Sunteți pe pagina 1din 22

Introducere

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizaţia
Mondială a Turismului ( O.M.T. ) defineşte turiştii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în
locuri din afara zonei lor de reşedinţă permanentă pentru o durată de minimum douăzeci şi patru
(24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activităţi remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de
recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În
2004 s-au obţinut în acest sector, conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde
de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaţional, cu o creştere
de 1,9% faţă de anul 2007. Încasările internaţionale din turism au crescut în 2008 la 944
bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creştere în termeni reali de 1,8%. Cu
aproximativ 100 milioane de angajaţi la nivel mondial, turismul se evidenţiază şi ca cel mai
important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25 până la 30
din comerţul mondial în domeniul serviciilor.

Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondială după anul 2000, cererea


turistică internaţională a suferit o puternică încetinire începând cu iunie 2008, ce s-a manifestat
printr-o scădere a creşterii sosirilor pe plan mondial cu 2% în timpul lunilor de vară boreală. Acest
trend negativ s-a intensificat în anul 2009, în unele ţări exagerat de mult datorită virusului H1N1, şi
a dus la un declin mondial de 4% în 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internaţional, şi o cădere
estimată a încasărilor din turism de 6%.

Turismul este vital pentru foarte multe ţări, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania şi Tailanda, şi
pentru unele naţiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorită aportului financiar consistent obţinut
din afacerile cu bunuri şi servicii şi oportunităţilor de angajare în industria serviciilor asociată
turismului. Industria serviciilor include serviciile de transport (transportul aerian,croazierele,
taxiurile) şi serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile şi staţiunile, veniturile
din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mall-urile, veniturile din muzică şiteatrele).

1
Capitolul I – Informatii generale

1.1.GEOGRAFIE
Asezare. Judetul Arges face parte dintre judetele de munte. El se gaseste în coltul de N-V al
Munteniei, pe valea superioara a Argesului si pe vechiul drum care, venind din Ardeal, pe la Turnu-
Rosu, ajungea la fosta resedinta a voievozilor, Curtea-de-Arges. Si azi acest drum este cel mai scurt
între Sibiu si actuala capitala a tarii.
Suprafata. 4.216 km².
Înfatisarea pamântului. În nordul judetului Arges se gasesc cei mai înalti munti, ( Fagarasii ) cu
vârfurile Negoiu siMoldoveanu (peste 2540 m). Ei sunt formati din doua lanturi orientate de la E la
V. Primul, cel de pe vechea granita dinspre Transilvania, este înalt de peste 2000 m si neîntrerupt.
Pe vârfurile lui, ghetarii de pe vremuri au lasat urme însemnate ( circuri, creste si piscuri ascutite,
îngramadiri de morene, lacuri glaciale, etc.). Celalalt lant e mai marunt si-i despartit în mai multe
fragmente printr-o serie de chei (vai strâmte si adânci), mai importante fiind cele ale Argesului si
ale Topologului. Fragmentele acestui lant muntos poarta fiecare câte un nume
deosebit : Cozia, Ghitu, etc. Între lantul înalt si cel mai coborât, se gaseste un fel de albie larga si
înalta (depresiune) care se termina spre Olt cu un bazin deluros plin de sate (vechea tara aLovistei ).
Ultimul sir muntos (cel fragmentat de ape) se ridica semet deasupra unei regiuni de muscele (culmi
deluroase, la început peste 800 m). Acestea coboara, alungite printre vai, pâna la cca 400 m, ( pe
linia Pitesti- Gura Topologului). De aici urmeaza spre Sud a treia regiune de relief a judetului :
o serie de terase pe dreapta Argesului si o platforma înalta ( platforma Cotmeana ), un fel de
câmpie de sub munte pe care numeroase ape au desfacut-o în culmi subtiri dispuse divergent între
Olt si Arges. De aici greutatea de a circula de la E la V. Vaile în schimb, largi si cu terase, sunt
primitoare. În lungul lor au coborât populatia si drumurile spre câmpie.
Clima si ape. In munti, zapada se pastreaza, prin locurile adapostite, pâna în august, iar
precipitatiile se apropie de 1000 mm anual. În muscele, iernile si verile sunt mai potolite (contraste
între 20° - 23° fata de 26° la Bucuresti), desi ploile se mentin înca abundente (700 – 900 mm anual).
În partea cea mai joasa a judetului, reapar caracterele climatului de stepa (constraste termice de 24°-
26°) si ploi mai putine, care se pierd în adâncul depozitelor de pietrisuri ale câmpiei de sub munte.
În afara celor doua râuri principale ( Topologul si Argesul ) în partea de Sud a judetului curg
numeroase pâraie, cea mai mare parte dintre ele seaca însa în timpul verii. Lipsa apei în cuprinsul
teraselor din dreapta Argesului a silit pe locuitori sa sape gropi mari în care strâng, peste vara, apa
de ploaie ( benturi ).
Vegetatia. Muntii se termina prin pasuni alpine întinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fag si stejar
cu atât mai restrânsi ca suprafata cu cât coborâm spre câmpia de sub munte. În acesta ultima
regiune, mai mult din cauza structurii subsolului decât din cauza climei, padurea se amesteca cu
vegetatia de stepa, fara însa ca aceasta din urma sa fie predominanta.
Bogatii naturale. Exploatari minerale sunt putine. Pe sub munte se întinde însa linia de fracturi în
lungul careia apar izvoare minerale înrudite cu cele de la Calimanesti si Caciulata ; iar dupa
cercetarile Institutului Geologic al României, bazinul de lignit exploatat în judetul vecin spre E.
(Muscel), se prelungreste prin Nordul Curtii-de-Arges pâna la valea Topologului.

