ANTRENAMENTUL SPORTIV PROCES DE PREGTIRE STADIAL

CUPRINS

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

CAPITOLUL II PROBLEMATICA STUDIILOR SELECIEI SPORTIVE

CAPITOLUL III STADIUL AL DOILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

CAPITOLUL IV PROBLEMATICA STADIULUI AL TREILEA AL

ANTRENAMENTULUI SPORTIV.

CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIA

CAPITOLUL VI ANEXE

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

Antrenamentul sportiv ,ca orice activitate cu caracter interdisciplinar, este supus nnoirilor care, uneori, se produc dupa o dinamica deseori de alerta , lasand in urma si pe cei mai destoinicispecialisti dornici de o buna documentare. Acest proces de dezvoltare rapida este provocat de descoperiri in sfera biologica (fiziologia efortului,tehnici de refacere biomecanica etc), ca si cea pedagogiei de specialitate (metode si tehnici de antrenament, mijloace , forme de organizare), a psihologiei (psihodiagnoza psihoterapie), sociologie (integrare in statut si perfecionri de roluri), ori in sfera manageiiala(dirijarea stiintifica organizationala) si enumerarea domeniilor ar putea continua . Este Tiresg^a in cmpul creade aceasta diversitate de domenii sa apara noutati creinfluienteaza in sistem intregul proces de antrenament, atatin sfera teoretica cat si in cea practica . Mi-am ales aceasta tema pentru ca insusi eu facand sport de performanta simt la echipa unde joc aceasta ambianta si totodata antrenamentele la care particip. Referitor la relaia teorie-practica , consider ca opunerea celor doi termeni de ctre unii specialisti este artificiala , insuflata de o ideologie depit , care nu favorizeaza nelegerea(interrelatiildr in cadrul unui sistem format din cele doua subsisteme. Ce "practician " nu este si "teoretician"? Fiecare individ "raional" inainte de a intrepinde o aciune isi pune la punct un plan mental, apoi inventariaza sansele de a caswtigai sau de a pierde , elaboreaza mai multe cai de rezolvare a situatiilor si apoi alege pe cea mai buna . Aceasta e teoria. Urmeaza realizatrea concreta a planului mental, ajustandu-1 pe parcursul aplicarii incat el sa devin cat mai eficient. De astfel, s-a constatat ca muli din marii antrenori sunt si toreticieni desavarsiti. Acetia

stiu sa si exprime concepia de antrenament, factorii care au determinat-o, mijloacele necesare si implementarea lor etc. Din alta perspectiva insa -a cercetrii stiintifice a domeniului exista o mare discrepanta intre aceasta si practica concreta , de teren ,in care antrenordd , chiar dupa ce in cadrul cursurilor le-au fost explicate cele mai noi tehnici. In aceias ordine de idei, nici profesorii ("teoreticienii") nu reusesc sa conving si atunci apeleaza la noutati cu orice pret care , eventual, sa ocheze prezentandule ca pe o piatra filozofala , un panaceu universal, ce ar putea rezolva orice problema ivita in antrenament. Astfel au aparut curente generate de unele descoperiri cum au fost contraciile izometrice, unele procedee metodice de pregtire fizica strechinguljsimai nou modelarea cu a sa raionalizare si standardizare . Sigur nu negam contributiaq acestora la dezvoltarea capacitatii de performanta, dar aplicarea exclusiva sau pe scara larga , la toate ramurile de sport, oricnd si laq orice varsta nu face dect sa le discrediteze. De asemenea, extrem de complicatele operaii implicate de unele dintre acestea nu fac dect sa indrepte practicianul ctre zicala: "teoria e una si practica e alta.",, ceea ce s-ar putea traduce ca teoriile frumoase sunt gratuite , in liomp ce practica , fie si empirica, este cea utila . De aceea practicianuleste indreptatit sa acioneze "cum il taie capul". Adevrul este ca o buna teorie si metodologie a antrenamentului este un model de aciune eficinta, cu condiia ca aceasta sa fie prezentata intr-un limbaj cunoscut.

