Universitatea ,,OVIDIUS’’ din Constanţa

Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole

Specializare Geografia Turismului

ANALIZA POTENȚIALULUI ECOTURISTIC DIN MUNȚII MĂCIN

Coordonator ştiinţific: Student:

2014
 Cuprins

 Introducere
 Ecoturism intre teorie si practica
 Cadrul natural
 Resursele turistice ale parcului natural
Muntii Macin
 Fluxul de turisti
 Concluzii
 Introducere

 Ecoturismul este un fenomen nou pe piaţa turisticã

din România însã amploarea şi extinderea din alte
state ale lumii fac ca viitorul acestuia sã fie unul
optimist. Pânã la urmã, de ce atâta interes? Pentru
cã sufixul „eco” te duce cu gândul la întoarcerea în
naturã, la puţinele locuri neatinse de mâna omului.
Pentru cã e locul în care natura este îmbinatã
armonios, iar haosul marilor oraşelor este departe.
Ecoturism intre teorie si practica

 Odată cu intrarea în noul mileniu, am devenit tot

mai conştienţi de complexitatea, fragilitatea şi
valoarea inestimabilă a planetei noastre. În acelaşi
timp, turismul tinde să devină o expresie tot mai
populară a acestei conştiinţe. Datorită evoluţiei
transporturilor şi tehnologiei informaţiei, tot mai
multe zone îndepărtate au devenit accesibile, ceea
ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului
în ariile naturale.
 Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare
pentru protejarea parcurilor naţionale şi a altor arii
naturale, venituri care nu ar putea fi obţinute din alte
surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o
alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru
comunităţile cu puţine activităţi generatoare de venit.
Cadrul natural
Munţii Măcinului sunt cei mai vechi munţi
din România, rezultat ai orogenezei
Hercinice.
Altitudinea variază în parc între 7 şi 467
metri, pantele fiind abrupte, cu o diferenţă
de altitudine mare pe o distanţă mică.
Procesele de dezagregare a rocilor sunt
active, având ca rezultat surprinzătoare
peisaje arhaice
Clima are pregnante caracteristici stepice,
cu influenţe mediteraneene. Specifică
acestor munţi este ariditatea nemaiîntâlnită
în munţii din România, cu veri fierbinţi şi
uscate, toamne lungi şi uscate, iar iernile
foarte sărace în zăpadă.
Cursurile de apă se încadrează atât în
bazinul hidrografic al Dunării (Jijila,
Luncaviţa, Cerna, Sorniac) cât şi cel al
Mării Negre (Taiţa). Debitele cursurilor de
apă sunt reduse majoritatea având
caracter temporar, deseori formând
cascade.
Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a
Munţilor Măcin este reprezentată de peste
1.770 specii de plante reprezentând
aproximativ 50% din Flora României ce
vegetează pe 1% din suprafaţa ţării, din
care 72 specii de plante sunt protejate ca
specii rare sau vulnerabile şi 27 specii sunt
endemice pentru regiune.
Fauna Munţilor Măcin, mai puţin
studiată, se caracterizează printr-o
mare diversitate şi o importanţă
deosebită, datorită prezenţei unor
specii rare şi protejate, prin
reglementările internaţionale.
Resursele turistice ale parcului natural Muntii Macin

 În prezent, Parcul Naţional Munţii Mãcinului, este o

destinaţie cunoscutã la nivel local şi regional, ceea
ce face ca numãrul de turişti sã fie relativ redus.
Printre iubitorii muntelui, însã, zona Munţilor Mãcin
este extrem de iubitã şi apreciatã, fiind tot mai des
cautatã.
 Fluxul de turisti
In prezent, zona parcului este vizitată de cãtre urmãtoarele tipuri de
vizitatori si turişti:
- localnicii din localitatile sau din imediata apropiere a parcului obişnuiesc sa
iasă la sfârşiturile de săptămană şi la marile sărbatori la picnic în zone aflate la
limita parcului (văi, păşuni împădurite, islazuri).
- drumeții în grupuri mici provenind din marile oraşe de lângã zona Munţilor
Mãcinului şi anume Brãila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, având ca destinaţie
predilectă Culmea Pricopanului şi zona Ţuţuiatu (Greci);
- utilizatorii de ATV-uri şi motociclete de teren, grupuri care pânã în prezent au
avut o incidenţã redusã;
- organizaţii neguvernmentale de tineret (ex. Cercetaşii României) care vin în
mod organizat în cadrul unor tabere specifice (zona Luncaviţa-Cetãţuia);
- familii cu rulote şi autoturisme personale care au fost observate în zona de
vest a Munţilor Mãcin, având o medie de şedere în zonã de 2 zile;
 Concluzii

 Frumuseţea peisajelor, unicitatea zonei fac din Munţii

Măcinului un pol de atracţie pentru un număr mare de
turişti ceea ce trebuie sã stimuleze apariţia ofertei
specifice locale de turism şi sã integreze serviciile în
aceastã ofertã pentru a deveni un catalizator socio-
economic al zonei şi astfel se va putea integra şi
politicile de conservare a biodiversitãţii în dezvoltarea
economicã a zonei.
Vă mulţumesc pentru atenţie!
Vă mulţumesc pentru atenţie!