2
1.2. ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Arges si-a luat numele de la râul care-l strabate si pe care
Herodot – sec V a. Chr. - îl transcrie Ordessus.
Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa
din el. Numele real ar fi avut – dupa Pârvan- un aspect în legatura cu alt nume dacic, cum ar
fi Argidava. În acesta regiune se afla, la 1247, întâia fromatiune politica româneasca : voievodatul
lui Seneslau. La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Câmpulung pe Arges în orasul care s-a
numit Curtea-de-Arges. Aici a fost începând din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe – mai
târziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.
Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la începutul sec XIV, în
cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. În interior se pastreaza
minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale
principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit îmbracat în
bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si
giuvaeruri de mare pret, între care o pafta de aur reprezentând un castel medieval. Era singurul
mormânt neprofanat. În curtea bisericii sunt urmele unui întins palat domnesc.
Biserica Sân Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca.
Turnul înalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca întreaga constructie
avea si un scop militar.
Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la începutul sec XVI, e
biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita în tot rasaritul,
ea a fost restaurata la începutul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, în asa fel încât
numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici
au fost înmormântati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.
Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, înaltata de Constantin Serban Basarab
si de sotia sa, doamna Balasa, în anul 1656.
Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.
Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII.
Biserica din Valea Danului, construita în sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii
episcopale din Curtea de Arges.
Biserica din Tutana, înaltata de Mihai Viteazul în 1577, pe când era simplu boier.
Biserica Cotmeana –Veche a fost construita în sec XIV de Mircea cel Batrân. Usile împaratesti de
la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de
Constantin Brâncoveanul.
Ruinele cetatii Poenari, numita la început Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad
Tepes, îsi înalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare înaintata a cavalerilor
teutoni stabiliti în Tara Bârsei, în sec XIII.
Biserica din Golesti, înaltata în sec XVII.
“Masa lui Traian », este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi
poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

3
1.3.POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul A. numara
259.305 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel:
a) Pe orase si plasi, dupa sex
Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 259.305 123.225 135.08
Total urban 26.461 13.581 12.88
1. Orasul Pitesti 19.63 9.998 9.632
2. Orasul Curtea de Arges 6.831 3.583 3.248
Total rural 231.844 109.644 122.2
1. Plasa Arges 59.607 27.902 31.705
2. Plasa Dâmbovnic 35.588 17.0221 18.566
3. Plasa Oltul 38.82 8.588 20.332
4. Plasa Teleorman 52.14 24.746 27.394
5. Plasa Uda 45.589 21.386 24.203

b) Pe grupe de vârsta

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori


Toate vârstele 258.3 30-49 de ani 59.59
0- 9 ani 69.37 50-69 de ani 25.75
10-29 ani 98.25 70 de ani si peste 4.036
Vârsta nedeclarata 1.319

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul A., dupa cifrele
publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

Cifra
probabila a
populatieii Proportii la 1.000 de
Anual Cifre absolute
judetului la locuitori
1 iulie în
fiecare an
Nascuti Morti Excedent natural Nascuti Morti Excedent

4
vii vii natural
1930 -
1935
- 9.445 5.243 4.202 35,1 19,5 15,6
(medie
anuala)
1931 260.3 9.387 5.343 4.044 36,1 20,5 15,6
1932 264.8 10.21 5.279 4.935 38,6 19,9 18,7
1933 269 9.002 4.923 4.079 33,5 18,3 15,2
1934 273.5 9.334 5.283 4.071 34,2 19,3 14,9
1935 277.1 9.267 5.385 3.882 33,4 19,4 14,0
1936 281.3 9.374 5.497 3.877 33,3 19,5 13,8

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994 locuitori. Fata
de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 258.305 locuitori, cifra aflata la 1 iulie
1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde
unei cresteri medii de 10,3%

1.4. ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂ

Între numirile tipice cu privire la râuri si judete, care au ramas nelamurite ca origini în cercetarile
filologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-a impus, rezistând vreunei
încercari de a fi tradusa sau înlocuita prin o alta, din partea popoarelor alogene ce s-au scurs prin
aceasta regiune, nu poate ramânea nerelevat macar din punct de vedere etic si etnografic. Prima
asezare masiva de populatie eterogena cu care tânarul popor român a venit în contact din ce în ce
mai intens, mai adânc, mai complet, a fost cea a Slavilor. Se stie însa ca slavii se caracterizeaza prin
aceea ca, în directia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducând pe cele stravechi, care nu
puteau fi decât autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor râurilor din România si Argesul
a înfruntat asemenea vitregii, documentându-ne prin aceasta pe de o parte continuitate neîntrerupta
în existenta vietii romane în nordul dunarean, chiar dupa prabusirea imperiului roman, iar pe de alta
parte, rolul etnografic, ca si în vechime, îl juca o importanta apa curgatoare.
Cunoscând aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu privire la
bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca.
În timp de vara, viata ce pulseaza în însoritii munti ai Argesului din mai pâna în octombrie e
exclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor fac sa rasara în cararile
cutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibe la mari înaltimi, fie stâni, care
se afla în general la margine de paduri. Dat fiind si faptul ca pasunatul acestor munti e nu numai
lesnicios ci si bogat, stânile sunt relativ mai numerose decât în muntii altor judete. Si, ca si în
întreaga tara, tocmai aceasta bogatie de pasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sa
nu fie duse la pascut niciodata în timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromâni.
Aceasta viata pastoreasca respira o atmosfera în general identica cu cea din muntii Sibiului si ea
este, mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc între fratii de acelasi sânge, pentru care frontiera
de state pe care o forma creasta carpatina pâna în 1916 era strapunsa de multe trecatori eminamente
pastoresti.
Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinându-se la un loc de frunte
ca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si locuinta. Nu e de prisos sa