CAPITOLUL II PROBLEMATICA STADIILOR SI SELECIEI SPORTIVE

CAPITOLUL II PROBLEMATICA STADIILOR SI SELECIEI SPORTIVE

Oprivire de ansamblu asupra antrenamentului sportiv reliefeaza cel puin doua idei fundamentale: antrenamentul este un proces indelungat, programat de mai muli

a)

ani , condiie de baza pentru realizarea adaptarii de lunga durata si dezvoltarea capacitatii de performanta. existenta in cadrul acestei pregtiri a unor stadii, de altfel

b)

generalizate pe scara mondiala si denumite insa diferit. De pilda I. Dragan si colab. 1989 intelege cele trei stadii ca etape ale seleciei copiilor si tinerilor pentru diferite ramuri de sport ca activitate fundamentala pentru evoluia ulterioara a sportului. Exista o prere cvasiunanima in rndul specialictilor conform careia talentul celor selecionai se concretizeaz intr-un profil optim din punct de vedere morfologic, funcional, motric si psihologic , intr-o conjunctura familiala corespunztoare. Talentul de excepie daca este depistat dintr-o masa de copii si tineri testati, trbuie angrenat dintr-o activitate deosebit de sustinuta , o munca fara menajamente de lunga durata mergnd pana la limitele maxime , biologice si psihologice. Analizand cele doua aspecte talentul si capacitatea de munca absolut necesare obinerii performantelor de antrenament fundamentand-o. Din punct de vedere didactic se deprind trei etape sau faze temporale ale seleciei: a) Selecia preliminara (iniiala) sau depistarea copiilor cu aptitudinei deosebite pentru practicarea unor ramuri de sport se realizeaza la varsta diferita

in funcie de particularitatile fiecrei ramuri de sport corespunztor cu vrstele la care se pot evidenia anumite aptitudini.

b) Selecia secundara situata in jurul perioadei pubertare cand are loc

stabilizarea din punct de vedere biologic si psihic . Vrstele la care se realizeaza aceasta etapa sunt cuprinse intre 11-16 ani la fete si baieti. In unele ramuri de sport cum sunt cele in care este posibila specializarea timpurie selecia secundara se aplica dupa aproximativ 4-5 ani de pregtire. In cadrul acestor vrste organismul copiilor poate suferii modificarisubstantiale cel mai adesea in direcia dezvoltrii abtitudinii evidentiate , in prima etapa de selecie corespunztoare cerinelor ramurii de sport dar exista si situatii in care este necesara reorientarea ctre alte ramuri pentru a valorifica achiziiile anilor anterioro de antrenament.

c) Selectia finala pentru marea performanta , cunoscuta si sub numele

de selecia sportivilor fruntai. La nivelul acestei etape opereaza cu prioritate performanta sportiva. L. Nadory 1984 prezint procesul de selecie impreuna cu cel de formare pe parcurs al sportivului de performanta sub forma a doua faze avand continuturi diferite in funcie de cerinele metodice specifice . Din analiza activitatii practice si a literaturi de specialitate putem considera existenta a trei stadii in pregatirea de lunga durata a sportivilor determinate de caracteristicele de varsta si de disponibilitile generale de adaptare a organismului. Astfel stadiul I corespunde seleciei preliminare si pregtirii copiilor, stadiul II, seleciei secundare si pregtirii juniorilor, iar stadiul III seleciei finale si pregtirii sportivilor consacrai. Aceste stadii mai sunt determinate si de alte cauze cum ar fi: Necesitatea pregtirii in perspectiva a tinerilor sportivi concomitent cu gradarea ascendenta a nivelului instruirii lor, potrivit ezigentelor mereu crescnde ale performantei. Pregatirea in perspectiva a devenit o necesitate obiectiva , atat ca urmare a cerinelor ca un viitor spotiv de performanta are nevoie de o pregtire prealabila

de 6-10 ani cat si a faptului ca de-a lungul acestui interval instruirea trebuie dirijata gradat pe niveluri ascendente de la un stadiu la altu. Masura aceasta este determinata de ansasi structura organizatorica a activitatii sportive care este determinata asa cum bine se cunoate devine mai restransa cu cat ne apropiem mai mult de esalonul sportului de inalta performanta , Acest caracter piramidal impune ca numai o parte din numrul mare de copii sa ptrund in ealonul juniorilor si apoi in si mai mica masura in cel al seniorilor apartinand sportului de peifomanta si de varsta si de sex a pregaririi ascendente cu evident caracter metodic apare si factorul organizatoric.

