea de 30-40 cm nu se scurtează. Cele de semischelet în vârstă
de peste 5-6 ani pe care se găsesc muguri de rod şi care sunt îmbătrânite, se reîntineresc printr-o
scurtare la 1-3 ramificaţii de la punctul de inserţie.
Tăierile anuale la piersic sunt obligatorii, având în vedere că această specie fructifică mai ales pe
ramuri mixte şi lungi în vârstă de un an, în caz contrar, pomul se degarniseşte, iar rodul se
deplasează la periferia coroanei. Ramurile mixte şi viguroase se scurtează la 60-70 cm.
• Tăierile de regenerare se aplică pomilor în plantaţiile îmbătrânite, neglijate o anumită perioadă,
fără creşteri anuale, cu producţii de fructe neînsemnate cantitativ şi de o calitate inferioară, în
scopul refacerii coroanelor, prin scurtarea ramurilor de schelet şi de semischelet într-o perioadă
de 3-4 ani, cu scopul de a stimula pornirea de noi creşteri şi garnisirea acestora cu formaţiuni de
rod.
Tăierea de regenerare trebuie să fie însoţită de o lucrare adâncă a solului mult sub proiecţia
coroanei, realizând astfel şi o întinerire a sistemului radicular, însoţită obligatoriu şi de o
fertilizare puternică. Rănile rezultate cu dimensiuni de peste 4-5 cm diametru se acoperă cu
mastic, cu vopsea sau chiar cu amestec de pământ şi de balegă.
La arbuştii fructiferi, tăierile au în vedere formarea tufei şi menţinerea numărului corespunzător
de tulpini, precum şi întinerirea acesteia prin înlocuirea celor îmbătrânite cu lăstari noi.
• Tratamentele fitosanitare urmăresc combaterea gărgăriţei florilor de măr, rapănului, făinării,
focului bacterian şi a bolilor de scoarţa la speciile seminţoase, moniliozei, acarienilor, afidelor la
prun, cireş, vişin şi cais, Taphrinei la piersic, făinării la coacăz, putregaiului cenuşiu la căpşun
etc.\
În aprilie se încheie plantarea la pomi, la arbuşti fructiferi şi parţial la căpşun, iar în paralel se pot
completa golurile în plantaţii. Udarea săptămânală a pomilor plantaţi este obligatorie pentru
asigurarea prinderii.
Se finisează, de asemenea, lucrările solului prin executarea arăturii sau a discuirii între rânduri,
peste tot sau în benzi alternative, şi se administrează îngrăşăminte organice şi 1/3 din doza de
azot.

Lucrări specifice lunii aprilie

• Se sapă sau se erbicidează benzile pe rând, se desţelenesc intervalele înierbate de peste 3 ani şi
se însămânţează cele ce urmează a se înţeleni.
• Se verifică grămezile cu materiale fumigene destinate prevenirii pierderilor provocate de
îngheţurile şi de brumele târzii de primăvară.
• La pomii cu tulpinile roase aproape circular de către rozătoare se mai pot face altoiri în punte
sau se vor înlocui; la cei cu rosături mai mici, rănile se badijonează cu mastic;
• În căpşunării se mobilizează şi se greblează terenul între rânduri, se plivesc buruienile din
rândul conturat, se asigură materialele pentru mulcit (paie, folie, rumeguş). În stoloniere, după ce
s-au recoltat stolonii, se afânează terenul între rânduri şi se completează golurile.

• În pepinierele pomicole se încheie plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor. Crusta de pe

biloanele însămânţate în toamnă se va rupe, se desmuşuroiesc ochii altoi acolo unde au fost
protejaţi peste iarnă, se încheie tăierile la cep şi scosul sălbaticului în câmpul II de formare,
lucrare ce constă în scurtarea portaltoiului la 12-15 cm deasupra ochiului altoi (în cazul formării
pomilor cu cep) sau la 1,5-2 mm deasupra ochiului, în cazul formării fără cep

Retete pentru mastic la rece:

a) 750 g sacaz+ 75 g seu +75 g ceara + 120 g spirt denaturat;

b) 830 g sacaz+ 30 g seu +15 g smoala +25 g cenusa + 90 g spirt denaturat;
c) 400 g sacaz+ 200 g ceara +100 g seu + 90 g spirt denaturat;
d) 615 g rasina+ 35 g seu +50 g smoala +25 g cenusa +40 g ceara+35 g ocru + 170 g spirt denaturat;
( Din : Cum altoim pomii - Floarea Lupescu -CERES 1988 )