5
amintim ca, în creatia poetica populara, pentru anumite motive el detine întâietatea : dintre toate
variantele frumoasei legende Mânastirea Argesului, credem ca cea mai remarcabila apartine acestui
judet. Dar poezia populara are strânse raporturi cu muzica populara care, astazi, în buna parte e
monopolul lautarilor tigani – o constatare nu tocmai fericita. În adevar, nu se pot contesta urmele de
influenta orientala, respectiv turceasca, în muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar
muzica vietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata.
1.5. ECONOMIA
Judetul Arges are un caracter economic variat, însa cu predominarea celui agricol si pastoral :
cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) în pasunile si fâneata de munte si din
muscele ; pometuri ( în special pruni) si porumbiste în dealurile mai joase ; cereale, peste nevoile
locuitorilor, în câmpie. Industria si comertul de transformare si de schimb local, nu depasesc ( cu
exceptia cherestelei si a produselor stânelor) interesul regional limitat.
Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha,
adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica
proprietate 122.269 ha, adica 95,44%.
Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate :
Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.).
Grâul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint. (prod. medie la ha 5,1 chint).
Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.).
Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 1.313 ha,
cu o productie de 31.984 chint. fân si 25 chint samânta. Alte fânete cultivate ocupa 2.015 ha, cu o
productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha.
Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu o productie
de 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint
( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la ha 32,5
chint.).
Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie
de 29.504 chint.
Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 399 ha, cu o productie de
983 chint. fuior si 1.019 chint. samânta. Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu o productie de 930
chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele sterpe ocupa
5.927 ha.
Fânetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7 chint.).
Pasunile ocupa 27.378 ha.
Padurile ocupa 137.103 ha.
Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.)
Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha.
Vita de vie ocupa 520 ha.
Cresterea animalelor. În judetul A. se gaseau în anul 1935:
Cai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi sistematici 2.189,
stupi primitivi 7.891.
De relevat marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de numarul acestor animale în
celelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului în acest judet.
Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pâine (Pitesti), 1
de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si 2 la

6
Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 de teracota si faianta (Pitesti).
Industria judetului ARGES în 1935
Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:
Numarul fabricilor Valoarea
Forta Personalul
Industria productiei în
Active Închise motrice H.P. ocupat
mii de lei
Alimentara 2 2 460 90 61.89
Textila 3 - 942 1.514 174.4
Metalurgica 1 1 39 16 350
Pielarie 4 - 145 84 4.41
Lemnului 2 - 947 516 21.45
Total 12 3 2.533 2.22 262.465
Comert. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale.
Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 m împartita astfel :
Drumuri nationale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 161 km 704
m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti.
Drumuri judetene 892 km 177 m, (întretinute de administratia judetului) iar comunele urbane 13 km
0,20 m.
Drumuri comunale 485 km 296 m.
Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77 m, judetene
4.385,29 m si comunale 1.074,95 m.
Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
• Bucuresti - Pitesti – Slatina - Craiova
• Pitesti – Curtea de Arges
• Pitesti –R.-Vâlcea – Tg. Jiu
• Pitesti – Costesti
• Pitesti - Dragasani
Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157 km din care 100 km linii
principale simple si 57 km linii secundare simple.
Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia
(Belgrad –Paris)
Accelerate: Bucuresti –Timisoara, Bucuresti – Sibiu.
Statii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges.
Statiuni climatice, balneare, turism. Bradet, statiune balneo-climatica în curs de amenajare,
asezata în apropierea padurilor, în valea Vâlsanului. Ape sulfatate. Statiune de interes local. Curse
de autobuze de la Curtea de Arges.
Curtea de Arges. Statiune climatica, asezata între livezi si plantatii, la 450 m altitudine, având o
minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura. Gara
locala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare în numerose excursii spre
Poenari, Capatâneni, Cheile Argesului, Cumpana.

Cumpana, statiune climatica în plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate face
ascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

1.6.CULTURA

7
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de
la 7 ani în sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia
este de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa
gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural


Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extrascolara 1,6 0,5
2. Primara 64,4 94,6
3. Secundara 17,5 2,8
4. Profesionala 12,2 1,9
5. Universitara 2,8 0,2
6. Alte scoli superioare 1,5 0,0
Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 66.012 locuitori
(4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural).
Scoli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete, liceu
comercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziu industrial casnic.
Scoli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale), cu un
numar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748 învatatori si alt
personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194 copii (117
mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are 40 camine culturale.
Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala în comuna Izvorul-de-Sus, cu local propriu, o
scoala de meserii si o clinica pentru sugari.
Liga Culturala activeaza în localitatile : Pitesti, Curtea de Arges, Babana, Bercioiu-Ruda,
Ciofrângeni, Costesti, Golesti-Draganesti si Trepteni.
Casa Scoalelor si a Poporului întretine în judet 77 camine culturale si 11 biblioteci, adica un total
de 88 organizatii, dintre care 57 au personalitate juridica.
În judet se mai afla : Muzeul Ateneului Popular « Ionescu-Gion » si societatea corala « Negru
Voda » (ambele în Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati de vânatoare

1.7. RELIGIE

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor
judetului 99,1% sunt ortodocsi.
Biserici si lacasuri de închinaciune. În judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-
catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista, 1 casa de
rugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga.
Deasemenea judetul are 5 mânastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe.
Institutii bisericesti. În judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiate ortodoxe.

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului Arges este orasul Pitesti. Judetul are 2 orase (Pitesti

8
si Curtea de Arges) si 538 sate, împartite astfel:
• Plasa Arges - 113 sate
• Plasa Cuca - 108 sate
• Plasa Dâmbovnic - 42 sate
• Plasa Oltul - 70 sate
• Plasa Pitesti - 151 sate
• Plasa Teleorman - 54 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12 magistrati, 1 prim procuror si
1 procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.
18 judecatorii : 2 la Pitesti si câte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiu
si Stroesti, cu un total de 17 magistrati.
O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori.
Organizare sanitara. Spitale de stat : în Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu, Mozaceni,
Costesti si Izvorul-de-Sus.
Dispensare de stat în Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia de Jos, Rociu,
Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Câineni si Jiblea.
Dispensare particulare în Ciupa si Izvorul-de-Sus.
Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar al orasului
Curtea de Arges.
Asistenta si prevedere sociala
Casa Centrala a Asigurarilor Sociale întretine organizatii medicale în
Pitesti, Curtea de Arges si Gavana.
Societatea « Crucea Rosie » activeaza în Pitesti si Curtea de Arges.
În Pitesti de mai afla: Oficiul I.O.V. si 2 azile pentru batrâni.
PRINCIPALELE ASEZARI
Piteşti, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Curtea de Arges, comuna urbana situata în regiune muntoasa, la 37 km de resedinta judetului, 156
km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti – Curtea de Arges. Resedinta
Episcopiei Argesului.
Are 7.107 locuitori.
Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului un caracter
industrial. De remarcat în oras indusria olaritului si 3 mori.
Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii.
1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vânatoare.
Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox.
Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv.
Sanitar al orasului.
Uzina electrica.
Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile.
Soc. « Crucea Rosie », Soc. femeilor ortodoxe.
Costesti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele),
asezat în sudul judetului.

