PROIECT LA GEOGRAFIA MEDIULUI

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ
SPECIALIZAREA: ECOLOGIE ȘI
PROTECȚIA MEDIULUI
 CUPRINS:
• 1. INTERVENȚIA OMULUI ASUPRA APELOR CONTINENTALE, MĂRILOR ȘI OCEANELOR:
• 1.1. POLUAREA RAURILOR , FLUVIILOR SI LACURILOR;
• 1.2. POLUAREA MARILOR SI OCEANELOR;
• 2. STUDIU DE CAZ – INUNDAŢIILE DIN 2005 ÎN MOLDOVA:
• 2.1. DATE GENERALE ALE SPAŢIULUI HIDROGRAFIC;
• 2.2. AMENAJĂRI HIDROTEHNICE ÎN CELE DOUĂ BAZINE HIDROGRAFICE;
• 2.3. CAUZELE CARE AU DUS LA PRODUCEREA INUNDAŢIILOR DIN 2005;
• 2.4. BILANŢUL INUNDAŢIILOR DIN 2005 DIN MOLDOVA;
• 2.5. CONCLUZII;
• 3. BIBLIOGRAFIE
 INTERVENȚIA OMULUI ASUPRA APELOR CONTINENTALE,
MĂRILOR ȘI OCEANELOR
1.1. POLUAREA RAURILOR , FLUVIILOR SI LACURILOR:
• APA REPREZINTA O SURSA NATURALA REGENERABILA , VULNERABILA SI LIMITATA , ELEMENT
INDISPENSABIL PENTRU VIATA SI PENTRU SOCIETATE , MATERIE PRIMA PENTRU ACTIVITATILE
PRODUCTIVE , SURSA DE ENERGIE SI CALE DE TRANSPORT , FACTOR DETERMINANT IN
MENTINEREA ECHILIBRULUI ECOLOGIC.(LEGEA APELOR,MO NR. 244/1996)
• POLUAREA APELOR ESTE DEFINITĂ ÎN DIVERSE MODURI. ASTFEL, CONFERINŢA DE LA GENEVA
DIN 1961 O PREZINTĂ CA “MODIFICAREA DIRECTĂ SAU INDIRECTĂ A COMPOZIŢIEI SAU STĂRII
APELOR UNEI SURSE OARECARE, CA URMARE A ACTIVITĂŢII OMULUI, ASTFEL ÎNCÂT APELE
DEVIN INADECVATE UTILIZĂRILOR PE CARE LE AU ÎN MOD OBIŞNUIT, RIDICÂND RISC PENTRU
SĂNĂTATEA OMULUI ŞI PENTRU INTEGRITATEA ECOSISTEMELOR ACVATICE".
 CA URMARE A POLUĂRII APEI POT FI PERTURBATE URMĂTOARELE PROCESE:
• A. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ A CENTRELOR URBANE (IMPURIFICAREA APEI CU REZIDUURI
MENAJERE ŞI INDUSTRIALE, CU GERMENI PATOGENI, SUBSTANŢE TOXICE ETC.);
• B. ALIMENTAREA CU APĂ A UNITĂŢILOR INDUSTRIALE (APA TEHNOLOGICĂ POATE FI
IMPURIFICATĂ CU ANUMIŢI POLUANŢI INDEZIRABILI ÎN ANUMITE PROCESE TEHNOLOGICE);
• C. ALIMENTAREA CU APĂ A CRESCĂTORIILOR DE ANIMALE (CONCENTRAŢII MICI DE SUBSTANŢE
TOXICE POT AFECTA SĂNĂTATEA ANIMALELOR; CONCENTRAŢII DE SARE PESTE 1,5% S-AU
DOVEDIT MORTALE PENTRU ANIMALELE DE FERMĂ);
• D. IRIGAŢIILE (PLANTELE POT FI AFECTATE DE PREZENŢA ÎN APA DE IRIGAT A METALELOR GRELE,
BORULUI, SODIULUI ETC.);
• E. PISCICULTURA (DEVERSAREA ÎN EMISAR A UNOR APE REZIDUALE CU SUBSTANŢE TOXICE:
CIANURA DE SODIU, CUPRUL, ZINCUL, FENOLUL, AMONIACUL ETC.);
• F. CENTRALELE HIDROELECTRICE (CREŞTEREA COROZIVITĂTII APEI RÂURILOR ŞI FLUVIILOR
AFERENTE CENTRALELOR POT AVEA UN IMPACT NEGATIV ASUPRA FUNCŢIONĂRII NORMALE A
UTILAJELOR CENTRALEI); MODULUL II
• G. SPORTUL DE AGREMENT ŞI TURISMUL (POLUAREA LACURILOR ŞI RÂURILOR DE AGREMENT CU
ALGE, DE EXEMPLU, POATE CONDUCE LA MIROSURI OFENSIVE ŞI ASPECTE INESTETICE CARE
SCAD INTERESUL TURISTIC);
• H. NAVIGAŢIA (POLUAREA APELOR FLUVIALE ŞI MARINE CONDUCE LA CREŞTEREA ACIDITĂŢII ŞI
COROZIVITĂŢII ACESTOR APE, CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA PĂRŢII METALICE A NAVELOR;
DEPOZITAREA CANTITATIVĂ A UNOR SUBSTANŢE ÎN SUSPENSIE POATE PERTURBA CIRCULAŢIA
NAVELOR).
CLASIFICAREA POLUANŢILOR APEI DUPĂ MODIFICĂRILE
PROPRIETĂŢILOR APEI:
• SUBSTANTELE CARE POLUEAZA SOLUL SUNT ADESEA SPALATE IN PARAIE SI RAURI, PROVOCAND
POLUAREA APELOR. DESI EVACUAREA DESEURILOR DE CATRE FABRICI ESTE STRICT
CONTROLATA, ESTE DE AJUNS UN MIC ACCIDENT PENTRU CA DESEURILE TOXICE SA DISTRUGA
UN RAU.
• POLUAREA APELOR CURGATOARE AFECTEAZA CANALELE, FLUVIILE SI RAURILE PE CURSUL LOR
PANA LA REVARSAREA IN MARI. EA POATE CONTAMINA SI SUPRAFETELE INTINSE DE APA, CUM
SUNT IAZURILE SAU LACURILE ARTIFICIALE.
• POLUAREA APEI CURGATOARE ESTE DE OBICEI INVIZIBILA DEOARECE AGENTII POLUANTI SE
DIZOLVA IN APA.
• APROXIMATIV 97% DIN APA PLANETEI SE GASESTE IN MARI SI OCEANE ( IN PROPORTIE DE PESTE 70% IN
CRUSTE DE GHEATA SI GHETARI , 23% IN APE SUBTERANE , RESTUL IMPARTINDU-SE INTRE RAURI , LACURI ,
IZVOARE ) , DOAR 3% PE USCAT . O MARE PARTE DIN RESURSELE DE APA DE ADANCIME SE AFLA LA PESTE 80 M ,
CEEA CE O FACE DE NEEXPLOATAT LA NIVELUL TEHNICII ACTUALE .
• UTILIZAREA APEI A INREGISTRAT IN TIMP O CONTINUA INTENSIFICARE SI DIVERSIFICARE , AJUNGANDU-SE LA
UTILIZAREA EI IN PROCESELE TEHNOLOGICE , IAR PE DE ALTA PARTE , CRESTEREA EXPLOZIVA A POPULATIEI,
GRADUL RIDICAT DE URBANIZARE , DAR SI APARTITIA UNOR NOI INDUSTRII MARI CONSUMATOARE DE APA AU
DETERMINAT APARITIA SI ACCENTUAREA FENOMENELOR DE SECATUIRE SI POLUARE APELOR . IN PREZENT SE
PUNE PROBLEMA UNEI GESTIONARI ECHILIBRATE A RESURSELOR DE APA , DETERMINATA IN SPECIAL DE TREI
FACTORI MAJORI :
• CRESTEREA CONSUMULUI DE APA ( SE ESTIMEAZA CA LA FIECARE 15 ANI ACEST CONSUM SE DUBLEAZA ) ;
• INSUFICIENTA LUCRARILOR CARE SA FACA POSIBILA FOLOSIREA IN SCOPURI SOCIAL-ECONOMICE A
INTREGULUI STOC UTILIZABIL AL APELOR DE SUPRAFATA SI A CELOR SUBTERANE ;
• FENOMENUL POLUARII A CAPATAT IN ULTIMA PERIADA PROPORTII INGRIJORATOARE .
 TIPURI DE POLUARE A APELOR ŞI MODELE DE
COMPORTAMENT A POLUANŢILOR ÎN RÂURI, LACURI ŞI APE
SUBTERANE:
• TIPURI DE POLUARE - SURSE, CARACTERISTICI, EFECTE ŞI EVOLUŢIE:
• DISTINGEM MAI MULTE TIPURI DE POLUARE: CU GERMENI, VIRUSURI ŞI ALTE ORGANISME PATOGENE; CU SUBSTANŢE
ORGANICE BIODEGRADABILE (CE CONSUMĂ OXIGENUL); CU SUBSTANŢE ORGANICE GREU- / NEBIODEGRADABILE;
• CU ÎNGRĂŞĂMINTE AGRICOLE; CU SUBSTANŢE MINERALE DIVERSE; CU SUBSTANŢE ULEIOASE ŞI REZIDUURI PETROLIERE;
CU SUBSTANŢE RADIOACTIVE; DEVERSĂRI DE APE CALDE ETC.
• FIECĂRUI TIP DE POLUARE ÎI CORESPUND EFECTE SPECIFICE ASUPRA CALITĂŢII APEI, SĂNĂTĂŢII OMULUI ŞI MEDIULUI. DE
FAPT ORICE POLUARE A APEI SE RĂSFRÂNGE ASUPRA LUMII VII INCLUSIV A OMULUI, DIRECT SAU PRIN INTERMEDIUL
FLOREI ŞI FAUNEI, UNEORI PRIN LUNGI LANŢURI ŞI CICLURI TROFICE.
• POLUAREA CU NITRAŢI PROVINE MAI ALES DIN AGRICULTURĂ. AZOTUL E ELEMENT ESENŢIAL PENTRU VIAŢĂ ŞI ÎN APE
SUFERĂ FOARTE MULTE PROCESE CHIMICE ŞI BIOCHIMICE. APARE MAI ALES CA AZOTAT, AZOTIT, AMONIU, AZOT
GAZOS ŞI CEL FIXAT ÎN COMPUŞI ORGANICI, GRUPE ÎNTRE CARE EXISTĂ CONTINUE TRANSFORMĂRI / TRANZITĂRI,
FORMÂNDU-SE "CICLUL AZOTULUI". EXCESUL DUCE LA EUTROFIZARE, CONTAMINAREA ACVIFERELOR, POSIBILA
