PROTECȚIA

MEDIULUI ACVATIC
POLUAREA MEDIULUI ACVATIC ȘI CONSECINȚELE ACESTEIA
 TOATE FORMELE DE VIAȚĂ EXISTENTE PE PLANETA NOASTRĂ – INCLUSIV
ECOSISTEMELE, SOCIETATEA ȘI ECONOMIA – DEPIND DE APĂ. ECOSISTEMELE
MARINE ȘI DE APĂ DULCE ÎNDEPLINESC MAI MULTE FUNCȚII VITALE:

FILTRAREA, DILUAREA ȘI STOCAREA APEI;

PREVENIREA INUNDAȚIILOR;

MENȚINEREA ECHILIBRULUI CLIMATIC LA NIVEL LOCAL ȘI GLOBAL;

PROTEJAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE.

AMBELE ECOSISTEME OFERĂ O GAMĂ LARGĂ DE BUNURI ȘI SERVICII,

PRECUM ȘI RESURSE NATURALE, MIJLOACE DE COMERȚ ȘI DE TRANSPORT ȘI
POSIBILITĂȚI DE RECREERE. POLITICILE PRIVIND APA ȘI MEDIUL MARIN
TREBUIE SĂ FIE INTEGRATE CU CELE DE ASIGURARE A ADAPTĂRII LA
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI A DIVERSITĂȚII BIOLOGICE. DE ASEMENEA, ELE
TREBUIE SĂ FIE INTEGRATE CU POLITICILE DIN DIVERSELE SECTOARE
IMPLICATE, CUM AR FI AGRICULTURA, TURISMUL, ENERGIA ȘI
TRANSPORTURILE.
RESURSELE DE APĂ DULCE DIN EUROPA SUNT SUPUSE
UNEI PRESIUNI DIN CE ÎN CE MAI MARI, IAR ZONELE DE
COSTIERE ȘI MĂRILE AU SUFERIT MODIFICĂRI
SEMNIFICATIVE ÎN URMA SECOLELOR DE ACTIVITATE
UMANĂ. ACEASTA A PROVOCAT SCHIMBĂRI DE MEDIU
LA NIVELUL ECOSISTEMELOR COSTIERE ȘI MARINE,
CUM AR FI POLUAREA APEI ȘI EUTROFIZAREA (SAU
ÎMBOGĂȚIREA CU NUTRIENȚI), PIERDEREA
BIODIVERSITĂȚII, DETERIORAREA PEISAJULUI ȘI
EROZIUNEA COSTIERĂ.

PRESIUNI PRECUM CELE EXERCITATE DE UTILIZAREA

TERENURILOR, CAPTAREA APEI ȘI SCHIMBĂRILE
CLIMATICE POT MODIFICA REGIMURILE NATURALE DE
CURGERE ALE CORPURILOR DE APĂ. ÎN PLUS, ÎN UNELE
ZONE GRADUL DE UTILIZARE A APEI DEPĂȘEȘTE
ADESEA CAPACITATEA RESURSELOR DE APĂ
DISPONIBILE, PROVOCÂND STRES HIDRIC. PENTRU A
PUTEA BENEFICIA ÎN CONTINUARE DE SERVICIILE
VITALE PE CARE LE OFERĂ ECOSISTEMELE NOASTRE
ACVATICE, TREBUIE SĂ ÎMBUNĂTĂȚIM MODUL ÎN CARE
FOLOSIM ȘI GESTIONĂM RESURSELE MARINE ȘI DE APĂ
DULCE.
 STAREA ECOLOGICĂ A FLUVIULUI NISTRU

•A DEGRADAT REGIMUL HIDROLOGIC, HIDROCIMIC ȘI HIDROBIOLOGIC;

• S-A MICȘORAT CAPACITATEA DE AUTOEPURARE A FLUVIULUI (CU 80% ÎN

ULTIMII 3 ANI) ;

• AU DISPĂRUT SPECII VALOROASE DE PEȘTI (CLEANUL, SCOBARUL,

BIBANUL, SOMNUL, MREANA, MORUNAȘUL, ETC.);

• S-A ÎNĂMOLIT INTENSIV FLUVIUL ȘI LACUL DE BARAJ DUBĂSARI;