9
Un bun venit in Argesul milenar, unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de
moarte – cea a Mesterului Manole, unde s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudal
Tara Romaneasca, unde s-a redactat primul document in limba romana, unde si-au avut resedinta
cei mai vestiti domnitori valahi si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului
romanesc. Argesul de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura,
turismul si serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentinandu-se ca o zona distincta in
cadrul Romaniei, fiind o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa.
Argesul a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului romanesc,
al culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul veacurilor
personalitati de seama ale Romaniei. Cu o economie puternica, cu un deosebit potential uman si si
beneficiind de resurse naturale semnificative, Argesul se situeaza in primele patru judete ale tarii,
din punct de vedere al cresterii economice si are perspective reale de a-si continua dezvoltarea intr-
un ritm sustinut, in toate domeniile vietii sociale. Traditionala ospitalitate romaneasca alaturi de
frumusetea plaiurilor argesene si de atractivitatea potentialului economic al judetului, constituie
argumente de necontestat in favoarea inscrierii judetului Arges pe harta prioritatilor, inclusiv a celor
de natura investitionala in turism, pentru viitorii nostri parteneri interni si externi. Judetul Arges are
de acum un ”Master plan pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges” – un
document care evidentiaza si promoveaza turismul argesean si potentialul turistic al regiunii
noastre, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului
Judetean Arges – turismul este o ramura importanta in contextul dezvoltarii judetului. Dispunand de
un cadru natural deosebit in judet, Consiliul Judetean Arges doreste sǎ promoveze, in cadrul
regiunii de dezvoltare, in tarǎ si in afara tǎrii, obiectivele de interes turistic national aflate pe
teritoriul sǎu si sǎ dezvolte infrastructura specificǎ activitǎtii de turism. Oricine vizualizeaza
”Master planul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges” poate remarca faptul
ca, avem de-a face cu imagini care reflecta o frumusete deosebita a reliefului, cu un potential de
dezvoltare extraordinar, dar si o bogata mostenire culturala si religioasa. Judetul Arges dispune de
un potential turistic deosebit, care il plaseaza, la nivel national, pe un loc prioritar in acest domeniu.
Judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care cadrul natural se impleteste
armonios cu vestigiile trecutului glorios si cu traditiile culturale ale neamului romanesc.

Capitolul II - OBIECTIVE TURISTICE PITESTI


2.1. Date generale

Municipiul Piteşti este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi

10
Dunăre, în nord-vestul regiunii Muntenia. Oraşul se află la confluenţa râului Argeş cu râul
Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44º 51' 30'' latitudine nordică cu meridianul de
24º 52' longitudine estică.
Suprafaţa municipiului Piteşti este de 4073 ha.
20 Mai 1388 reprezintă în istorie momentul emiterii primului document care face referire la
Piteşti. Acest document, purtând pecetea domnitorului Mircea cel Bătrân, nu reprezintă nici pe
departe începutul activităţii umane în această zonă, arheologia dovedind prezenţa omului aici din
cele mai vechi timpuri.
Începutul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu, Piteşti fiind considerat
centrul prezumtiv al rezistenţei revoluţionare. După 1821, au fost amenajate şi modernizate
şosele precum Piteşti – Bucureşti şi căi de acces ca Piteşti – Slatina – Craiova şi Piteşti –
Câmpulung.
În timpul revoluţiei de la 1848, Piteşti a făcut parte din zona de apărare a revoluţiei.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, la 19 iunie 1859, oraşul avea 1400 de case, în care
locuiau 7000 de oameni, o şcoală normală în limba română, două şcoli particulare – una
germană, cealaltă elenă – şi un pension de fete, unde disciplinele de învăţământ se studiau în
limbile franceză şi germană. Existau, de asemenea, zece biserici ortodoxe, una armenească, o
sinagogă şi un spital cu 30 de paturi.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, existau deja 58 de străzi circulate şi locuite de 15.669 de
piteşteni.
La 13 septembrie 1872, Piteşti s-a transformat într-un nod de cale ferată de însemnătate majoră,
ca urmare a faptului că a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti – Bucureşti – Buzău.
Municipiul Piteşti este o localitate veche, numeroase surse arheologice atestând existenţa
oamenilor în această parte a ţării încă din Paleoliticul Inferior şi Epoca Bronzului.
Aşezarea a fost cu certitudine locuită în vremea geto-dacilor şi în timpul procesului de
romanizare.
Are valoare de simbol faptul că intrarea în istorie a Piteştiului coincide cu domnia lui Mircea cel
Bătrân, unul dintre cei mai de seamă conducători de stat român, de valoare universală. De la
hrisovul din 20 mai 1388 prin care Mircea, mare voievod a toată ţara românească, dăruia ctitoriei
sale de Călimăneşti, pe Olt, printre altele „…şi o moară în hotarul Piteştilor…”.
Apropierea localităţii de vechile capitale ale Ţării Româneşti – Curtea de Argeş şi Câmpulung,
precum şi de noile capitale – Târgovişte şi Bucureşti, legăturile statornice ale unor piteşteni cu
oraşele din Transilvania şi Moldova, au constituit factori importanţi de cuprindere a activităţii
culturale locale în amplul context românesc.
De-a lungul timpului, Piteştiul a urcat treptele fireşti ale vechilor aşezări: de la sat la târg, de la
târg la oraş, pentru ca în 1968 să devină municipiu.
Oraşul medieval Piteşti, a fost consemnat frecvent în note de călătorie sau în lucrări cartografice
de valoare europeană, fiind totodată un autentic centru al creştinismului.
Situat într-o zonă privilegiată, la intersecţia unor drumuri comerciale importante, a fost cunoscut
iniţial ca un oraş al târgoveţilor, devenind treptat, un puternic centru meşteşugăresc.
Actuala imagine a municipiului Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş, a început să fie dobândită
începând cu anii ’60, care au marcat un proces de industrializare deosebit de intens.
Prezentul, găseşte Piteştiul un oraş modern care trăieşte intens în toate domeniile economice,
sociale, culturale, sportive etc.
Având o populaţie de aproximativ 200.000 de locuitori şi beneficiind de o forţă de muncă înalt
calificată, Piteştiul realizează peste 60 % din producţia industrială a judeţului pe industria de
prelucrare a ţiţeiului, industria chimică, industria de maşini şi aparate electrice.
Uzinele Dacia-Renault, deşi nu se află pe teritoriul administrativ al municipiului, beneficiază de