AFECTARE A SĂNĂTĂŢII UMANE: METHEMOGLOBINEMIE LA COPII, CANCER GASTRIC...
• APARE FRECVENT EXCES PE CÂMP DE AZOTAT PE CARE PLANTELE NU-L POT ABSORBI, FIE PENTRU CĂ PE
ANSAMBLU CANTITATEA E PREA MARE, FIE PENTRU CĂ A FOST APLICATĂ LA MOMENTUL GREŞIT, ÎN AFARA
PERIOADEI DE VEGETAŢIE. ACEST FAPT SE ÎNTÂMPLĂ FRECVENT PRIN ÎMPRĂŞTIATUL TOAMNA SAU IARNA A
GUNOIULUI DE GRAJD PE CÂMP. (MULTE ŢĂRI INTERZIC GUNOIREA ÎN PERIOADA 15 OCTOMBRIE - 15
FEBRUARIE). ASTFEL EXCESUL DE NITRAŢI AJUNGE ÎN SOL ŞI ÎN APE, PE CARE LE POLUEAZĂ.
• ÎNDEPĂRTAREA NITRAŢILOR DIN APA POTABILĂ ESTE SCUMPĂ ŞI COMPLICATĂ. S-AU EXPERIMENTAT TEHNICI
CHIMICE (SCHIMBĂTORI DE IONI) ŞI BIOCHIMICE SAU SE RECURGE LA AMESTECAREA APELOR CONTAMINATE CU
ALTELE CU CONCENTRAŢIE MAI REDUSĂ DE AZOTAŢI. DAR E MULT MAI UŞOR ŞI IEFTIN SĂ PREVII. ÎN PLUS,
PENTRU SURSE INDIVIDUALE (FÂNTÂNI) PREVENŢIA E SINGURA ŞANSĂ, ALTFEL TREBUIE ABANDONATE. EXISTĂ
POSIBILITATEA TEHNICĂ DE A MĂSURA DE RUTINĂ AZOTUL DIN SOL ÎNAINTE DE ÎNSĂMÂNŢARE, ÎN TIMPUL ŞI
DUPĂ RECOLTĂ, CEEA CE PERMITE APLICAREA DOZEI EXACTE NECESARE, FĂRĂ EXCES. TREBUIE ANALIZE
PERIODICE, NU AJUNGE CĂ AI STUDIAT O DATĂ ACEL SOL ŞI "ŞTII CE TIP ESTE".
• ÎN APA SUBTERANĂ, SOLUL ESTE UN "FILTRU" BUN DAR DACĂ I SE DEPĂŞEŞTE CAPACITATEA, CONCENTRAŢIA DE
AZOTAT VA CREŞTE BRUSC ÎN APELE DE SUPRAFAŢĂ SAU SUBTERANE SAU NU VA CREŞTE AZOTATUL CI SULFATUL
PE CARE ÎL DEZLOCUIEŞTE DIN COMBINAŢII AZOTATUL! ÎN PLUS NITRAŢII PE CARE ÎI TOT DEVERSĂM
ACTUALMENTE ÎN SOL VOR AJUNGE ÎN UNELE ACVIFERE PESTE DOAR ANI SAU DECENII, CÂND NE PUTEM TREZI
BRUSC CU O PRĂBUŞIRE A CALITĂŢII MULTOR APE.
• AZOTAŢII AU ASUPRA ORGANISMULUI ANIMAL EFECT DE TOXICITATE PRIN MULTE MECANISME, DIRECT SAU PRIN ALŢI COMPUŞI PE CARE ÎI
FORMEAZĂ (AZOTIŢI, NITROZAMINE ETC.).
• ACIDIFIEREA APELOR DULCI VINE ÎN PRINCIPAL DE LA PLOILE ACIDE. ELE AU FOST OBSERVATE ÎNCĂ DIN SECOLUL XVII ÎN ANGLIA. TERMENUL DE
PLOAIE ACIDĂ L-A INTRODUS CHIMISTUL ROBERT ANGUS SMITH ÎN 1872, VĂZÂND CUM PLOAIA ATACA PLANTELE ŞI CLĂDIRILE. DOAR DIN ANII
'50 S-A CONSTATAT CĂ PROBLEMA E TRANSFRONTALIERĂ. SUEDIA A CONSTATAT CĂ ÎI MOR LACURILE PRIN ACIDIFIERE ŞI A IDENTIFICAT CA ŞI
CAUZĂ EMISIILE DE POLUANŢI TRANSFRONTALIERI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE VEST. ERA ŞI REZULTATUL COŞURILOR FOARTE ÎNALTE DE FUM DIN
GERMANIA ŞI ALTE ŢĂRI, CARE NU DISPERASERĂ POLUAREA CI... O ÎMPINSESERĂ MAI DEPARTE. PROBLEMA A FOST LUATĂ ÎN SERIOS NUMAI CÂND
FENOMENUL A APĂRUT ŞI ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE VEST. ÎN 1978 S-A LANSAT PROGRAMUL EUROPEAN EMEP DE CERCETARE ŞI MONITORING
ÎN DOMENIU, IAR SUA AU LANSAT INIŢIATIVE SIMILARE ÎN 1980, AJUNGÂNDU-SE APOI LA PROGRAME MONDIALE.
• CAUZA PRINCIPALĂ SUNT BIOXIDUL DE SULF ŞI OXIZII DE AZOT DEGAJATE ÎN ATMOSFERĂ. PE PLAN GLOBAL SURSELE NATURALE AU ACEEAŞI
MAGNITUDINE CU CELE ANTROPICE, CARE SUNT ÎN PRINCIPAL ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI, DAR CARE ÎN ZONE INDUSTRIALE LE ECLIPSEAZĂ
PE CELE DE ORIGINE NATURALĂ. ASTFEL OAMENII AU EMIS ÎN 1975 80X 106 TONE DE OXIZI DE SULF ŞI 90X 106 TONE ÎN 1985. EUROPA A
CONTRIBUIT CU 44%, AMERICA DE NORD CU 24%, ASIA CU 23%, AMERICA CENTRALĂ ŞI DE SUD CU 5,2%, AFRICA CU 3% ŞI OCEANIA CU 1%.
PRODUCŢIA DE OXIZI DE AZOT E ESTIMATĂ LA 50X 106 TONE ANUAL, DIN CARE 35% DIN SURSE NATURALE, 25% DIN ARSUL BIOMASEI ŞI 40%
DIN ARDEREA DE COMBUSTIBILI FOSILI - JUMĂTATE DE LA MOTOARELE VEHICULELOR ŞI JUMĂTATE DIN TERMOCENTRALE ŞI ALTE SURSE
STAŢIONARE. S-A REUŞIT CA EMISIILE DE BIOXIDE DE SULF SĂ NU MAI CREASCĂ BA CHIAR S SE REDUCĂ DUPĂ 1970 ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE, ÎNSĂ
CELE DE OXIZI DE AZOT CONTINUĂ CREŞTEREA. MECANISMUL DE FORMARE A PLOII ACIDE CONSTĂ ÎN OXIDAREA ÎN ATMOSFERĂ A OXIZILOR DE
AZOT ŞI SULF LA ACID AZOTIC ŞI SULFURIC SAU AEROSOLI DE AZOTAT ŞI SULFAT, PRIN PROCESE COMPLEXE INCOMPLET ELUCIDATE DE OAMENI.
AJUNG PE SOL ŞI ÎN APE PE CALE UMEDĂ SAU USCATĂ. PE CALE UMEDĂ AJUNG PRIN PLOAIE SAU NINSOARE SAU "OCULT" PRIN CEAŢĂ, CHICIURĂ
ETC. STAŢIONAREA ÎN ATMOSFERĂ DUREAZĂ ÎN MEDIE MAI MULTE ZILE, PERMIŢÂND ASTFEL AFECTAREA UNOR REGIUNI DEPĂRTATE. PE CALE
USCATĂ AJUNG PRIN DIFUZIE CA ŞI GAZE SAU ÎN PARTICULE DE AEROSOLI, CA AZOTAT DE AMONIU SAU SULFAT DE AMONIU. ÎN ACESTE CAZURI
STAŢIONEAZĂ PUŢIN ÎN ATMOSFERĂ, ASTFEL CĂ AFECTEAZĂ MAI MULT REGIUNEA ÎNCONJURĂTOARE NU MARILE DEPĂRTĂRI.
• CAUZA PRINCIPALĂ SUNT BIOXIDUL DE SULF ŞI OXIZII DE AZOT DEGAJATE ÎN ATMOSFERĂ. PE PLAN GLOBAL SURSELE NATURALE AU ACEEAŞI MAGNITUDINE CU CELE
ANTROPICE, CARE SUNT ÎN PRINCIPAL ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI, DAR CARE ÎN ZONE INDUSTRIALE LE ECLIPSEAZĂ PE CELE DE ORIGINE NATURALĂ. ASTFEL OAMENII
AU EMIS ÎN 1975 80X 106 TONE DE OXIZI DE SULF ŞI 90X 106 TONE ÎN 1985. EUROPA A CONTRIBUIT CU 44%, AMERICA DE NORD CU 24%, ASIA CU 23%, AMERICA
CENTRALĂ ŞI DE SUD CU 5,2%, AFRICA CU 3% ŞI OCEANIA CU 1%. PRODUCŢIA DE OXIZI DE AZOT E ESTIMATĂ LA 50X 106 TONE ANUAL, DIN CARE 35% DIN SURSE
NATURALE, 25% DIN ARSUL BIOMASEI ŞI 40% DIN ARDEREA DE COMBUSTIBILI FOSILI - JUMĂTATE DE LA MOTOARELE VEHICULELOR ŞI JUMĂTATE DIN TERMOCENTRALE ŞI
ALTE SURSE STAŢIONARE. S-A REUŞIT CA EMISIILE DE BIOXIDE DE SULF SĂ NU MAI CREASCĂ BA CHIAR S SE REDUCĂ DUPĂ 1970 ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE, ÎNSĂ CELE DE OXIZI
DE AZOT CONTINUĂ CREŞTEREA. MECANISMUL DE FORMARE A PLOII ACIDE CONSTĂ ÎN OXIDAREA ÎN ATMOSFERĂ A OXIZILOR DE AZOT ŞI SULF LA ACID AZOTIC ŞI
SULFURIC SAU AEROSOLI DE AZOTAT ŞI SULFAT, PRIN PROCESE COMPLEXE INCOMPLET ELUCIDATE DE OAMENI. AJUNG PE SOL ŞI ÎN APE PE CALE UMEDĂ SAU USCATĂ. PE
CALE UMEDĂ AJUNG PRIN PLOAIE SAU NINSOARE SAU "OCULT" PRIN CEAŢĂ, CHICIURĂ ETC. STAŢIONAREA ÎN ATMOSFERĂ DUREAZĂ ÎN MEDIE MAI MULTE ZILE, PERMIŢÂND
ASTFEL AFECTAREA UNOR REGIUNI DEPĂRTATE. PE CALE USCATĂ AJUNG PRIN DIFUZIE CA ŞI GAZE SAU ÎN PARTICULE DE AEROSOLI, CA AZOTAT DE AMONIU SAU SULFAT DE
AMONIU. ÎN ACESTE CAZURI STAŢIONEAZĂ PUŢIN ÎN ATMOSFERĂ, ASTFEL CĂ AFECTEAZĂ MAI MULT REGIUNEA ÎNCONJURĂTOARE NU MARILE DEPĂRTĂRI.