• INFLUENȚA NEGATIVĂ A NODULI HIDRAULIC DE LA NOVODNESTROVSK;

• ÎN URMA LANSĂRII CELEI DE-A 3-A FAZĂ A CENTRALEI

HIDROELECTRICE DE LA NOVODNESTROVSK, VOLUMUL SCURGERILOR ÎN
SECTORUL NASLAVCEA-OTACI A SCĂZUT DRAMATIC – PÎNĂ LA 120-
130M3/SEC ( NORMA – 220-260M3/SEC);

• APA ESTE MAI RECE PE TIMP DE VARĂ (+6C ÎN LOC DE +20C);

• NIVELUL APEI SCADE, DESEORI, PÎNĂ LA DEZGOLIREA FUNDULUI

FLUVIULUI NISTRU.
PROBLEME IMPORTANTE DE GOSPODĂRIRE A
RÂULUI PRUT
• DEPOZITAREA PE MALURILE RÂULUI A DEŞEURILOR ŞI A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE
DESTINATE COMERCIALIZĂRII;

• DEVERSAREA APELOR UZATE, NETRATATE SAU PARŢIAL TRATATE LA STAŢIILE DE EPURARE A

APELOR UZATE NEMODERNIZATE;

• INFORMAREA INSUFICIENTĂ A SOCIETĂŢII CIVILE, DAR ŞI IMPLICAREA REDUSĂ A POPULAŢIEI, A

AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE (APL) ÎN PROCESUL DE PROTECŢIE A APELOR;

• INTEGRAREA DEFICITARĂ A PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN PROGRAMELE ŞI ACTIVITĂŢILE APL,

CARE NU AU ÎN COMPONENŢA LOR, SUBDIVIZIUNI SAU SPECIALIŞTI ÎN PROTECŢIA MEDIULUI;

• NERESPECTAREA PRINCIPIULUI „POLUATORUL PLĂTEŞTE”;

• AMENZILE PENTRU POLUARE ŞI PENTRU ÎNCĂLCAREA REGIMULUI DE PROTECŢIE A RÂURILOR

SUNT MULT MAI MICI COMPARATIV CU COSTURILE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR ACVATICE;

• INSUFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DE MONITORIZARE PRIVIND INFILTRĂRILE ŞI EVACUĂRILE DE

APE UZATE MENAJARE ÎN CANALIZAREA PLUVIALĂ;

• EFECTUAREA DE LUCRĂRI DE EXTRAGERE A NISIPULUI ŞI PRUNDIŞULUI, DIN ALBIA RÂULUI,

CARE CAUZEAZĂ DAUNE IREPARABILE ECOSISTEMELOR;

• LIPSA UNEI COMUNICĂRI ŞI CONLUCRĂRI EFICIENTE ÎNTRE AUTORITĂŢILE RESPONSABILE, FAPT

CE LIMITEAZĂ EFORTURILE ACESTORA ÎN CAZUL POLUĂRII APELOR.
 PROTEJAREA APEI ȘI A RESURSELOR MARINE – ȘI ASIGURAREA STĂRII LOR ECOLOGICE – REPREZINTĂ UNUL
PILONII POLITICII DE MEDIU A UE. DIRECTIVA-CADRU PRIVIND APA (DCA), INTRODUSĂ ÎN ANUL 2000, ȘI DIRECTIVA-
CADRU „STRATEGIA PENTRU MEDIUL MARIN” (DCSMM) DIN 2008 STABILESC CADRUL PENTRU GESTIONAREA
TUTUROR ECOSISTEMELOR ACVATICE. OBIECTIVUL LOR ESTE ATINGEREA STĂRII ECOLOGICE BUNE PENTRU
RESURSELE NOASTRE MARINE ȘI DE APĂ DULCE PRINTR-O ABORDARE ECOSISTEMICĂ SAU HOLISTICĂ.

APELE EUROPEI SUNT MULT MAI CURATE DECÂT ACUM 25 DE ANI DATORITĂ INVESTIȚIILOR ÎN SISTEME DE
TRATARE A APELOR REZIDUALE MENITE SĂ REDUCĂ POLUAREA PRODUSĂ PRIN EPURAREA APELOR UZATE
URBANE. CU TOATE ACESTEA, OBIECTIVUL DCA PENTRU 2015 A FOST ÎNDEPLINIT DOAR PENTRU 53 % DINTRE
CORPURILE DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ DIN EUROPA. CELELALTE SE AFLĂ ÎNCĂ ÎNTR-O STARE ECOLOGICĂ PROASTĂ.