11
forţa de muncă şi inteligenţa piteştenilor.
Este deosebit de important că în perioada de profunde transformări de după anul 1990,
municipiul Piteşti a fost printre puţinele localităţi care s-au menţinut la un nivel economic
ridicat, pe lângă societăţile comerciale de tradiţie apărând şi firme noi care s-au dovedit extrem
de puternice, multe dintre ele beneficiind de colaboratori şi capital internaţional.
Un moment de referinţă al istoriei moderne pentru municipiul Piteşti s-a petrecut în anul 1972
când în centrul oraşului au fost plantaţi primii bulbi de lalele, flori care în primăvara anului 1973
au încântat pentru prima dată privirile trecătorilor şi care, de atunci, an de an sunt tot mai multe
şi mai frumoase, devenind un simbol al municipiului Piteşti.

Manifestarea „Simfonia Lalelelor”, a cărei primă ediţie a avut loc în anul 1978, a devenit în
timp, punctul central al florilor, al lalelelor din municipiul Piteşti, din România, locul unde
principalii producători şi comercianţi de flori au folosit priceperea şi talentul lor pentru a scoate
în evidenţă frumuseţea naturii.
„Simfonia Lalelelor”, expoziţie dendofloricolă, organizată de municipalitate, a adus Piteştiului
renume internaţional precum şi denumirea de „Oraşul Lalelelor”.
Piteştiul nu este însă cunoscut numai datorită „Simfoniei Lalelelor”. El este unul dintre cele mai
curate oraşe din România, un oraş verde în care, pe lângă avantajele civilizaţiei, natura ocupă un
loc de cinste.

2.2.OBIECTIVE TURISTICE

Muzeul Judeţean Argeş, aflat în fosta clădire a Prefecturii judeţului Argeş, construită între anii
1889-1899. A devenit muzeu începând cu 1970. Din anul 2004, o clădire modernă găzduieşte
expoziţiile şi laboratoarele Muzeului Judeţean.
O parte din descoperirile arheologice care atestă prezenţa şi continuitatea poporului român pe
aceste meleaguri de-a lungul veacurilor sunt expuse în sălile Muzeului Judeţean Argeş.

12
Muzeul de Artă, construit în anul 1886. Sălile acestuia adăpostesc lucrări semnate de pictori şi
sculptori de renume, între care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ştefan
Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G.D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna şi
ale maestrului Gheorghe Iliescu-Călineşti.
Galeria de Artă ,,METOPA” (Piaţa Vasile Milea), în care se organizează, periodic, expoziţii
ale membrilor filialei Argeş a Uniunii Artiştilor Plastici.
Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Piteşti. Clădirea (Casa Aron Băiculescu) a fost construită în
anul 1875, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu.
Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş. A fost construit în 1920 după proiectul arhitectului
Dimitrie Ionescu-Berechet, în stil neoromânesc.
Biserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor
domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi
refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Biserica Sfânta Vineri. Construită în anul 1827, a fost refăcută în anul 1912, după planurile
arhitectului Ioan N. Socolescu.
Schitul Trivale, situat în parcul cu acelaşi nume. Construcţia a fost începută în perioada 1672-
1674 de mitropolitul Varlaam şi finalizată între anii 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf
Grecu în 1731.

13
Parcul Trivale, oază de verdeaţă şi recreere pentru piteşteni, a fost amenajat într-un cadru
natural deosebit încă din anul 1900, la marginea pădurii cu acelaşi nume. Parcul include o
grădină zoologică şi locuri de agrement, între care complexul turistic ,, Cornul Vânătorului”, cu
spaţii de cazare şi masă
Parcul Ştrand, unul din punctele de atracţie ale piteştenilor este situat pe malul râului Argeş.
Cuprinde locuri de agrement şi sport (plimbări cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis,
handbal şi patinoar artificial). Copiii se pot plimba cu trenuleţul făcând înconjurul parcului. Tot
aici se află şi un teatru de vară amplasat pe una din insulele de pe lacul populat cu lebede.
Teatrul Alexandru Davilla, importantă instituţie culturală, nu doar locală , ci şi naţională.
Construcţia a fost refăcută în anul 1948 şi renovată în anul 1973 (când s-au adăugat vitralii şi
două fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscăteanu şi Ştefan Cîlţia) şi 1998. În anul 1974 s-
a inaugurat moderna sală Studio 125, proiectată de cunoscutul artist şi regizor Liviu Ciulei.
Primăria Municipiului Piteşti. Clădirea, având ca destinaţie iniţială Administraţia Financiară, a
fost construită după planurile arhitectului Statie Ciortan şi dată în folosinţă în anul 1933.
Biblioteca Judeţeană ,,Dinicu Golescu”, amplasată într-o clădire monumentală construită de
Consiliul Judeţean Argeş în anul 2003, are o suprafaţă totală de 4000 m², peste 500.000 volume,
printre care şi colecţii speciale şi este dotată cu un sistem computerizat modern de informare şi
evidenţă.
Colegiul Naţional ,,Ion C. Bratianu”, instituţie şcolară liceală înfiinţată în 1866. În cadrul
Colegiului au studiat, printre alţii, poeţii Ion Minulescu, Ion Barbu şi criticul literar Vladimir
Sreinu.

14
Capitolul III - Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges


Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges,
judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita de Neagoe Basarab (1512-
1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august.
Monumentele de arhitectura si de arta religioasa, precum si cultura generala din epoca feudala din
Tarile Romane, au ramas unice in istoria civilizatiei noastre, pentru faptul ca in esenta lor aceste
monumente si aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioara
invatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspirata
din Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica.
Aparut la orizontul istoriei sale sub influenta binefacatoare a unei civilizatii latino-
bizantine, poporul roman, in stransa legatura cu Biserica - sprijnitoarea ideii de libertate si
independenta nationala, protectoarea artelor si a culturii a stiut sa selecteze si sa retina din aceasta
civilizatie elementele care aveau o contingenta directa cu psihologia si aspiratiile noastre nationale.
Prin urmare, manastirile si in general monumentele istorice, artele aplicate, tiparul si alte
manifestari culturale ale epocii feudale de la noi, pe langa importanta lor religioasa, au avut
totdeauna si un rol national, cultural si artistic pentru popor.