• O ALTĂ SURSĂ IMPORTANTĂ DE APE ACIDE VINE DE LA POLUAREA SOLULUI CU AMONIU, CARE BACTERIILE ÎL NITRIFICĂ REZULTÂND ÎNSĂ ŞI IONI DE HIDROGEN, CE DAU
ACIDITATE. DE ASEMENEA DIN MINERIT PIRITA EXPUSĂ LA AER ŞI UMIDITATE ELIBEREAZĂ H+ ACIDIFICÂND PUTERNIC APELE.

• SOLURILE ŞI APELE AU CAPACITATEA DE A NEUTRALIZA ACIDITATEA PRIN BICARBONAŢII DE CALCIU ŞI MAGNEZIU. CAPACITATEA ÎNSĂ E LIMITATĂ ŞI SE PIERDE LA
BOMBARDAREA CU UN AFLUX RIDICAT DE IONI DE HIDROGEN ŞI DE SULFAT SAU AZOTAT. ACIDIFIEREA LACURILOR NU E DATĂ DE SIMPLA CREŞTERE A H+ ATMOSFERIC, CI
PRIN PROCESE COMPLEXE MEDIATE DE SOL. ACIDIFIEREA APELOR NU APARE ÎN ZONE CALCAROASE. DE ACEEA EA S-A MANIFESTAT MAI ALES ÎN NORDUL AMERICII ŞI
EUROPEI, UNDE A FOST GLACIAŢIUNE ŞI NU PREA ESTE CALCAR. ÎN LIPSA CARBONAŢILOR, ACIDITATEA E ANIHILATĂ DE ALUMINOSILICAŢI, DAR NU AŞA DE EFICIENT,
EXISTÂND RISCUL ACIDIFIERII. DUPĂ RISCUL DE ACIDIFIERE ŞI CAPACITATEA DE TAMPONARE, ROCILE SE CLASIFICĂ ÎN 4 TIPURI: I SENSIBILITATE FOARTE MARE: GRANIT, GRESIE
QUARŢITICĂ; II SENSIBILITATE CRESCUTĂ: GRESII, CONGLOMERATE; III SENSIBILITATE REDUSĂ: MULTE DIN ROCILE VULCANICE; IV SENSIBILITATE NULĂ LA ACIDIFIERE
(CAPACITATE TE TAMPONARE TEORETIC INFINITĂ): CALCARE, DOLOMITE