ÎN 2010, STATELE MEMBRE ALE UNIUNII AU PUBLICAT 160 DE PLANURI DE MANAGEMENT ALE BAZINELOR
HIDROGRAFICE PENTRU PERIOADA 2009-2015, VIZÂND PROTEJAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA MEDIULUI ACVATIC. CEL
DE AL DOILEA SET DE PLANURI DE MANAGEMENT E ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE, CARE ACOPERĂ PERIOADA
2016-2021, A FOST FINALIZAT ÎN 2016/2017.
CAUZELE POLUĂRII APEI
•DEȘEURILE ȘI REZIDUURILE MENAJERE;

• ÎNGRĂŞĂMINTELE CHIMICE ŞI SCURGERILE PROVENITE DE LA

COMBINATELE ZOOTEHNICE;

• PESTICIDELE ŞI IERBICIDELE UTILIZATE ÎN LUCRĂRILE

AGRICOLE, CARE AJUNG ÎN SOL FIIND TRANSPORTATE DE APA DE
PLOAIE SAU DE LA IRIGAȚII PÂNĂ LA APA FREATICĂ;

• SAREA FOLOSITĂ ÎN TIMPUL IERNII PE ŞOSELE, AJUNSĂ ÎN SOL

PRIN TOPIREA ZĂPEZII;

• DEPUNERILE DE POLUANŢI DIN ATMOSFERĂ DIN CAUZA

PLOILOR ACIDE;

• SCURGERI ACCIDENTALE REZIDUALE DE LA DIVERSE FABRICI,

DAR ŞI DEVERSĂRI INTENȚIONATE A UNOR POLUANŢI;

• SCURGERI DE LA REZERVOARE DE DEPOZITARE, ÎN SPECIAL A

PRODUSELOR PETROLIERE;

• DEȘEURILE TOXICE ȘI CELE RADIOACTIVE.

 CONSECINȚELE POLUĂRII APEI
• POSIBILITATEA CONTAMINĂRII SAU POLUĂRII CHIMICE A MEDIULUI
ACVATIC;

• INTOXICAREA FLOREI ȘI FAUNEI ACVATICE, PRECUM ȘI

DISTRUGEREA SISTEMULUI DE REPRODUCERE AL ACESTORA;

• CONTAMINAREA BACTERIOLOGICĂ SAU POLUAREA CHIMICĂ ŞI

RADIOACTIVĂ A LEGUMELOR, FRUCTELOR ȘI ZARZAVATURILOR;

• DISTRUGEREA FLOREI, FAUNEI ŞI DEZVOLTAREA UNOR ANUMITE

BACTERII PRINTRE CARE SE POT GĂSI NUMEROŞI AGENŢI PATOGENI;

• CONTAMINAREA CU DIVERSE BOLI INFECȚIOASE A ORGANISMULUI

UMAN;

• MODIFICAREA CALITĂŢILOR FIZICE A APEI PRIN SCHIMBAREA

CULORII, TEMPERATURII, CONDUCTIBILITĂŢII ELECTRICE ȘI
RADIOACTIVITĂŢII;

• MODIFICAREA CALITĂŢILOR CHIMICE A APEI PRIN SCHIMBAREA

PH-ULUI, DURITĂŢII ȘI REDUCEREA CANTITĂŢII DE OXIGEN.
• DINTRE MĂSURILE DE PROTECŢIE A APELOR FAC PARTE: PREVENIREA POLUĂRII APELOR, UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR
MODERNE DE EPURARE A APEI, CURĂŢAREA RÎURILOR MICI, A FÎNTÎNILOR, AMENAJAREA ZONELOR VERZI ÎN PREAJMA
APELOR, APLICAREA MĂSURILOR LEGISLATIVE LA ÎNTREPRINDERILE POLUANTE, MONITORIZAREA CALITĂŢII APELOR
ETC.