CAPITOLULUL III STADIUL AL DOILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

CAPITOLUL III STADIUL AL DOILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Promovarea copiilor cu perspective de afirmare concomitent cu inscrierea treptata a instruirii acestora la nivelul cotelor sportului de performanta, Corespunznd vrstei junioratului acest al doilea stadiu al antrenamentului sportiv include tineri deja iniiai im practicarea sportului de-a lungul celor 2-3 ani de stagiu in primul stadiu al antrenamentului in categoria copii. Privind criteriile de admitere a copiilor in acest nou stadiu al antrenamentuluio buna parte a acestorasunt cuprinse in tabelele aferente de depistare a copiilor in care gsim si indicatori propii vrstei de juniorat. La acesta se adauga si altele cizand in mod deosebit disponibilitile de progres pe plan tehnic si tactic si al pregtirii fizice toate materializate in cotele de perfofmanta a activitatii competitionale. Organizarea instruirii junioprilor Activitatea juniorilor se desfasoara in seciile pe ramura de sport si pe echipe sau grupe de instruire constituie dupa criteriu vrstei si deopotriv cel al valorii sportive . Raiunea departajarii lor pe echipe de incepatori avansai si perfecionai este deplin intemeiata cunoscnd ca disponbilitatile de performanta nu sunt neaparat legate de varsta cronologica. Fiind perioada marilor acumulari seacorda o deosebita atentie tuturor componentelor antrenamentului si atuturor parametrilor efortului care se apropie mult de cei specifici seniori . Se organizeaza lecii de antrenament silit cel puin o lecie pe zi iar in tabere si cantonamente doua lecii pe zi cu orientrile ce se impun.

Una din cele elocvente masuri organizatorice privind asigurarea pregtirii calitative a copiilor si a juniorilor o reprezint crearea centrelor de pregtire pe ramuri de sport care includ cei mai talentati copii si juniori. In cadrul acestora concepia organizatorica si de pregtire sunt total particularizate ele putnd constitui un capitol amplu intr-o viitoare lucrare.

CAPITOLUL IV PROBLEMATICA STADIULUI AL TREILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

CAPITOLUL IV PROBLEMATICA STADIUL AL TREILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Obiectivele instruirii juniorilor

A) Continuarea
organismului.

influientarii dezvoltrii indicelor morfologici ai

Dezvoltarea calitativa a musculaturii corpului in acest nou stadiu al antrenamentului este realizata multilateral si conjugata intr-o masura mai mare cu cerinele specializrii alese. ezecutiile utilizate pot avea atat un caracter analitic cat si cumulativ pentru cel din urma folosindu-se complexe ce solicita intr-o anumita succesiune principale grupe musculare si articulaii.

B) Dezvoltarea in continuar a calitatilor motrice si tot odata impletirea mai

stransa a acestora cu cerinele specifice respectivei ramuri de sport In concordanta cu cerinele specializrii antrenorii insista asupra dezvoltrii diferntiate a calitatii motrice subordonindu-le coninutului aciunilor tehnicotactice cum sunt solicitate acestea in condiiile concrete ale cursului si cum le condiioneaz dezvoltarea morfofunctionala. Potrivit modelului competitional instruirea juniorilor cuprinde si marea varietate de deprinderi si priceperi motrice care faciliteaza insasi efectuarea actelor motrice specifice sportului respectiv deci constituind un reazem al acestora . Reechilibrarile in box , gimnastica baschet nu pot fi realizate numai in contul experienei motrice acumulata cu ocazia exersarii procedeelor tehnice specifice sporturilor respective ci si ca urmare a unor acumulari rezultate din exersarea unor acte motrice variate,

C) Largirea coninutului pregtirii tehnice si includera in aceasta

componenta a antrenamentului a celor mai recente si eficiente cuceriri pe plan mondial.