• SULFATUL ESTE UN "ION TRANSPORTOR". VENIT DIN ATMOSFERĂ IA CU EL CALCIU ŞI MAGNEZIU. DACĂ NU SUNT DESTULE, SCOATE DIN ROCI ALUMINIU ŞI H+,
PROVOCÂND ACIDIFIERE. DE ACEEA SOLURILE CARE AU CAPACITATEA DE A REŢINE SULFAŢII PREVIN ACIDIFIEREA APELOR. AZOTATUL CREAZĂ MAI PUŢINE PROBLEME CĂCI E
FOLOSIT CA NUTRIENT DE ORGANISMELE ACVATICE. DACĂ E ÎN EXCES POATE GENERA ACIDIFIERE PRIN ACELAŞI MECANISM CA IONUL SULFAT.
• ALTE POLUĂRI FRECVENTE CU COMPUŞI ORGANICI BIODEGRADABILI PROVIN DE LA INDUSTRIE, MAI ALES DE LA
CEA A CELULOZEI, ALIMENTARĂ ETC. BIODEGRADABILITATEA PRACTICĂ SCADE MULT PÂNĂ LA ZERO DACĂ SUNT
PREZENTE ÎN APĂ SUBSTANŢE TOXICE SAU INHIBITOARE PENTRU BACTERIILE CE REALIZEAZĂ BIODEGRADAREA
COMPUŞILOR ORGANICI.
• COMPUŞII ORGANICI DIN LACURI ŞI RÂURI SE OXIDEAZĂ ŞI DESCOMPUN, SAU SE DEPUN CA PARTICULE PE
FUNDUL APELOR. EXISTĂ ŞI DEGRADARE FOTOLITICĂ, DAR REDUSĂ. BAZA ESTE DEGRADAREA
MICROBIOLOGICĂ. DACĂ EXISTĂ OXIGEN DIZOLVAT DESTUL DEGRADAREA ESTE AEROBĂ, CU CONSUM DE
OXIGEN ŞI PRODUCŢIE DE BIOXID DE CARBON ŞI APĂ (RESPIRAŢIE). DACĂ OXIGENUL E INSUFICIENT, SE TRECE
LA PROCESE ANAEROBE CUM SUNT DENITRIFICAREA, DEZAMINAREA, REDUCEREA SULFATULUI, FERMENTAREA.
ACESTEA PRODUC OXIGENUL NECESAR DESCOMPUNERI SUBSTANŢELOR ORGANICE DAR ŞI COMPUŞI NEDORIŢI
PRECUM HIDROGENUL SULFURAT, METANUL ETC. ACESTE PROCESE ANAEROBE SUNT RARE ÎN RÂURI DAR
FRECVENTE ÎN LACURI ADÂNCI ŞI COMUNE ÎN MLAŞTINI. APARENT PARADOXAL, DACĂ UN RÂU E POLUAT CU
SUBSTANŢE ORGANICE BIODEGRADABILE, E DE DORIT SĂ FIE POLUAT ŞI CU AZOTAŢI, CĂCI PRIN DENITRIFICARE
BACTERIILE POT OBŢINE OXIGENUL NECESAR DESCOMPUNERII SUBSTANŢELOR ORGANICE, ALTFEL RÂUL DEVINE
ANOXIC, DECI POLUAREA CU NITRAŢI CONTRACAREAZĂ POLUAREA CU COMPUŞI ORGANICI BIODEGRADABILI!
• BIOXIDUL DE CARBON CO2 S-A DOVEDIT A NU FI TOTDEAUNA CORELAT CU NIVELUL DE ÎNCĂRCARE
ORGANICĂ, MAI ALES CÂND SUBSTANŢELE ORGANICE ÎN CAUZĂ SUNT PUŢIN SAU DELOC BIODEGRADABILE
SAU CÂND CURGEREA ESTE TURBULENTĂ ŞI DECI CO2 SE DEGAJĂ UŞOR ÎN ATMOSFERĂ.
• POLUĂRILE PETROLIERE - CAZ PARTICULAR DE POLUĂRI CU SUBSTANŢE ORGANICE - SUNT UN MARE DUŞMAN AL
APELOR, DEOARECE CULOAREA, GUSTUL ŞI MIROSUL SUNT AFECTATE CHIAR LA CONCENTRAŢII REDUSE. SUNT
GRAV AFECTATE MULTE ORGANISME ACVATICE, CEEA CE DUCE LA DEZECHILIBRU ECOLOGIC. FIIND MAI UŞOARE
CA APA, PRODUSELE PETROLIERE FORMEAZĂ PELICULĂ / STRAT LA SUPRAFAŢA APEI, CE ÎMPIEDICĂ
OXIGENAREA. ÎN APE SUBTERANE SUNT ŞI MAI PERSISTENTE, CĂCI BIODEGRADAREA E REDUSĂ SAU ABSENTĂ ÎN
LIPSA OXIGENULUI ŞI LUMINII... PE APELE NAVIGABILE PROVIN DE CELE MAI DESE ORI DE LA ACCIDENTE CU
PETROLIERE SAU DE LA SPĂLAREA ILEGALĂ A REZERVOARELOR NAVELOR...
• O ALTĂ MARE SURSĂ DE CONTAMINARE SALINĂ ESTE MINERITUL, ÎN SPECIAL CEL PENTRU
CĂRBUNE, FOSFAŢI ŞI URANIU, ŞI ÎN OARECARE MĂSURĂ CEL PENTRU METALE. EFECTUÂNDU-SE
SUB NIVELUL FREATIC, SE POMPEAZĂ LA ZI APE DE MINĂ FOARTE MINERALIZATE. ÎN PLUS APELE
DE ŞIROIRE DIZOLVĂ SĂRURI DIN HALDELE DE STERIL. EXTRACŢIA PETROLULUI IMPLICĂ ŞI EA
MARI CANTITĂŢI DE APE SĂRATE, CE TREBUIE PUSE ÎN BAZINE DE EVAPORARE SAU REINJECTATE
PROFUND. PE ŞOSELE SE MAI PUNE LA NOI MULTĂ SARE, ÎN SCHIMB ÎN MULTE ŢĂRI
DEZVOLTATE SE RENUNŢĂ PE CÂT POSIBIL.
• SALINITATEA CRESCUTĂ ÎN PRINCIPIU NU AFECTEAZĂ DIRECT SĂNĂTATEA, DAR DEGRADEAZĂ
TERENURILE AGRICOLE ŞI SURSELE DE APĂ POTABILĂ. SUNT ÎNSĂ SĂRURI CE AU IMPACT DIRECT
NEGATIV: CELE DE FLUOR, DE FIER, SULFATUL ETC.
• POLUAREA CU METALE GRELE. PROBLEMA S-A MANIFESTAT ACUT ÎN ANII '50 - '70 ÎN ŢĂRI DEZVOLTATE, UNDE AU FOST MARI SCANDALURI ŞI
GRAVE AFECTĂRI ALE SĂNĂTĂŢII PUBLICE (INCLUSIV CAZURI CU SUTE DE MORŢI ÎN JAPONIA DE EXEMPLU). DEŞI ÎN TOATE ŢĂRILE S-AU LUAT
MĂSURI, PROBLEMA ESTE DEPARTE DE A FI STĂPÂNITĂ. CHIAR DACĂ DE MÂINE TEORETIC NU S-AR MAI DEVERSA ÎN APĂ METALE GRELE, AVEM ÎN
CONTINUARE APELE DE MINĂ, CELE PROVENIND DIN HALDELE DE GUNOAIE ORĂŞENEŞTI (UNDE DECENII ÎNTREGI AU AJUNS, ŞI ÎN UNELE ŢĂRI -
INCLUSIV ROMÂNIA - CONTINUĂ SĂ AJUNGĂ ŞI DEŞEURILE PERICULOASE) ŞI MAI ALES SEDIMENTELE DEPUSE DE-A LUNGUL MULTELOR DECENII PE
FUNDUL RÂURILOR PUTERNIC CONTAMINATE CU METALE GRELE, DE UNDE LA DRAGARE SAU VIITURĂ SAU MODIFICAREA CHIMISMULUI APEI SE POT
UŞOR MOBILIZA CANTITĂŢI IMENSE DE METALE GRELE.
• METALELE GRELE INCLUD PLUMBUL, ARSENUL, MERCURUL, CADMIUL, COBALTUL, NICHELUL, SELENIUL, FIERUL, ARGINTUL, ZINCUL, CROMUL,
COBALTUL, MANGANUL..... DE REGULĂ NU SE AJUNGE LA INTOXICAŢII ACUTE, ÎNSĂ METALELE GRELE AU PROPRIETATEA DE A SE CONCENTRA ÎN
ORGANISMELE VII, MANIFESTÂNDU-SE TOXICITATEA CRONICĂ. NIVELELE TOXICE SUNT RELATIV BINE CUNOSCUTE PENTRU OM, DAR NICI PE
DEPARTE PENTRU IMENSA DIVERSITATE DE ORGANISME ACVATICE. CONTAMINAREA OMULUI DEPINDE MULT DE OBICEIURILE ALIMENTARE, VÂRSTĂ,
STARE DE SĂNĂTATE ETC. CONTEAZĂ FOARTE MULT ŞI FORMA, NIVELUL DE ABSORBŢIE ŞI DE TOXICITATE FIND DIFERIT ÎNTRE CR3+ ŞI CR6+ SAU
ÎNTRE MERCURUL METALIC ŞI CEL LEGAT ORGANIC.... ALUMINIUL A PRODUS UNEORI MORTALITATE PISCICOLĂ SAU A ALGELOR.
• PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE A APELOR CU METALE GRELE SUNT: SURSE GEOLOGICE (NATURALE); INDUSTRIA MINIERĂ ŞI PRELUCRĂTOARE DE
METALE; UTILIZĂRILE INDUSTRIALE ŞI CASNICE ALE SĂRURILOR DE METALE GRELE DE EXEMPLU CELE DE CROM LA TĂBĂCĂRII, CELE DE CUPRU ŞI
ARSEN ÎN PESTICIDE, SAU PLUMBUL ÎN BENZINĂ; DIN EXCREŢIILE UMANE ŞI ANIMALE; DIN INFILTRAŢIILE DE LA HALDELE DE GUNOI. MONITORIZAREA
CONCENTRAŢIILOR DE METALE GRELE ESTE DESTUL DE DIFICILĂ.
•
 1.2. POLUAREA MARILOR SI OCEANELOR:
• POLUANTUL REPREZINTA ORICE SUBSTANTA SOLIDA , LICHIDA, SUB FORMA GAZOASA SAU DE
VAPORI SAU SUB FORMA DE ENERGIE ( RADIATIE ELECTROMAGNETICA IONIZANTA , TERMICA ,
FONICA ) CARE , INTRODUSA IN MEDIU , MODIFICA ECHILIBRUL CONSTITUIENTILOR ACESTUIA
FIZICO-CHIMICE SI STRUCTURALE ALE COMPONENTELOR NATURALE ALE MEDIULUI , REDUCEREA
DIVERSITATII SI REZISTENTEI BIOLOGICE A ECOSISTEMELOR NATURALE SI ANTROPIZATE ,
AFECTAREA ECHILIBRULUI ECOLOGIC SI AL CALITATII VIETII , TOATE ACESTE FENOMENE SUNT
CAUZATE IN PRINCIPAL DE POLUAREA APEI , AERULUI SI SOLULUI , SUPRAEXPLOATAREA
RESURSELOR , GOSPODARIREA SI VALORIFICAREA LOR DEFICITARA CA SI PRIN AMENAJAREA
NECORESPUNZATOARE A TERITORIULUI .
• POLUAREA POATE FI DE DOUA TIPURI :
• POLUARE NATURALA ;
• POLUARE ARTIFICIALA .
• POLUAREA ARTIFICIALA A APARUT ODATA CU DEZVOLTAREA PRIMELOR ASEZARI URBANE , SUB INFLUENTA FACTORULUI ANTROPIC .
