MĂSURI DE PREVENIRE ŞI

PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
FENOMENELOR EXTREME
PENTRU INUNDATII SI
ALUNECARI DE TEREN .
CORELATE CU FORMELE
DE MANIFESTARE ARE
ACESTOR FENOMENE.
VOINEA DAN GABRIEL
CLASA XI A C
Inundaţiile

• Inundaţia este fenomenul de acoperire a

terenului cu un strat de apă în stagnare sau
mişcare, care prin mărimea şi durata sa
provoacă victime umane şi distrugeri
materiale.
Inundaţiile pot fi prevăzute, cu excepţia celor instantanee, care se
manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru
este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. În funcţie de
amploarea lor, inundaţiile pot distruge imobile, poduri şi recolte, pot
ucide oameni, animale domestice şi fauna

INUNDAŢIILE
Inundaţiile constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi
marchează profund dezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de
vedere geografic cele mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele
mai mari producătoare de pagube şi victime omeneşti. În acelaşi timp,
marile inundaţii au constituit factorul declanşator şi catalizatorul unor
mari schimbări în modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea
inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se
opune naturii prin abordări de genul lupta împotriva inundaţiilor, la cele
de apărare împotriva inundaţiilor. Inundaţiile produse în ultimii ani şi
consecinţele ce le-au urmat, au condus, pe fondul unei creşteri a
responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al
riscului la inundaţii, abordare în care conştientizarea şi implicarea
comunităţilor umane au un rol esenţial în evitarea pierderilor de vieţi
omeneşti şi reducerea pagubelor. Această abordare este astăzi cvasi
generală şi este aceea care a deschis calea spre a face faţă provocărilor
viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spaţiu
pentru râuri sau convieţuirea cu viiturile şi mai ales prin asimilarea
conceptului dezvoltării durabile în managementul riscului la inundaţii.
Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici,
proceduri şi practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi
evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea
reducerii acestora astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii, să poată trăi,
munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social
durabil. Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa
de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populaţiei şi al
bunurilor), susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora,
rezultând implicit că pentru reducerea riscului trebuie acţionat asupra
acestor caracteristici ale sale.
Managementul activităţilor de planificare şi organizare a intervenţiilor Măsurile de
intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apă
potenţial poluatori, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau
accidente şi la nivel bazinal. Elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor şi poluărilor accidentale ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru
situaţii de urgenţă, se va face cu luarea în considerare, prin grija primarilor, a planurilor de
amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
Operatorii economici trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situaţii de urgenţă generate de
inundaţii, pentru personalul şi patrimoniul individual. Inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă organizează periodic exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. În
scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi operatori
economici, periodic se execută exerciţii de alarmare publică. Mijloacele de alarmare specifice se
instalează în locurile stabilite de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Evacuarea se
execută pe baza planurilor întocmite în acest scop. Comitetele locale, operatorii economici care au
obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de
lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi
asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de
apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea. Toţi factorii au obligaţia să constituie
formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit
Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale. Formaţiile de intervenţie locale vor fi instruite de
către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc,
pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă. Comitetele
judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu mijloace de
intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de
intervenţie a acestora, potrivit legii
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii
hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor
meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi
mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu
cele zonale. Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între
Comitetele judeţene şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale
posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de telecomunicaţii
disponibile, în condiţiile legii.
Măsuri de protecţie în cazul producerii inundaţiilor
a) după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave se vor lua următoarele
măsuri operative urgente de intervenţie: - detectarea posibilităţii formării viiturilor şi
a inundaţiilor probabile; - prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul
cursurilor de apă; - avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii,
severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor; - organizarea şi acţiuni de răspuns
ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă; - asigurarea de resurse
(materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă; -
activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.
b) b) pentru recuperarea şi reabilitarea ulterioară se vor lua unele măsuri de intervenţie
ulterioară: - ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei
afectate de dezastru şi revenirea la viaţa normală; - reconstrucţia clădirilor avariate, a
infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor; - revizuirea
activităţilor de management al inundaţiilor în vederea îmbunătăţirii procesului de
planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată,
precum şi în alte zone.
ALUNECARI
DE TEREN
• Alunecarile de teren sunt o categorie
de fenomene naturale de risc, ce
definesc procesul de deplasare,
miscarea propriu-zisa a rocilor sau
depozitelor de pe versanti.
• Procesul de alunecare include trei faze:
• -faza pregatitoare, de alunecare lenta,
incipienta(procese anteprag);
• -alunecarea propriu-zisa (trecerea
peste pragul geomorfologic);
• -stabilizarea naturala (echilibrarea,
procese postprag)
Alunecarile de teren nu produc pierderi si distrugeri la fel de mari ca alte
dezastre,
ele sunt insa periculoase putând conduce la distrugerea unor constructii prin
deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecarile de teren
pot bara cursul unor ape curgatoare, creând lacuri de acumulare temporare sau
permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val
puternic, la patrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de roca.
Masuri de prevenire a
alunecarilor de teren
• Alunecarile de teren se produc de cele
mai multe ori in zonele in care solul este
format din diferite tipuri de argila (argila
are proprietatea de a se umfla in
perioadele cu ploi abundente). De
asemenea, cele mai frecvente alunecari
se produc primavara si toamna, atunci
cand zapada se topeste, dar si atunci
cand cantitatea de precipitatii este mai
mare.
• Este foarte important sa mentionam ca
alunecarile de teren reprezinta o
amenintare majora la adresa vietii umane
si au efecte devastatoare asupra
constructiilor, dar si a mediului
inconjurator. Dar mai grav este faptul ca
importanta acordata acestor fenomene
este incredibil de scazuta, mai ales daca
producerea lor nu se manifesta in mod
evident si cu o viteza sporita.
•  
Alunecarile de teren se produc de cele
mai multe ori in zonele in care solul
este format din diferite tipuri de argila
(argila are proprietatea de a se umfla in
perioadele cu ploi abundente). De
asemenea, cele mai frecvente alunecari
se produc primavara si toamna, atunci
cand zapada se topeste, dar si atunci
cand cantitatea de precipitatii este mai
mare.
Este foarte important sa mentionam ca
alunecarile de teren reprezinta o
amenintare majora la adresa vietii
umane si au efecte devastatoare
asupra constructiilor, dar si a mediului
inconjurator. Dar mai grav este faptul
ca importanta acordata acestor
fenomene este incredibil de scazuta,
mai ales daca producerea lor nu se
manifesta in mod evident si cu o viteza
sporita.
 