Privita din acest punct de vedere, Manastirea Curtea de Arges, care prin asezarea si farmecul ei
natural, arhitectural si artistic intrece in frumusete tot ce s-a facut la noi pana in secolul al XVI-lea,
reprezinta o continuare a traditiei si a vietii religioase a poporului roman, dar si apogeul unei epoci
infloritoare in arhitectura si arta.
Manastirea Curtea de Arges - de-a lungul vremii
Ajungand Domn al Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, scrie el insusi intr-una din pisaniile sale care
15
CAPITOLUL IV – TURISMUL IN ARGES
Turismul argeşean
Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeşene variate forme de exprimare a frumuseţii, de
la splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord la deschiderea măreaţă a câmpiei Piteştilor
şi Găvanu-Burdea în sud . Toate aceste bogăţii naturale, compilate cu dovezile de măreţie şi glorie
ale înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinut
mirific, cu un pitoresc aparte, şi au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .
Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafaţa judeţului, oferă atracţii deosebite : chei,
cascade, peşteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului şi schiului .
Turismul montan se practică de fapt în cadrul a două perimetre : zona Câmpulung şi zona Curtea de
Argeş .
La 37 km de Piteşti, pe DN 7C, se află municipiul Curtea de Argeş, situat de o parte şi de
alta a Argeşului, veche capitală a Ţării Româneşti, cunoscut astăzi mai mult datorită mănăstirii cu
acelaşi nume ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar şi pentru monumentele de arhitectură şi
artă . Urmele materiale descoperite aici datează din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor a
numeroase fapte şi evenimente din trecutul neamului, Curtea de Argeş este un ghid de preţ în
cercetarea vestigiilor istorice .
În afara bisericii mănăstirii Curtea de Argeş de care se leagă legenda meşterului Manole care
simbolizează sacrificiul uman în cel mai înalt grad, călătorul mai poate vizita Fântâna Meşterului
Manole ridicată în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curţii Domneşti
care cuprinde Biserica Domnească şi necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Ţării Româneşti
şi datează din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domnească au fost realizate
în timpul domniei lui Vladislav I şi constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Ţara
Românească . Într-un parc natural se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, monument istoric de la
sfârşitul secolului al XIII-lea .
De la Curtea de Argeş, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni
urmaşi ai meşterului Manole, înarmaţi cu îndrăzneală, au ridicat hidrocentrala şi barajul
de la Vidraru care, înalt de 166 metri şi lung de 300 metri ţine piept unei ,,mări” în suprafaţă de
peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri şi cu un volum de aproape 500 milioane
metri cubi de apă . Împrejurimile oferă numeroase locuri de agrement, plimbări pe lac cu bărci cu
motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricităţii” .
Înainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stângă a şoselei se află Dealul
Cetăţuia de 850 metri altitudine, pe un vârf de stâncă situându-se CetateaPoenari, cunoscută şi sub
numele de Cetatea lui Vlad Ţepeş, construită începând cu prima jumătate a secolului XIV, fiind
terminată la jumătatea secolului XV . Turiştii care au în itinerar acest obiectiv sunt răsplătiţi cu o
perspectivă de o frumuseţe inegalabilă asupra crestei Făgăraşilor, precum şi spre Curtea de Argeş.
De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care
traversează munţii Făgăraş pe o lungime de 91,5 km racordându-se cu DN 1 (Bucureşti – Oradea) în
apropierea comunei Arpaşu de Jos . Construit în perioada martie 1970 – septembrie
1974, Transfăgărăşanul datorită particularităţilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de
turiştii care vizitează judeţul Argeş . Acesta este situat la cota cea mai înaltă de traversare
a Carpaţilor (peste 30% din lungimea drumului se desfăşoară în zona de gol alpin) ; este singura
şosea din ţară cu un tunel în lungime de 882 metri cu bandă dublă; este protejat împotriva

16
avalanşelor şi asigură accesul turiştilor la unele din cele mai pitoreşti puncte din zonă : lacul Bâlea,
cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice şi cascade mirifice, stâna Capra .
Situat la 51 km de Piteşti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe terasele
inferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume . Deşi documentar este
atestat în anul 1300, descoperirile arheologice indică existenţa sa încă din secolul XII, înainte de
închegarea statului feudal Ţara Românească . Veche capitală a Ţării Româneşti, centru comercial şi
al producţiei meşteşugăreşti, municipiul Câmpulung este una din pitoreştile localităţi existente pe
drumul de traversare din Muntenia în Transilvania prin Culoarul Rucăr – Bran, aşezată între livezi şi
păduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi .
Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere : Muzeul Orăşenesc, cu secţii de
istorie, ştiinţele naturii şi artă plastică, ansamblul arhitectural Bărăţia, compus din biserica
construită în secolele XIV-XV, casa parohială din aceeaşi perioadă şi turnul Bărăţiei ridicat în 1730,
Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă
– opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros şi mai reprezentativ monument istoric
al oraşului este Ansamblul feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215 .
În jurul municipiului Câmpulung şi de aici pe drumul spre Rucăr – Bran se află câteva
localităţi şi obiective turistice care însoţesc călătorul până în apropierea comunei Fundata, la ieşirea
din judeţul Argeş . Încă înainte de a ajunge la Câmpulung, venind dinspre Piteşti, la kilometrul
40, se află Schitu Goleşti, centru al exploatărilor carbonifere din judeţul
Argeş, important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes,
printre ele aflându-se urmele castrului Jidava . La nord de Câmpulung, la 6 km, pe valea râului
Târgului, se află comuna Lereşti, frumoasă aşezare de munte, vestită pentru clima sa blândă şi
frumuseţea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorită şi ospitalităţii oamenilor, un
minunat loc pentru vacanţe . De aici, urmând acelaşi drum circa 17 km se
ajunge la Cabana Voina situată într-un decorpitoresc, înconjurată de poieni şi păduri pe valea râului
târgului . Cabana, situată la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turiştii care doresc
odihnă şi linişte, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în masivul Iezer – Păpuşa
.
Revenind la şoseaua Câmpulung Bran vom întâlni satul Nămăieşti cu schitul rupestru din
secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, şi muzeul memorial
,,George Topârceanu” amenajat în casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriaşului grăbit” . Înainte de
a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateiaş, ridicat în memoria eroilor
căzuţi în primul război mondial, construit din blocuri de piatră de Albeşti, cu turn, scară interioară şi
osuar, după planul arhitectului Berechet . Înaintând, ajungem în comuna Dragoslavele, menţionată
documentar din anul 1377, vestită pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura
construcţiilor şi frumuseţea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostaşii
români în timpul primului război mondial în zonaDragoslavele – Rucăr . O locaţie mult agreată de
turişti este Rucărul, străveche aşezare de pe valea Dâmboviţei, recunoscută şi pentru frumuseţea
portului popular. DinRucăr se pleacă în excursii spre masivele Piatra Craiului şi Iezer – Păpuşa, ori
pe valea Topologului, spre masivul Făgăraş . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se întâlneşte
Dâmboviţa cu Dâmbovicioara, se află satul Podul Dâmboviţei . Casele de aici, cu prispele lor
frumos ornamentate constituie un adevărat muzeu de arhitectură specifică zonei muscelene .
Părăsind şoseaua şi mergând pe Valea Dâmbovicioarei, cale de 4 km, vom întâlni
Cheile Dâmbovicioarei şi peştera cu acelaşi nume, iar în apropiere compexul turistic Brusturet .
Zona este bogată în fenomene carstice (peşteri, chei, izbucuri) şi constituie punct de plecare pe
diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