INITIAL , PRODUSELE POLUANTE ERAU PUTINE , DE NATURA ORGANICA SI USOR DEGRADABILE DE CATRE MICROORGANISMELE
MEDIULUI ( BACTERII SI CIUPERCI ) . PE MASURA DEZVOLTARII INDUSTRIEI , A CRESTERII DEMOGRAFICE SI A MODERNIZARII TEHNICII ,
POLUAREA S-A EXTINS , POLUANTII S-AU INMULTIT SI AU APARUT DESEURI GREU BIODEGRADABILE, CA DE EXEMPLU , DETERGENTII ,
PESTICIDELE DE SINTEZA , DESEURILE RADIOACTIVE . CAND CANTITATEA DE POLUANTI DEPASESTE CANTITATEA DE NEUTRALIZARE A
MEDIULUI , ECOSISTEMELE SUFERA UN PROCES DE ALTERARE SI DE DISTRUGERE , REZULTAND ZONE LIPSITE TOTAL DE VIATA .
• I. POLUAREA , IN FUNCTIE DE NATURA POLUANTULUI , POATE FI :
• FIZICA – PRODUSA DE ZGOMOT ( POLUARE SONORA ) , CARE POATE FI :
• PRODUSA DE SUBSTANTE RADIOACTIVE ( POLUARE RADIOACTIVA ) ;
• PRODUSA DE APA CALDA , PRAF , PARTICULE DE CARBUNE .
• CHIMICA – PRODUSA DE COMPUSI GAZOSI DIN INDUSTRIE :
• IONII UNOR METALE GRELE ;
• PESTICIDELE FOLOSITE IN AGRICULTURA ;
• DETERGENTII .
• BIOLOGICA – REZULTATA DIN INFESTAREA MEDIULUI CU AGENTI PATOGENI PROVENITI DIN FERMENTATII , EUTROFIZAREA APELOR .
 POLUAREA DUPA MEDIUL IN CARE ACTIONEAZA
POLUANTII , POATE FI :
• POLUAREA AERULUI ;
• POLUAREA SOLULUI ;
• POLUAREA APEI .
• APA , SUB MULTIPLELE EI FORME , REPREZINTA UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ELEMENTE ALE PEISAJULUI GEOGRAFIC ATAT PENTRU
UTILIZAREA DIRECTA PENTRU OM , CAT SI PENTRU ACTIVITATEA NORMALA A BIOSFEREI , FIIND EVIDENT , INDISPENSABILA SUPRAVIETUIRII
SI BUNASTARII OAMENILOR . PANA LA INCEPUTUL SEC. XX , CEREREA DE APA , CALITATEA ACESTEIA SI EFICIENTA UTILIZARII EI , PAREAU
PROBLEME DE IMPORTANTA SECUNDARA . INSA, IN A DOUA JUMATATE A SEC. XX , POPULATIA GLOBULUI ESTE INTRE 6 SI 7 MILIARDE DE
LOCUITORI , DINTRE CARE JUMATATE TRAIESC IN MEDIUL URBAN . EVIDENT , NEVOILE VITALE DE APA VOR FI PE MASURA ACESTEI
POPULATII .
• TERRA DISPUNE DE UN IMENS VOLUM DE APA. DIN SUPRAFATA PLANETEI NOASTRE , 510 MILIOANE KM2 , CEEA CE REPREZINTA 70,8 % ,
IAR USCATUL , DOAR 149 MILIOANE KM2 , ADICA 29,2 % . DUPA DATELE CONFERINTEI NATIUNILOR UNITE ASUPRA RESURSELOR DE APA
CARE S-A TINUT LA MAR DEL PLATA , VOLUMUL TOTAL AL APEI EXISTENTE PE PAMANT , ESTE APRECIAT LA 1.400 MILIOANE KM3
REPARTIZAT ASTFEL : VOLUMUL TOTAL DE APA DULCE ESTE DOAR DE 37,8 MILIOANE KM3 SI NU REPREZINTA DECAT 2,7 % DIN
CANTITATEA DE APA A GLOBULUI . PE LANGA ACEASTA , TREBUIE REMARCAT SI FAPTUL CA DOAR 0,46 % DIN VOLUMUL DE APA DULCE
DE PE GLOB POATE FI UTILIZATA DIRECT , RESTUL DE 99,54 % SE SUSTRAGE UTILIZARII IMEDIATE DE CATRE OAMENI , DEOARECE ESTE
REPREZENTATA DE VAPORII DE APA DIN ATMOSFERA ( 0,04 % ) , GHETARI SI CALOTE GLACIARE ( 77,2 % ) , APA LACURILOR SI
MLASTINILOR ( 0,35 % ) , APELE SUBTERANE SI UMIDITATEA SOLULUI ( 22,41 % ) SI IN CURSURILE DE APA ( 0,01 % ); EA REPREZINTA
DOAR 0,04 % DIN TOTALUL APEI DULCI DE PE GLOB. IN TOTAL APA DULCE DISPONIBILA , NU REPREZINTA DECAT 0,009 % DIN INTREAGA
CANTITATE DE APA DE PE PAMANT . ASADAR , RAPORTUL DINTRE APA MARINA SI CEA CONTINENTALA ESTE IN FAVOAREA CELEI MARINE .
• INFLUENTA UMANA ASUPRA OCEANELOR , VARIAZA DRAMATIC DE LA UN ECOSISTEM LA ALTUL . CELE MAI AFECTATE
ZONE SUNT RECIFELE DE CORALI , IARBA MARINA , CRANGURILE DE MANGROVE , RECIFELE SI PLATFORMELE
STANCOASE . CELE MAI PUTINE AFECTATE ECOSISTEME , SUNT ZONELE CU FUND MALOS SI ZONELE DE SUPRAFATA DIN
LARG .
• POLUAREA AFECTEAZA TOATE OCEANELE GLOBULUI , DAR APELE DE COASTA SUNT MAI AFECTATE DECAT CELE DIN
LARGUL MARILOR , DEOARECE ACOLO EXISTA , IN PREZENT , MULT MAI MULTE SURSE DE POLUARE , DE LA INSTALATIILE
INDUSTRIALE DE COASTA PANA LA TRANSPORTUL MARITIM MAI INTENS .
• DE MAI BINE DE DOUA DECENII , DEGRADAREA MEDIULUI MARIN CAPATA UN ASPECT GLOBAL , IAR IN UNELE ZONE , SE
INTENSIFICA IN MOD PERICULOS .
• AMENINTAREA MAJORA PENTRU SANATATEA , PRODUCTIVITATEA SI BIODIVERSITATEA MEDIULUI MARIN , PROVINE DIN
ACTIVITATEA UMANA DESFASURATA IN ZONELE DE COASTA SI INSULARE . MAI MULT DE 80 % DIN INCARCATURA
POLUANTA PROVINE DIN SCURGERI , DIN EVACUARI ALE ACTIVITATILOR ECONOMICE : INDUSTRIALE , AGRICOLE ,
TURISTICE , ORASENESTI . ZONELE DE COASTA SI INSULARE REPREZINTA ZONE ECONOMICE PRODUCATOARE DE
MATERII PRIME , BUNURI MATERIALE SI DE INTERES TURISTIC . CONFORM COMISIEI DE EXPERTI IN DOMENIUL PROTECTIEI
MEDIULUI MARIN ( GPA ) , VALOAREA TOTALA A BUNURILOR SI SERVICIILOR DIN ZONELE ECOSISTEMELOR MARINE ,
ESTE DUBLA FATA DE A ACELORA PROVENITE DIN ECOSISTEMELE TERESTRE DE INTERIOR . APROAPE UN MILIARD DE
OAMENI LOCUIESC IN MOD CURENT IN CENTRELE URBANE DIN ZONELE DE COASTA . EXISTENTA LOR DEPINDE DE
SANATATEA SI PRODUCTIVITATEA ECOSISTEMELOR COSTIERE . POLUAREA MEDIULUI MARIN , DISTRUGEREA
HABITATELOR SUBMINEAZA FOLOSIREA DURABILA A MARILOR , OCEANELOR SI ZONELOR DE COASTA , AFECTEAZA
SANATATEA UMANA PRIN CONTACTUL DIRECT AL POPULATIILOR CU APELE POLUATE SAU PRIN CONSUMUL SURSELOR
NUTRITIVE MARINE CONTAMINATE .
• AMENII VOR FOLOSI INTOTDEAUNA OCEANELE PENTRU RECREERE , EXTRACTIA DE RESURSE SI PENTRU ACTIVITATI COMERCIALE . SCOPUL
PROTECTIEI MEDIULUI MARIN ACTUAL , ESTE SA FACEM ACESTE LUCRURI INTR-UN MOD SUSTENABIL , ASTFEL INCAT , OCEANELE SA RAMANA INTR-
O STARE DE SANATATE OPTIMA SI SA CONTINUE SA FURNIZEZE RESURSELE PE CARE LE DORIM SI CARE NE SUNT NECESARE .
• RECUNOASTEREA AMENINTARILOR CREATE DE AMPLIFICAREA POLUARII MARINE , A CONDUS LA INITIEREA IN 1995 LA WASHINGTON A
PROGRAMULUI G.LOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN .
• PROGRAMUL A APRECIAT EXISTENTA SI MANIFESTAREA A NOUA CATEGORII DE SURSE POLUANTE :
• APE UZATE DE CANALIZARE ;
• PESTICIDE ;
• SUBSTANTE RADIOACTIVE ;
• METALE GRELE ;
• HIDROCARBURI ( PRODUSE PETROLIERE ) ;
• NUTRIENTI ;
• SEDIMENTE ( ALUVIUNI ) ;
• GUNOAIE ( DESEURI MENAJERE ) ;
• ALTERAREA FIZICA SI DISTRUGEREA HABITATELOR .
• IN ANUL 2006 , OFICIUL DE COORDONARE AL PROGRAMULUI GPA , A PUBLICAT UN RAPORT ASUPRA STARII MEDIULUI MARIN , RAPORT IN CARE
SE EVIDENTIAZA TENDINTELE , MASURILE SI PROGRESELE REALIZATE IN CORELATIE CU SURSELE DE POLUARE MENTIONATE SI CU DEZVOLTAREA
ECONOMICA IN DIVERSE REGIUNI ALE OCEANULUI MONDIAL .
2. STUDIU DE CAZ – INUNDAŢIILE DIN 2005 ÎN MOLDOVA:
2.1. DATE GENERALE ALE SPAŢIULUI HIDROGRAFIC
Teritoriul întins al Moldovei se suprapune pe două bazine hidrografice importante, al Siretului şi al Prutului.