• MONITORINGUL APELOR DE SUPRAFAŢĂ ALE USCATULUI ESTE UN SISTEM DE OBSERVARE CONTINUĂ, EVALUARE ŞI
PROGNOZARE A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ÎN SCOPUL OBŢINERII INFORMAŢIEI NECESARE PENTRU UTILIZAREA
RAŢIONALĂ A RESURSELOR ACVATICE ŞI REALIZAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE A ACESTORA

•CONSTRUIREA DE BARAJE ȘI ZONE DE PROTECȚIE A APELOR;

• INTERZICEREA ARUNCĂRII ȘI DEPOZITĂRII LA ÎNTÂMPLARE PE MALURILE SAU ALBIILE RÂURILOR A DEŞEURILOR DE

ORICE FEL;

• REALIZAREA CONTROLULUI DEPOZITĂRII ȘI EVACUĂRII DEŞEURILOR SOLIDE, ASTFEL ÎNCÂT SUBSTANŢELE NOCIVE SĂ
NU SE INFILTREZE ÎN PÂNZA FREATICĂ;

• CONSTRUIREA DE BAZINE SPECIALE PENTRU COLECTAREA DEȘEURILOR ȘI REZIDUURILOR, PENTRU A ÎMPIEDICA

DEVERSAREA DIRECTĂ A ACESTORA ÎN APELE DE SUPRAFAȚĂ;

• ORGANIZAREA CORECTĂ A SISTEMELOR DE APĂ POTABILĂ ȘI CANALIZARE LA NIVEL LOCAL;

• CONSTRUIREA DE STAŢII SAU SISTEME DE EPURARE A APELOR UZATE ALE LOCALITĂȚILOR;

• DISTRUGEREA PRIN DEZINFECȚIE A GERMENILOR PATOGENI CONȚINUȚI ÎN APE REZIDUALE ALE UNOR INSTITUȚII
(SPITALE), ABATOARE, UNITĂȚI ALE INDUSTRIEI CĂRNII;

• ECHIPAREA CU SISTEME DE REŢINERE ŞI COLECTARE A SUBSTANŢELOR RADIOACTIVE DIN APELE REZIDUALE ALE
UNITĂŢILOR INDUSTRIALE ÎN VEDEREA REȚINERII ȘI NEUTRALIZĂRII SUBSTANȚELOR CHIMICE POTENȚIAL TOXICE.
 • ESTE NECESAR UN CONTROL RIGUROS ASUPRA CONSTRUCȚIILOR NEAUTORIZATE A LACURILOR ȘI
BARAJELOR ARTIFICIALE (ACTUALMENTE SE ATESTĂ GESTIONAREA NESISTEMICĂ, NEADECVATĂ, PE ALOCURI
IRESPONSABILĂ, A RESURSELOR ACVATICE);

• ASIGURAREA RESPECTĂRII LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE ÎN DOMENIUL APELOR (CONTRACARAREA POLUĂRII

EXCESIVE CU APE MENAJERE, CU DEVERSĂRI NECONTROLATE A APELOR UZATE NEEPURATE, CU APE PLUVIALE
POLUATE; ÎNTREȚINEREA ȘI GESTIONAREA ADECVATĂ A ZONELOR ȘI FÎȘIILOR DE PROTECȚIE A APELOR AFLATE
ÎN GESTIUNEA AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE; ÎNĂSPRIREA CONTROLULUI ASUPRA RESPECTĂRII
LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE ÎN DOMENIUL MEDIULUI) ;

• EPURAREA APELOR UZATE (980 DE STAȚII DE EPURARE ÎN 1990, ȘI SUB 300 ÎN 2015);

•STOPAREA DEFRIȘĂRILOR NEAUTORIZATE. CONSOLIDAREA ACTIVITĂȚII DE PLANTARE; ÎMPĂDURIREA

TERITORIULUI REPUBLICII MOLDOVA CU PÎNĂ LA 20% PÎNĂ ÎN ANII 2020, CONFORM STRATEGIILOR NAȚIONALE
ÎN DOMENIUL FORESTIER;

•IMPLICAREA MAI ACTIVĂ A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI ÎN SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR DE

MEDIU;

•IMPLICAREA ACTIVĂ A SOCIETĂȚII CIVILE, A ONG-URILOR DE MEDIU ÎN PROBLEMELE DE MEDIU ÎN REPUBLICA

MOLDOVA.