Acest obiectiv este inclus si la copii dar in pregatirea juniorilor el se amplifica constituind o cerina fundamentala aceasta cu atat mai mult cu cat stadiul premergtor in mai multe sporturi nu pot fi insusite toate procedeele tehnice propii specializrile respective si de asemenea perfecionarea pana la virtuozitate a altor procedee constituie o preocupare de prim ordin este chezasia obinerii in viitor a sportului. In acest sens efectuarea corecta a actelor motrice programate de antrnori are o insemnare de prim ordin intrucat numai in acest fel pot fi asigurate ezecutiile raionale economice obinerea la timpul oportun a miestriei tehnice . Cuprinderea in pregatirea juniorilor a celor mai noi si eficiente execuii aparute pe plan mondial au o importanta hotaritoare pt optimizarea randamentului in pregtire sportivilor seniori datorita stereotipilor consolidate in activitatea lor indelungata aspect ce este mai greu de realizat. In schimb la juniori orice ntrziere a orientrii pe acest fagas a pregtirii tehnice duce la inevitabilul la scaderea randamentului de perspectiva a sportivilor juniori intrucat ei vor practica sportul la un interval de cerine depit. In ansamblul pregtirii tehnice se va acorda o deosebita atentie valorificrii optime a anumitor inclinatii ale tinerilor respectivi. Activitatea sportiva a consacrat intotdeauna marii specialisti ai probelor ai diferitelor posturi din echipa. De fapt acetia au intrunit excepionale calitati pt a da strlucire unor execuii tehnice care au devenit reale modele . La varsta junioratului se contureaza tot mai clar predilecia sportivilor pt anumite execuii tehnice sau aciuni tactice ori acestea trebuie atent cultivate pt a le asigura ceea mai inalta valorificare .

D) Dezvoltarea unei aprofundate gindiri tactice Posibilitatea dezvoltrii

gindirii tactice este favorizata de faptul ca la varsta junioratului se dezvolta capacitatea de generalizare a tinerilor sportivi ca si spirutul de iniiativa dorina de afirmare si in acelai timp posibilitatea de autostapanire condiii importante pt realizarea la un nivel superior a pregtirii tactice . Necesitatea accentuarii

dezvoltrii gndirii tacticeeste determinata de faptul ca in acest stadiu al antrenamentului creste substantial numrul concursurilor .

E) Organizarea instruirii prin folosireafrecventa a jocurilor a exercitiilor

interesante, stimulante. Includerea acestor genuri de exerciii in organizarea instruirii juniorilor este cu atat mai bine venita cu cat un climat de buna dispoziie de permanenta emulaie. Exerciiile interesante noi sunt alterate cu cele ce implica o concentrare relativ indelungata a atentiei care tot dotorita predominantei excitatiei asupra inhibiiei nu poate fi mentinuta prea mult timp . Amplificarea locului a exercitiilor interesante a intrecerilor nu trebuie sa devin un scop in sine forma si continutul lor trebuie sa rspund intotdeauna unor cerine practice bine determinate .

F) Cultivarea trasaturilor comportamentelor de competitor concomitant

cu cele de cetatean integrat social. Creterea volumului activitatii competitionale implica responsabilitatile sportive si pe plan psihic ceea ce face necesara si cultivarea la nivelul juniorilor a bombativitatii si druirii de sine a corectitudinii fata de coechipierii si adversarii a respectrii neabatute a deciziilor arbitrilor a sentimentului de patriotism. Concomitent cu aceste trasaturi determinate pt obinerea performantelor superioare se impune si educarea juniorilor in spiritul dragostei fata de munca a responsabilitatii depline pt pregatirea lor profesionala al comportamentului civic elevat in toate imprejurarile vieii sociale .

CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIA

Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ion Siclovan- Teoria Antrenamentului sportiv Gh. Carstea -Teoria si Metodica Educaiei Fizice si Sportului Ion Ionescu si Cornel Dinu Fotbalul Concepie de joc Nicola Comunici si Marca Viani - Manualul Antrenorului de fotbal Ion Motroc - Fotbal curs de specialitate Eugeniu Scarlat si Mihai Bogdan Scarlat -Educaie fizica si sport Adrian Dragnea Metodica antrenamentului sportiv Nicu Alexe -Antrenamentul sportiv modern

CAPITOLUL VI ANEXE