Alta:
20 g propolis + 30g ceara + 60 g sacaz+ 100 g terebentina ;
( din: Apicultura - ES 1950)

Preparare.Cantitatile prevazute pentru fiecare reteta -mai putin spirtul si ocru) se maruntesc si se
amesteca intr-un vas care trebuie sa aiba o capacitate de 2 -3 ori mai mare decat cantitatea de mastic
ce trebuie preparata si se pune la topit la foc domol.Dupa topire , ocru se adauga treptat amestecand cu
o lopatica. Dupa topire se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca pana la aproximativ 50 gradeC dupa care
se adauga spirtul industrial amestecand continuu pentru o buna omagenizare. Inainte de racirea
completa de pune in cutii sau borcane care se pot inchide ermetic, in care se pastreaza pana la utilizare.
Tăierea pomilor fructiferi este poate cea mai dificilă operațiune din grădină, nu pentru că ar fi
foarte complicată, însă necesită cunoștințe specifice și experiență iar probabilitatea de a greși
este mare, putând afecta grav evoluția pomilor. Este o lucrare obligatorie în livadă, fiind
importantă din punct de vedere a rodirii, de aceea, dacă nu suntem siguri de modul corect de
efectuare a acesteia, mai bine cerem ajutorul unui specialist.

În funcţie de vârsta şi de gradul de dezvoltare a pomului putem vorbi de tăieri de formare, la

pomii tineri (1-5 ani) şi tăieri de menţinere la cei maturi, care este defapt tema acestui articol.

Astea fiind spuse, aș dori să vă prezint, cât se poate de sumar, ce trebuie să ştiţi despre tăierea
pomilor fructiferi, pentru a evita greșelile grave.

De ce este necesară tăierea pomilor, și când se face?

De obicei se efectuează în perioada de repaus, după căderea frunzelor (în afară de cireș, vișine
și piersic, care se tai vara după recoltare) și are ca scop următoarele:

 menținerea echilibrului dintre creștere și rodire

 îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii recoltei
 controlul formării coroanei

 păstrarea coroanei aerisită și luminată

Unelte necesare

Dacă ne hotărâm să efectuăm singuri tăierea pomilor, vom avea nevoie de

următoarele unelte:

 foarfecă de grădină
 foarfecă de crengi cu mâner ergonomic
 fierăstrău cu ramă

 fierăstrău cu lamă retractabilă (opțional)

 scară extensibilă

 tocătoare de crengi (opțional)

 mănuși de grădină (mai ales dacă temperatura este sub 0 grade)

Cum să tăiem pomii fructiferi?

Cel mai important de reținut este faptul că tăierea este o măsură de stimulare a creșterii, și nu
de limitare a acestuia, dacă portaltoiul este un soi viguros, nu putem limita creșterea acestuia,
indiferent cât de drastic am tăia! Cu cât se taie mai mult cu atât creşterea va fi mai vigoroasă,
proporţionalitatea asta directă fiind principiul de bază al tunderii plantelor. Tăierile se efectuează
la temperaturi de peste peste -5 C, în concordanţă cu tăierile din anii anteriori.

Iată câteva sfaturi de bază:

 prima dată eliminăm ramurile uscate, rupte sau rănite

 este foarte important să îndepărtăm ramurile afectate de boli
 când tăiaţi ramuri să faceţi tăietura cât mai aproape de baza lor (inelul ramurii), fără a
răni scoarţa
 trebuie îndepărtate ramurile care se intercalează sau se ating
 se îndepărtează ramurile îndreptaţi spre interiorul coroanei
 totdeauna se taie la o ramificaţie, înlocuind lăstarii bătrâni cu lăstari mai tineri
 să nu uităm nici de normarea mugurilor de rod
 dacă nu avem ramificaţie (în special la tăierile de formare) se taie oblic, deasupra unui
mugure orientat spre exterior, fără a-l răni, dar nici prea departe de acesta
 dacă rana are diametru mai mare de 2 cm se aplică mastic special (de obicei pe bază de
ceară) pentru a preveni infecţiile şi a stimula vindecarea lor

Dacă nu s-au efectuat anual tăierile de menținere la un pom, s-ar putea ca după tăiere (care este
obligatoriu mai severă) să avem o recoltă săracă sau să nu avem deloc, dar după primul an cu
siguranţă vom observa efectele benefice a tăierilor.

Ca să nu fie numai teorie, în articolul următor vă voi prezenta, tăierea pomilor fructiferi în
practică, la mine în grădină! Până atunci, un singur lucru vă mai întreb, voi apelaţi la specialişti
sau efectuaţi tăierile singuri?