 Evitarea declansarii alunecarilor de teren:

1.Plantari noi de vegetatiei - Cea mai importanta masura o reprezinta impadurirea sau, dupa caz,
reimpadurirea versantilor. Vegetatia este cea care tine pamantul pe loc si nu-i da voie sa o ia la
vale. Neaparat trebuie refacuta vegetatia in zonele cu soluri erodate, precum si in zonele in care
exista izvoare ale apelor curgatoare. Albiile minore ale raurilor pot submina rezistenta
versantilor;
2. Drenarea apelor de suprafata si a celor subterane - O alta masura importanta si foarte eficienta o
constituie drenarea apelor din panzele freatice din versanti. Aceasta este necesara in
majoritatea cazurilor, dar mai ales atunci cand masa versantul este alcatuita din roci moi. De
ce? Pentru ca apa este principalul factor ce determina producerea fenomenului de alunecare.
Prin saparea de puturi si santuri pentru drenaj, o importanta cantitate de apa din panza
freatica va fi evacuata in siguranta, in felul acesta reducandu-se gradul de imbibare a
pamantului cu apa;
 3. Evita taierea versantului - Atunci cand iti construiesti o casa pe un versant, evita sa tai versantul
transversal, cu un drum. Oricum, calea de acces trebuie sa fie consolidata temeinic. De
asemenea, evita sa realizezi constructii grele si obligatoriu evita sa construiesti in treimea
superioara a versantului;
 
4.Efectuarea de lucrari de rezistenta – acestea trebuie realizate cu scopul de a spori stabilitatea
versantului, dar si pentru consolidarea alunecarilor care s-au produs deja. O alta masura
importanta o constituie consolidarea bazei versantilor cu lucrari de corectare a torentilor,
precum si prin construirea unor parapete rezistente.
5.Utilizarea cablurilor pretensionate – este tot o solutie
de stabilizare. Aceasta este adesea folosita in cazul
rocilor stancoase.

6.Realizarea de filtre pentru a reduce efectul de sufoziune

– realizarea unor filtre inverse este necesara in zonele
unde precipitatiile sunt abundente. Acestea au o
permeabilitate mai mare decat terenul pe care il
protejeaza si astfel pot colecta, drenand apa si barand
toate suspensiile pe care curentul de apa le transporta.