DEZASTRE NATURALE SI

TEHNOLOGICE
IMPACTUL DEZASTRELOR
ASUPRA COMUNITATILOR
INFRASTRUCTURII SI
MEDIULUI
 Dezastrele se pot clasifica fie după :
a. modul de manifestare (lente sau rapide),
b. după cauză (naturale sau antropice).

O altă formă de a defini dezastrele este formula

următoare:

Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard
Definiţii pentru fenomene naturale distructive
de origine biologică sau meteorologică, ori
îmbolnăvirea unui număr mare de persoane
sau animale, produse în mod brusc, ca
fenomene de masă naturale

alunecare de teren = deplasare a rocilor care

formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele
unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări
de îmbunătăţiri funciare;
cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa
terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care
generează o mişcare vibratorie a solului ce poate
duce la victime umane şi distrugeri materiale;
 epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli
transmisibile la oameni;
epizootii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli
transmisibile la animale;
fenomene meteorologice periculoase = fenomene
meteorologice care afectează violent zone relativ mari de
teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti,
pagube materiale şi degradarea mediului ambiant;
inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în
stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa
provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce
dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-
economice din zona afectată.
Cutremur
caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de
undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren,
replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi alunecări
de teren.
predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi
mediu cu o mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt
prognozele au o probabilitate de reuşită redusă.
Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii
seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren.
factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone
cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistenţă
antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau
executare); densitate mare de locuinţe şi populaţie pe
suprafeţe reduse; informarea redusă (în special a
populaţiei) despre cutremure.
 efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea
unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii,
accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.);
pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des
populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic);
sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită
intervenţii chirurgicale, contaminarea apei potabile şi
probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de
supravieţuire).
măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor
de investiţii conform normelor de zonare seismice;
informarea, pregătirea şi antrenarea populaţiei privind
normele de comportament în caz de cutremur.
 Alunecare de teren
caracteristici generale: prezintă mai multe forme de
manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale
altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene
meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.),
fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.
predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea
fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi
estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii
dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în
zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte
aeriene sau îngropate.
efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea
liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea
producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane.
măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc,
realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi
persoanelor.
măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi
efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi
evacuare.
măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală,
adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.
instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii.
Inundaţii
caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii,
înălţimea viiturii, durata şi frecvenţa acesteia.
predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu
şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de
monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă.
factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona
inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populaţiei,
capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi
fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de
alimente neprotejate.
efecte: distrugeri materiale, pierderi umane şi
contaminarea surselor de apă.
măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi
amenajare a digurilor.
măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi
alarmare, educarea şi participarea comunităţii,
planificarea executării lucrărilor de apărare.
INUNDAŢIILE
Există mai multe definiţii:
Inundaţiile sunt procese de scurgere, în lungul albiilor
râurilor, a unor mari cantităţi de apă, care depăşesc
malurile naturale sau digurile şi se revarsă în lunci,
ocupând suprafeţe întinse de terenuri folosite de om;
Inundaţiile: acoperirea terenului cu un strat de apă
stagnant sau în mişcare care prin mărimea sau durata
sa provoacă pagube şi dereglează buna desfăşurare a
activităţilor economico-sociale;
 Cauze ale producerii inundaţiilor
Inundaţii provocate de fenomene accidentale:
1. Ruperea sau avarierea barajelor sau a altor
construcţii hidrotehnice;

Manevre greşite la acumulări;

Alunecarea bruscă a versanţilor;
Inundaţii provocate de activităţi umane:

Umplerea lacurilor artificiale;

Tăierea intenţionată a lacurilor de acumulare;

Realizarea sistemelor de irigaţii cu pierderi de apă
fără măsuri adecvate de drenaj;
CUTREMURE
DEFINIŢIE: cutremurele de pământ sunt fenomene
naturale care se pot datora:

mişcărilor scoarţei terestre

erupţiilor vulcanice

alunecărilor de teren

prăbuşirilor de peşteri sau galerii de mină

construirea unor mari baraje hidrotehnice

exploziilor nucleare sau convenţionale
Clasificarea cutremurelor
Genetic:
 Vulcanice
 De prăbuşire
 Tectonice

După adâncime:
 Normală – până la 60 km
 Intermediară – între 60-300 km
 Adânci – între 300 – 700 km
ALUNECĂRILE DE TEREN

Cauze:

Acţiunea apelor de suprafaţă;

Acţiunea apelor subterane;

Acţiunea îngheţului;