17
Întorcându-ne la DN 73, ne continuăm drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul
83,7 întâlnim cetatea de la Orăţii, ruinele unei cetăţi medievale numită în documentele istorice
Cetatea Dâmboviţei, sau în tradiţia locală, ,,Cetatea Neamţului” amintită documentar la 1231 . La
numai 2 km se află Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, după care drumul coboară leneş ieşind din
judeţul Argeş şi te îndreaptă spre alte frumuseţi care aşteaptă să fie descoperite .
Reşedinţa judeţului Argeş, municipiul Piteşti, are şi el de oferit o serie de edificii vechi,
putând menţiona aici Biserica Domnească, cu pridvor etajat, construită de Constantin Şerban şi soţia
sa Doamna Bălaşa în 1656, unde a funcţionat şi o şcoală domnească din jurul anului 1700 până la
sfârşitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeşului înfiinţat în 1956 cu secţii de istorie şi ştiinţe
naturale (flora şi fauna specifice zonei), pădurea – parc Trivale ce se întinde pe o suprafaţă de 27
hectare, galeriile de artă care înmănunchează o interesantă colecţie de pictură donată de artişti
consacraţi, precum şi parcul de odihnă de pe malul Argeşului .
În apropierea municipiului Piteşti se poate vizita casa memorială ,,Liviu Rebreanu” din satul
Valea Mare, Oraşul Ştefăneşti, complexul muzeal Goleşti situat la12 km depiteşti pe DN 7 spre
Bucureşti, organizat în conacul vechii familii a Goleştilor care au jucat un rol important în istoria
modernă a României. Acesta cuprinde secţii de istorie, etnografie şi artă populară, totaici aflându-se
Muzeul viticulturii şi pomiculturii organizat în aer liber.
Deosebit de atractiv poate fi în judeţul Argeş turismul balnear, fiind recunoscute aici câteva
staţiuni balneo-climaterice deosebit de căutate de bolnavii din toată ţara, datorită climatului dulce şi
a apelor minerale .
Staţiunea balneo-climaterică Câmpulung este situată la poalele munţilor Făgăraş la numai
20-25 km de înălţimile munţilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-i
întregesc frumuseţea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoreşti, spre Măgura, spre
dealul Creţişoara şi Măţău sau pe munteleStrâmtu . Liniştea pădurilor ca şi miresmele plantelor şi
întreaga frumuseţe a naturii înconjurătoare au asupra organismului o covârşitoare influenţă
binefăcătoare . Calităţile climatice şi balneare ale staţiunii oferă largi posibilităţi de tratament, cum
ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale şi tratamentul fizio-terapic .
La 3 km de Câmpulung se află staţiunea balneo-climaterică Bughea de Sus, aşezată pe
văile Bughea, Bughiţa, Măgura, Valea Tolii şi Valea Rece şi pe dealurile Gruiului . Existenţa
pădurilor de tot felul, lipsa curenţilor şi a umidităţii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc
de recreere . Din comună, drumul merge mai departe spre Albeşti, cu satul Cândeşti situat la 7
km pe valea Bratiei şi care este cunoscut prin carierele de piatră de construcţie . Mergând pe firul
văii Bughii şi urcând pe la Păltinet sau Lalu, pe lângă stânele ciobăneşti, ajungi pe culmea Boldului
şi mai departe pe curmătura Iezerului a cărui frumuseţe îţi răsplăteşte din plin truda şi oboseala
drumului .
În orice parte ai merge, plecând din Bughea sau din Câmpulung, întâlneşti locuri de care cu
greu te desparţi şi pe care nu le uiţi niciodată .
În nordul judeţului Argeş, la o altitudine de 628 metri, de o parte şi de alta a
râului Vâlsan este situată staţiunea Brădet, la 60 km de Piteşti, 27 km de Curtea de Argeş şi 40
km de Câmpulung . Aşezată în partea de nord a comunei Brăduleţ, la răsărit se ridică pădurea de fag
Braniştea . Înspre miazănoapte se ridică stâncileBudurului şi priveliştea de pe Coasta Frumoasă care
duc spre satele Gruiu şi Nucşoara . Mergând pe râul Vâlsan, spre izvor, intri în depresiunea
numită Poeni şi apoi la aşezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vâlsanului şi
îndreptate pe sub munte către Argeş . Pretutindeni te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop şi

18
frasin printre care îşi fac loc livezile de pruni şi meri întregind frumuseţea peisajului, în murmurul
văilor Dosciorului, a Şesului şi a Iuliei care îşi duc apele în Vâlsan . Prin Brădet ne putem urca pe
muntele Ghiţu unde ne aşteaptă privelişti încântătoare . De aici se poate ajunge, nu cu multă
oboseală, pe numeroase culmi ale Făgăraşului ca Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga, Moldoveanul .
Toate acestea dau staţiunii Brădet posibilitatea de recreere pentru numeroşii vizitatori ce vin an de
an pe aceste meleaguri .