Bazinele hidrografice Siret şi Prut (după Octavian Mândruţ – Atlas Geografic )

• SIRETUL ESTE UNUL DINTRE RÂURILE IMPORTANTE ALE ROMÂNIEI CARE SE IMPUNE ATÂT PRIN DEBIT
(222 MC/S LA VĂRSARE) CÂT ŞI PRIN SUPRAFAŢA ÎNTINSĂ DE PE CARE ÎŞI ADUNĂ AFLUENŢII (CEL
MAI MARE BAZIN HIDROGRAFIC AL ŢĂRII – PESTE 44 800 KM2). ÎN CONTRAST CU APORTUL
ÎNSEMNAT DE APĂ CE PROVINE DIN DREAPTA BAZINULUI, UNDE SUNT AFLUENŢI MARI (SUCEAVA CU
PUTNA ŞI SUCEVIŢA; MOLDOVA CU MOLDOVIŢA ŞI NEAMŢ; BISTRIŢA CU DORNA, NEAGRA,
BISTRICIOARA, BICAZ, TARCĂU, CRACĂU; TROTUŞ CU UZ, SLĂNIC, OITUZ, CAŞIN, TAZLĂU; BUZĂU CU
BÂSCA, SLĂNIC, CÂLNĂU), PARTEA STÂNGĂ VINE CU UN VOLUM MULT MAI SCĂZUT (BÂRLADUL CU
VASLUI, RACOVA, TUTOVA, ZELETIN, CRASNA ŞI COVURLUI) CEEA CE CREEAZĂ O ASIMETRIE
EVIDENTĂ. DIFERENŢIERI APAR ŞI LA MODUL DE ALIMENTARE: AFLUENŢII DE PE DREAPTA ÎŞI AU
IZVOARELE ÎN CARPAŢII ORIENTALI ŞI O ALIMENTARE PLUVIO - NIVALĂ, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ PE
APELE MARI DE PRIMĂVARĂ SE SUPRAPUNE TOPIREA ZĂPEZII. BÂRLADUL, ÎN SCHIMB, DRENEAZĂ UN
TERITORIU CU ALTITUDINI MULT MAI MICI ŞI CARE SE AFLĂ ÎN TOTALITATE SUB INFLUENŢA CLIMATICĂ
TEMPERAT EXCESIVĂ. ASTFEL, PERIOADELE CU DEFICIT DE APĂ SUNT ÎNTRERUPTE DE EPISOADE CÂND
SCURGEREA POATE CĂPĂTA CARACTER TORENŢIAL.
• ÎN CAZUL BAZINULUI HIDROGRAFIC AL PRUTULUI, APARE ACEEAŞI SITUAŢIE DE DEFICIT DE APĂ.
DEŞI ARE O LUNGIME CONSIDERABILĂ (742 KM LA NOI ÎN ŢARĂ), AFLUENŢII LUI SUNT MAI
PUŢIN NUMEROŞI (MAI IMPORTANŢI BAŞEU ŞI JIJIA CU SITNA ŞI BAHLUI) ŞI AU DEBITE MULT MAI
MICI ÎN COMPARAŢIE CU CEI AI SIRETULUI, DATORITĂ INFLUENŢEI CLIMATICE EXCESIVE DAR ŞI
ALTITUDINILOR MAI COBORÂTE ALE RELIEFULUI.
 2.2. AMENAJĂRI HIDROTEHNICE ÎN CELE DOUĂ BAZINE
HIDROGRAFICE:
• PE SIRET, EXISTĂ MAI MULTE AMENAJĂRI, ATÂT SUB FORMA LACURILOR DE ACUMULARE CÂT ŞI
SUB FORMA DIGURILOR. DIN AMONTE ÎN AVAL, SE SUCCED O SERIE DE RETENŢII: ROGOJEŞTI,
ZVORIŞTEA, BUCECEA, GALBENI, RĂCĂCIUNI, BEREŞTI, CĂLINEŞTI, TOATE CU FUNCŢII DE
ALIMENTARE CU APĂ, DAR ŞI DE PRODUCERE DE ENERGIE ELECTRICĂ. PROIECTELE INIŢIALE
PREVEDEAU CA DIN ACUMULAREA DE LA CĂLINEŞTI, O MARE PARTE A APEI SĂ FIE ÎNDREPTATĂ
SPRE IALOMIŢA, ACEST CANAL URMÂND SĂ SUPLINEASCĂ LIPSA DE APĂ DIN BĂRĂGAN. (POP
GR., 1996). DACĂ LUCRAREA AR FI FOST REALIZATĂ EA AR FI PUTUT FI FOLOSITĂ CU SUCCES ŞI
PENTRU A REDIRECŢIONA O PARTE DEBIT LA NIVELE RIDICATE ALE RÂULUI.
• ÎN AFARĂ DE CELE 12 LACURI DE PE BISTRIŢA, CARE COMPLETEAZĂ AMENAJAREA DE LA
IZVORUL MUNTELUI, ÎN RESTUL BAZINULUI HIDROGRAFIC AL SIRETULUI, LACURILE DE
ACUMULARE SUNT SITUATE ÎN SECTORUL MONTAN, CEEA CE FACE DIFICILĂ CONTROLAREA
DEBITELOR ÎN REGIUNEA DE PODIŞ.
 2.3. CAUZELE CARE AU DUS LA PRODUCEREA INUNDAŢIILOR
DIN 2005:
• PE FONDUL UNUI AN HIDROLOGIC ATIPIC, CU PRECIPITAŢII DEOSEBIT DE BOGATE CĂZUTE ÎN
INTERVALE SCURTE, ŞI ÎN MOLDOVA S-AU PRODUS ÎNCĂ DIN PRIMĂVARA LUI 2005 CREŞTERI
ALE DEBITELOR: ÎN MARTIE CU DEPĂŞIRI ALE COTELOR DE APĂRARE PE JIJIA ŞI BISTRIŢA ŞI ÎN
MAI, CU DEPĂŞIRI ALE COTELOR DE INUNDAŢII PE PUTNA ŞI BÂRLAD. ÎN IUNIE, ALTE CREŞTERI
DE DEBIT AFECTEAZĂ DIN NOU JIJIA.
• AMPLOAREA ACESTOR FENOMENE A CRESCUT ÎNSĂ ÎN LUNA IULIE. CONFORM
„RAPORTULUI PRIVIND EFECTELE INUNDAŢIILOR ŞI FENOMENELOR METEOROLOGICE
PERICULOASE PRODUSE ÎN ANUL 2005”, ÎN ACEST INTERVAL SITUAŢIA A FOST DRAMATICĂ PE
MULTE DIN CURSURILE DE APĂ ALE MOLDOVEI: ÎN BAZINUL TROTUŞULUI, VIITURA PRODUSĂ ÎN
LUNA IULIE A ATINS VALORI EXCEPŢIONALE, VOLUMUL VIITURII ÎN SECŢIUNEA VRÂNCENI (2800
MC/S) FIIND CEL MAI MARE DIN TOT ŞIRUL DE MĂSURĂTORI EXISTENT CU O PROBABILITATE DE
DEPĂŞIRE DE 0,5%.
• ACELAŞI RAPORT PRECIZEAZĂ CĂ PE PUTNA ŞI RM. SĂRAT S-AU PRODUS CELE MAI MARI VIITURI
ÎNREGISTRATE VREODATĂ. PE RÂUL PUTNA, DE EXEMPLU, LA STAŢIA HIDROMETRICĂ BÎTÂRLĂU
VALOAREA DEBITULUI DE VÂRF DE 1323 MC/S ARE O PROBABILITATE DE PRODUCERE DE 2,5%
(ADICĂ 1/40 ANI).
• PE SECTORUL INFERIOR AL SIRETULUI, VIITURA A CĂPĂTAT ASPECTE CATASTROFALE AICI
CONCENTRÂNDU-SE TOATE UNDELE DE VIITURĂ ALE AFLUENŢILOR DIN AMONTE. ÎN STATISTICA
HIDROLOGICĂ, VOLUMUL VIITURII PRODUSE, LA UN DEBIT ESTIMAT DE 4650 MC/S, ESTE
CONSIDERAT CA AVÂND O VALOARE EXCEPŢIONALĂ.
• ÎN ÎNCERCAREA DE A LIMITA EFECTELE ACESTEI VIITURI DEOSEBIT DE PERICULOASE, PE 14 MAI,
MINISTERUL MEDIULUI A ÎNCEPUT LUCRĂRI PENTRU DESCHIDEREA UNEI BREŞE CONTROLATE ÎN
DIGUL DE PE MALUL DREPT AL SIRETULUI, ÎN AMONTE DE LOCALITATEA CORBU VECHI.