Alterarea rocilor;

Acţiunea vibraţiilor;

Efectul săpăturilor pe versanţi;

Efectul mişcărilor seismice;

Activitatea de depozitare necontrolată;
 Caracteristicile alunecărilor de
teren
După viteza de manifestare pot fi:

Lente (v < 0,6m / an);

Medie (v m/an < 3 < 3 m/an);

Bruscă ( cu v > 3 m/an);
FENOMENE METEO
PERICULOASE

Tornade;

Chiciura;

Grindina;

Îngheţuri;

Lapoviţa;

Viscolul;
EPIDEMII
Cauze:

Bacterii (ciumă, holeră, antrax, bruceloză);

Viruşi ( variola, febra galbenă, encefalite);

Ricketsi ( tifosul exantematic, febra aftoasă);

Ciuperci patogene ( nocarioza,
coccidiomicomicoză);

Toxine ( botulism);
EPIZOOTII

Răspândirea în proporţii de masă a unei

boli transmisibile la animale;
Boli caracteristice:
Pesta ovină;
Pesta porcină;
Pleuro – pneumonia contagioasă a
rumegătoarelor mari;
ZOONOZE
Bolile infecţioase care se transmit de la animale la om
(boli comune ale animalelor. Se cunosc peste 150 de
zoonoze).

antraxul (cărbunele),

bruceloza,

listerioza,

toxoplasmoza,

leptospiroza,

rabia (turbarea),

trichinoza (şi numeroase alte verminoze)

rickettsioze (febra butonoasa),

ornitoza (transmisa de la pasări), encefalite etc.
 ACCIDENTE
Categorii de accidente:

Chimice;

Nucleare;

La construcţii hidrotehnice;

Pe căi rutiere, feroviare, navale, fluviale;

La construcţii magistrale;

La sisteme de telecomunicaţii;

Incendii şi explozii de mari proporţii;
 ACCIDENTE CHIMICE

Pot fi în formă statică sau pe căi de
comunicaţii;

Constă în eliberarea necontrolată în mediul
înconjurător a unor substanţe toxice industriale
peste concentraţiile maxime admise;

Pot avea consecinţe minime sau maxime;
 ACCIDENTE CHIMICE

Caracteristici:

Focarul;

Zona letală;

Zona periculoasă;

Zona de răspândire;

Zona de evacuare;

Dependenţa de condiţiile meteo;
 ACCIDENTE CHIMICE
Consecinţele accidentelor chimice pot fi:

Pe termen lung;

Pe termen scurt;
Consecinţe:

Contaminarea persoanelor;

Contaminarea solului;

Afectarea activităţilor economico – sociale;

Afectarea mediului înconjurător;
 ACCIDENTE NUCLEARE

Emisia necontrolată de radiaţii radioactive în

mediul înconjurător;
Cauze:

Avarii la instalaţii nucleare;

Avarii la centrale nucleare;

Căderi de obiecte cosmice;

Pe timpul transportului surselor;
 ACCIDENTE NUCLEARE

Consecinţe:

Contaminarea populaţiei;

Apariţia bolii de iradiere şi a unor efecte medicale
secundare;

Contaminare solului;

Evacuarea definitivă sau temporară a zonei;

Încetarea activităţilor economico – sociale;

Afectarea gravă a mediului înconjurător;
 AVARII LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
Distrugerea barajelor sau unor diguri de
protecţie;
Parametrii:

Înălţimea undei de viitură;

Viteza de deplasare;

Volumul de apă dislocat;
AVARII LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
Consecinţe:
Pierderi de vieţi omeneşti;
Distrugeri de mari proporţii;
Afectarea gravă a infrastructurii;
Evacuarea populaţiei;
Dereglarea activităţilor economico – sociale;
Cheltuieli mari de reabilitare;
 INCENDII ŞI
EXPLOZII
Caracteristici:

Suprafaţa;

Cantitatea de căldură degajată;

Modul de propagare;

Zona de distrugere;

Cauza producerii;
 INCENDII ŞI EXPLOZII

Consecinţe:
Pierderi umane şi materiale;
Avarii şi distrugeri:
• La instalaţii;
• Construcţii;
Distrugerea fondului forestier;
Afectarea mediului;
Evacuarea populaţiei;
 ACCIDENTE PE CĂI DE
COMUNICAŢII
Caracteristici:

Frecvenţa;

Tipul de cale de comunicaţie;

Timpul de reabilitare;

Mijloacele de transport afectate;
Efecte:

Pierderi de vieţi omeneşti;

Dereglarea fluxului de transport;

Afectarea mediului;