TURISM

Curtea de Arges - este un oras istoric, aflat la 38 km distanta de


orasul Pitesti, situat intr-o zona de deal, cu o populatie de
aproximativ 40.000 locuitori. Curtea de Arges este fosta capitala a
Tarii Romanesti si poate fi considerat un oras turistic, poate prea
putin popularizat in media cit si pe Internet. Exista numeroase
vestigii si monumente istorice pentru care credem ca merita sa
vizitati acest oras: Manastirea Curtea de Arges, Curtea Domneasca,
Fantana mesterului Manole, ruinele San Nicoara.
De aici va puteti continua vacanta vizitind alte zone si obiective turistice aflate in apropiere, la
distanta de 1-2 ore de mers cu masina: barajul Vidraru, Transfagarasanul, Valea Oltului, pasul
Rucar-Bran. Pentru amatorii de expeditii si drumetii montane, Curtea de Arges poate fi considerat
un excelent punct de plecare catre Cetatea Poenari, barajul Vidraru, muntii Fagaras, Transfagarasan,
muntii Iezer-Papusa.

Localizarea orasului Curtea de Arges - informatii utile pentru turistii care vor sa viziteze orasul.

Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges: orasul este situat la 150 km de Bucuresti, repectiv 38 km
fata de Pitesti. Pentru a ajunge in Curtea de Arges nu va trebuie decat 2 ore in conditiile in care veti
alege autostrada Bucuresti-Pitesti (110 Km), apoi veti urma drumul national 7c (DN 7c), care leaga
orasele Pitesti si Curtea de Arges. Indiferent ca aveti masina sau nu, puteti ajunge rapid in Curtea de
Arges, folosind serviciile de transport oferite de firme private (de calitate) cu autocarul, cu plecari
din Autogara Miliatari.

Ramnicul Valcea - Curtea de Arges: distanta dintre cele 2 orase este de aprox. 40 km si se
parcurge in aprox. 40 minute. La iesirea din Ramnicul Valcea aveti 2 optiuni: urmati drumul
european 7 (E 7), pentru a ajunge la Pitesti (60 km), sau va indreptati spre Curtea de Arges, urmand
drumul national 73c (DN 73c)

Campulung Muscel - Curtea de Arges: distanta de 45 km, pe un drum pitoresc, care trece printr-o
zona de deal.

Curtea de Arges - Baraj Vidraru: poate cea mai spectaculoasa atractie turistica din zona, barajul
Vidraru se afla situat foarte aproape de Curtea de Arges, la aproximativ 27 de km. Daca in
continuare doriti sa faceti un tur al lacului Vidraru: pe partea stinga - 14 km pana la coada lacului
(neasfaltat), pe partea dreapta (drum asfaltat) - 30 km.

19
In concluzie:

Curtea de Arges este un oras istoric cu suficient de multe atractii turistice care sa-l recomande ca
fiind un posibil obiectiv turistic pentru viitorul dvs. concediu. Din Curtea de Arges va puteti deplasa
usor spre alte zone turistice extrem de pitoresti: Valea Oltului, culoarul Rucar-Bran, barajul Vidraru,
drumul Transfagarasan, muntii Fagaras.

Pentru a ajunge in Curtea de Arges, chiar si pentru a petrece un week-end, sau pentru o scurta vizita
de o zi, nu faceti mai mult de 2 ore din Bucuresti. Speram sa va avem oaspeti in oras, atit ca turisti,
sau poate chiar ca si clienti ai Pensiunii Ruxi, unde va puteti bucura de servicii de cazare de buna
calitate la tarife accesibile!

20
21
Incheiere
Argeşul milenar, unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă a construcţiei fără de moarte – cea a
Meşterului Manole, unde s-a format poporul român şi s-a întemeiat statul feudal Ţara Românească,
unde s-a redactat primul document în limba română, unde şi-au avut reşedinţa cei mai vestiţi
domnitori valahi şi de unde au pornit oameni de seamă ai istoriei şi culturii neamului românesc.
Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura, turismul şi
serviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se ca o zonă distinctă în cadrul
României, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul a
fost şi va ramâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturii
şi spiritualităţii sale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţi
de seamă ale României. Cu o economie puternică, cu un deosebit potenţial uman şi beneficiind de
resurse naturale semnificative, Argeşul se situează în primele patru judeţe ale ţării, din punct de
vedere al creşterii economice şi are perspective reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritm
susţinut, în toate domeniile vieţii sociale. Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea
plaiurilor argeşene şi de atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de
necontestat în favoarea înscrierii judeţului Argeş pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natură
investiţională în turism, pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi. Judeţul Argeş are de acum
un ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş” – un document
care evidenţiază şi promovează turismul argeşean şi potenţialul turistic al regiunii noastre,
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judeţean Argeş –
turismul este o ramură importantă în contextul dezvoltării judeţului. Dispunând de un cadru natural
deosebit în judeţ, Consiliul Judeţean Argeş doreşte să promoveze, în cadrul regiunii de dezvoltare, în
ţară şi în afara ţării, obiectivele de interes turistic naţional aflate pe teritoriul său şi să dezvolte
infrastructura specifică activităţii de turism. Oricine vizualizează ”Master planul pentru dezvoltarea
turistică a zonei montane a judeţului Argeş” poate remarca faptul că, avem de-a face cu imagini care
reflectă o frumuseţe deosebită a reliefului, cu un potenţial de dezvoltare extraordinar, dar şi o
bogată moştenire culturală şi religioasă. Judeţul Argeş dispune de un potenţial turistic deosebit, care
îl plasează, la nivel naţional, pe un loc prioritar în
acest domeniu. Judeţul Argeş este unul din spaţiile voievodale mirifice în care cadrul natural se
împleteşte armonios cu vestigiile trecutului glorios şi cu tradiţiile culturale ale neamului românesc.

22