Spaţială Română)

• SUPRAFEŢE ACOPERITE DE APE ÎN JUDEŢELE VRANCEA ŞI GALAŢI (SURSA:

AGENŢIA SPAȚIALĂ ROMÂNĂ)
• DUPĂ LUNA IULIE, INCIDENTELE DE ACEST TIP AU MAI SCĂZUT ÎN INTENSITATE, ASTFEL CĂ ÎN LUNA
AUGUST NU S-AU MAI ÎNREGISTRAT DEPĂŞIRI ALE COTELOR DECÂT PE SIRET ŞI PRUT.
• CONCLUZIA GENERALĂ ESTE CĂ NU NUMAI CANTITĂŢILE MARI DE PRECIPITAŢII SUNT
VINOVATE DE DEZASTRUL PRODUS. SIGUR, ELE REPREZINTĂ CAUZA PRINCIPALĂ DAR LA ACEASTA SE
ADAUGĂ MULTE ALTE ASPECTE CARE ŢIN ÎN PRINCIPAL DE ACTIVITATEA ANTROPICĂ: DIGURILE DE
APĂRARE AU FOST SUBDIMENSIONATE ŞI NU AU REUŞIT SĂ FAŢĂ DEBITELOR FOARTE MARI;
DEFRIŞĂRILE NECONTROLATE ŞI LUCRĂRILE AGRICOLE INCORECT EFECTUATE AU MĂRIT DE LA AN LA
AN COEFICIENTUL DE SCURGERE DE PE VERSANŢI; INEXISTENŢA RIGOLELOR ŞI A ŞANŢURILOR DE
SCURGERE SAU ÎNTREŢINEREA NECORESPUNZĂTOARE A CELOR EXISTENTE; AMPLASAREA DE
CONSTRUCŢII ÎN PERIMETRE INUNDABILE; SUBDIMENSIONAREA CAPACITĂŢII DE TRANSPORT ÎN
DREPTUL PODURILOR ŞI PODEŢELOR; O SLABĂ MOBILIZARE ŞI COORDONARE A AUTORITĂŢILOR
ABILITATE SĂ INTERVINĂ ÎN ASTFEL DE SITUAŢII.
 2.4. BILANŢUL INUNDAŢIILOR DIN 2005 DIN MOLDOVA:
• CONTABILIZAREA EFECTELOR PE CARE LE-AU AVUT ACESTE FENOMENE A DUS LA CONCLUZII TRISTE DAR ŞI ÎNGRIJORĂTOARE ÎN ACELAŞI TIMP. ÎN DATA DE 25 IULIE, LA
REUNIUNEA COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE CRIZĂ, SE PRECIZA CĂ ÎN MOLDOVA ERAU DEJA 24 DE VICTIME ŞI PAGUBE DE APROAPE 24 MILIARDE LEI VECHI
(DUPĂ EVENIMENTUL ZILEI, 26 IULIE, 2005). PORŢIUNI MARI DE DRUMURI NAŢIONALE ŞI JUDEŢENE AU FOST DISTRUSE IAR MOLDOVA A FOST IZOLATĂ TEMPORAR DE RESTUL
ŢĂRII.

• LISTA OBIECTIVELOR AFECTATE ESTE LUNGĂ (EA SE REGĂSEŞTE ÎN RAPORTUL PE CARE L-AM AMINTIT ANTERIOR). DIN PĂCATE, CIFRELE RĂMÂN DOAR CIFRE ŞI NU VOR
REZOLVA DAUNELE PROVOCATE DE FURIA APELOR IAR ŞOCUL PSIHOLOGIC VA RĂMÂNE ÎNTIPĂRIT PENTRU MULTĂ VREME ÎN AMINTIRILE ACESTOR COMUNITĂŢI. NICI UNUL
DIN JUDEŢELE MOLDOVEI N-A SCĂPAT NEAFECTAT:

• SUCEAVA - 97 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 2 DECESE

• BOTOŞANI - 76 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 3 DECESE

• NEAMŢ - 51 DE LOCALITĂŢI AFECTATE

• IAŞI - 62 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 1 DECES

• BACĂU - 71 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 5 DECESE

• VASLUI - 35 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 1 DECES

• VRANCEA - 55 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 15 DECESE

• GALAŢI - 27 DE LOCALITĂŢI AFECTATE ŞI 1 DECES

• (DUPĂ „RAPORTULUI PRIVIND EFECTELE INUNDAŢIILOR ŞI FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE PRODUSE ÎN ANUL 2005”)

• PE LÂNGĂ GOSPODĂRII, APELE AU DISTRUS ŞI NUMEROASE OBIECTIVE ECONOMICE, AU AVARIAT DIGURI, PODURI ŞI PODEŢE, OBIECTIVE HIDROTEHNICE, REŢELE DE
CANALIZARE ŞI DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ, REŢELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ, HECTARE ÎNTREGI DE TEREN AGRICOL AU FOST INUNDATE, MICII
ÎNTREPRINZĂTORI AU SUPORTAT PAGUBE IMPORTANTE (NUMAI ÎN JUDEŢUL GALAŢI, O FERMĂ DE PĂSĂRI EXOTICE DISTRUSĂ VALORA PESTE 1 MILIARD DE LEI VECHI).
 2.5. CONCLUZII:
CE MĂSURI S-AU LUAT ?
• ANALIZA ATENTĂ A CELOR ÎNTÂMPLATE ÎN TIMPUL INUNDAŢIILOR DIN 2005, A DUS ÎNTR-ADEVĂR LA O REACŢIE DIN PARTEA
AUTORITĂŢILOR. ÎN ACELAŞI „RAPORT PRIVIND EFECTELE INUNDAŢIILOR ŞI FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE PRODUSE ÎN
ANUL 2005”, SUNT PRECIZATE ŞI O SERIE REGLEMENTĂRI ADOPTATE LA NIVELUL ÎNTREGII ŢĂRI, PENTRU CA URMĂRILE UNUI ALT VAL DE
INUNDAŢII SĂ NU MAI FIE CA CELE DIN ANUL RESPECTIV.
• S-A ADOPTAT PENTRU PRIMA DATĂ O STATEGIE NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII CARE VA FI
CORELATĂ CU PLANURILE PENTRU AMENAJAREA TERITORIULUI.
• PRIN COMPLETĂRILE ADUSE LA LEGEA APELOR , SE URMĂREŞTE O GOSPODĂRIRE MAI JUDICIOASĂ A APELOR CURGĂTOARE, A
RETENŢIILOR DE DIFERITE TIPURI DAR ŞI ACORDAREA UNEI ALTFEL DE ATENŢII LUCRĂRILOR REALIZATE ÎN SCOPUL APĂRĂRII LA INUNDAŢII.
• S-A LUAT ÎN CALCUL ŞI CONTINUAREA AMENAJĂRILOR HIDROGRAFICE PENTRU CĂ ELE REPREZINTĂ PRIMUL PAS AL LINIEI DE
APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR ( PROGRAMUL DE REALIZARE A PLANULUI NAŢIONAL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA ŞI
DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR ).
• UN ALT PROGRAM, ÎN COLABORARE CU MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI, URMĂREŞTE
REALIZAREA HĂRŢILOR DE HAZARD NATURAL LA INUNDAŢII, ALUNECĂRI DE TEREN ŞI CUTREMURE PENTRU FIECARE JUDEŢ. ACESTEA VOR
REPREZENTA ÎNTR-ADEVĂR PRIMUL PAS SPRE O ALTĂ VIZIUNE A MODULUI CUM TREBUIE UTILIZAT SPAŢIUL DIN JURUL NOSTRU. ÎN
IANUARIE 2008, DE EXEMPLU, PREFECTUL JUDEŢULUI SUCEAVA ANUNŢA CĂ S-A REALIZAT O HARTĂ DE RISCURI ŞI HAZARDURI PENTRU
TOATĂ SUPRAFAŢA JUDEŢULUI CU AUTORUL SPECIALIŞTILOR DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE „ŞTEFAN CEL MARE”.
•
• RAPORTUL MAI CUPRINDE DE ASEMENEA ŞI NUMEROASE REGLEMENTĂRI ADRESATE ÎN MOD SPECIFIC AUTORITĂŢILOR
CARE RĂSPUND DE GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ, REALIZATE PE DIFERITE NIVELE (PREFECŢI, PRIMARI).
• FOARTE IMPORTANTĂ ESTE DECIZIA DE IMPLEMENTARE A DOUĂ PROIECTE INFORMAŢIONALE DE MARE
PRECIZIE, CU AJUTORUL CĂRORA ACESTE SITUAŢII DE RISC VOR PUTEA FI MONITORIZATE LA UN CU TOTUL ALT NIVEL:
ESTE VORBA DE PROIECTUL DESWAT (SISTEM INFORMAŢIONAL DECIZIONAL INTEGRAT ÎN CAZUL DEZASTRELOR
PROVOCATE DE APE) ŞI PROIECTUL WATMAN (SISTEM INFORMAŢIONAL DECIZIONAL PENTRU GOSPODĂRIREA APELOR
ÎN CAZ DE DEZASTRE).
• TOATE MĂSURILE PROPUSE ÎN ACEST RAPORT SUNT REZULTATUL UNEI ANALIZE OBIECTIVE A SITUAŢIEI
EXISTENTE LA NIVELUL ŢĂRII NOASTRE, SITUAŢIE CARE ESTE DEPARTE DE A FI BUNĂ. PASUL URMĂTOR VA FI DESIGUR
IMPLEMENTAREA LOR CORECTĂ LA TOATE NIVELELE PROPUSE ŞI RESPECTAREA UNUI ECHILIBRU OPTIM CU MEDIUL
NATURAL.
• FENOMENELE NATURALE EXTREME DIN ULTIMII ANI AU DOVEDIT DIN PLIN VULNERABILITATEA COMUNITĂŢILOR
UMANE ŞI ESTE MOMENTUL CONŞTIENTIZĂRII RISCURILOR LA CARE EXISTENŢA NOASTRĂ ESTE SUPUSĂ. NU PUTEM OPRI
SAU MODIFICA TOATE MANIFESTĂRILE NATURII DAR STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ SĂ ÎNVĂŢĂM, CHIAR ŞI CU PAŞI MICI, SĂ
NE INTEGRĂM CORECT ÎN MAREA VIAŢĂ A PLANETEI.
 BIBLIOGRAFIE:
• D.SERBANESCU , 2001 ,MEDIUL INCONJURATOR , ED. ALL BECK ,BUCURESTI
• MIRCEA DUTU , 1997 , DREPTUL COMUNITAR AL MEDIULUI , ED.ECONOMICA ,BUCURESTI
• ARMAŞ, I., (2006), RISC ŞI VULNERABILITATE. METODE DE EVALUARE APLICATE ÎN GEOMORFOLOGIE, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN
BUCUREŞTI
• CAZAC V., DARADUR M. (2005), PRINCIPALELE TIPURI DE HAZARDURI NATURALE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA SOCIETĂŢII , DIN MEDIUL
AMBIANT PE WWW.MMEDIU.RO
• CHIRIAC V., FILOTIN A., MANOLOIU I., (1980), PREVENIREA ŞI COMBATEREA INUNDAŢIILOR, EDITURA CERES, BUCUREŞTI
• GRECU, F., (2004), HAZARDE ŞI RISCURI NATURALE, EDITURA UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI
• POP GR. (1996), ROMÂNIA – GEOGRAFIE HIDROENERGETICĂ, EDITURA PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, CLUJ NAPOCA
• ZĂVOIANU, I., DRAGOMIRESCU, Ş. (1994), ASUPRA TERMINOLOGIEI FOLOSITE ÎN STUDIUL FENOMENELOR NATURALE EXTREME, SC
GEOGR., XLI
• UJVARI, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMÂNIEI, EDITURA ŞTIINŢIFICĂ, BUCUREŞTI
• ATLAS GEOGRAFIC ŞCOLAR (2006), OCTAVIAN MÂNDRUŢ, EDITURA CORINT, BUCUREŞTI
• MICROSOFT STUDENT WITH ENCARTA PREMIUM DVD – MICROSOFT CORPORATION, 2006
• WIKIPEDIA ENCICLOPEDIA LIBERĂ – WWW.RO.WIKIPEDIA.ORG, WWW.AQUAPROIECT.RO, WWW.ROSA.RO, WWW.ONESTIONLINE.RO
• WWW.EVENIMENTULZILEI.RO, WWW.ADEVĂRUL.RO, WWW.MMEDIU.RO