ªtiaþi cã...

HAZARDE NATURALE
l Cel mai mare seism al secolului XX
a avut 9,4 grade pe scara Mercalli
ªI ANTROPICE
(în Chile, 22 mai 1960) ºi a provocat
2 000 de morþi, 3 000 de rãniþi ºi Societatea omeneascã ºi mediul sãu de viaþã sunt afectate periodic,
2 mil. de persoane fãrã adãpost; valul dar mai ales întâmplãtor, de manifestãri extreme ale unor fenomene
tsunami a înecat oameni în Hawaii (61), naturale ºi antropice. Acestea produc pierderi de vieþi omeneºti ºi de
în Japonia (138) ºi Filipine (32)? bunuri materiale. Situaþiile respective sunt exprimate concis prin câteva
l Explozia vulcanului Krakatoa (1883)
noþiuni, între care hazard, risc, dezastre sau catastrofe ºi vulnerabilitate
de lângã Insula Jawa a fost numitã (vezi definiþiile). Hazardele pot fi naturale ºi antropice.
„catastrofa mileniului“, pentru cã zgo-
motul s-a perceput pânã la 5 000 km
Hazardele naturale
distanþã, cenuºa a ocolit Pãmântul de Se subdivid în: endogene, exogene, astrofizice ºi biologice.
mai multe ori, tsunami rezultat, înalt Hazardele de naturã endogenã: cutremure ºi erupþii vulcanice.
de pânã la 30 m, a fãcut 36 000 de l Cutremurele produc vibraþii puternice ale scoarþei terestre, pornite
victime etc.? dintr-un hipocentru, mãsurabile dupã efecte (scara Mercalli, cu 12 grade),
l În august 2005, uraganul Katrina dupã magnitudine sau energia eliberatã în focar (scara Richter, cu 9 grade).
a invadat sud-estul SUA, rupând di- Ca numãr total, anual au loc circa 1 milion de cutremure pe Terra.
gurile ºi inundând total oraºul New Încep sã fie periculoase de la circa 5 grade Richter în sus sau foarte
Orleans (aflat sub nivelul oceanului); periculoase de la 6–7 grade Richter în sus (în funcþie de adâncimea foca-
au murit 1 300 oameni, iar pagubele rului), când produc dezastre. Cutremurele suboceanice cu magnitudine
au fost de 80 miliarde dolari. mare provoacã tsunami, cu numãr mare de victime. Se impune învãþarea
unor reguli de comportament individual în timpul cutremurului.
În România, focarul principal al cutremurelor este în Vrancea.
l Erupþiile vulcanice reprezintã fenomene de venire la zi a unor
Grade Numãrul
Þara ºi data magme însoþite de gaze, vapori fierbinþi de apã, explozii care împrãºtie
Richter victimelor
cenuºã, lapili ºi bombe vulcanice. Devin dezastre prin afectarea unor
China localitãþi, infectarea aerului, a plantelor sau a apei, a motoarelor, firelor
7,5 255 000
(27.07.1976) electrice cu cenuºã ºi elemente toxice sau acoperirea totalã a unor
China aºezãri (Pompei, anul 79 d.Hr.).
8,6 200 000
(16.12.1920) Hazardele exogene aparþin manifestãrilor extreme ale unor factori
China naturali de mediu (relief, climã, hidrografie) ºi ale elementelor afec-
7,9 200 000 tate (vegetaþie, sol, societate).
(22.05.1927)
n Hazardele geomorfologice sunt de mai multe feluri (alunecãri,
Indonezia
(26.12.2004)
9,4 200 000 curgeri de nãmol, prãbuºiri, eroziunea solurilor etc.
l Alunecãrile de teren reprezintã deplasarea pe pante a unor mase
Japonia de roci argilo-marnoase, umede ºi plastice, care pot antrena deasupra
7,9 143 000
(1.09.1923) lor ºi alte tipuri de roci. Existã o serie de factori care favorizeazã pre-
Cutremurele care au cauzat
gãtirea ºi declanºarea alunecãrilor, ca de exemplu: ajungerea apei la
cele mai multe victime roca argiloasã, gradul de înclinare al pantei, ploile abundente º.a.
Pot fi luate mãsuri de prevenire sau de frânare a fenomenului: împã-
duriri, eliminarea rapidã a excesului de umiditate prin canalizãri subte-
rane ºi de suprafaþã judicios amplasate, pãºunat raþional. România este
una dintre þãrile europene cele mai afectate de alunecãri.
l Prãbuºirile de roci reprezintã cãderi sau rostogoliri bruºte de stâncã
ºi bolovani desprinºi dintr-un versant abrupt, de obicei stâncos ºi fãrã
vegetaþie. Desprinderea acestora din roca rãmasã în loc se face prin
dezagregãri provocate de îngheþ–dezgheþul repetat al apei pãtrunsã prin
crãpãturile rocilor sau în urma unor ploi torenþiale. Ele pericliteazã circulaþia
pe ºosele, cum se întâmplã relativ des în defileul Oltului sau al Jiului.
l Curgerile de noroi, numite ºi torenþi noroioºi, se produc în mod
deosebit pe versanþii estici ai Anzilor, în zonele calde, în urma unor ploi
torenþiale. Mase mari de apã ºi mâl coboarã ºi inundã regiunile joase
de la poala munþilor, unde adesea au îngropat zeci de sate ºi mii de
persoane, ca de exemplu în Venezuela. Au apãrut ºi la noi, în urma
despãduririlor, unde afecteazã fâºii alungite din versant.
l Eroziunea solurilor devine hazard pe timp îndelungat, când solul
Curgere noroioasã (Chirleºti) îºi pierde fertilitatea sau dispare aproape total sub efectul pluviodenu-
în Subcarpaþii Buzãului dãrii repetate, al ºiroirii ºi ravenãrii.

32
 l Degradarea terenurilor se referã la suprafeþe relativ extinse pe care
nu numai solul este erodat, dar ºi rocile de sub sol, prin ravene, ogaºe,
torenþi ºi alunecãri. Refacerea acestor terenuri se poate face prin
terasãri, culturi care protejeazã solul, benzi cu arbuºti, împãduriri.
l Avalanºele sunt deplasãri rapide ºi masive de zãpadã, desprinse
din acumulãrile importante de pe pãrþile înalte ale unui versant mon-
tan. Se produc pe versanþii despãduriþi, pe abrupturile alpine. Viteza mare
a unor avalanºe le face sã pãtrundã linear ºi peste pãdure, dezrãdãci-
nând arbori. Sunt declanºate de vânturi, trepidaþii, zgomote, o încãlzire
bruscã a aerului etc. Apar frecvent în Alpi, unde produc victime multe,
în Himalaya, Anzi, chiar în Carpaþi (în februarie 2005 au fost foarte
multe). Istoria reþine avalanºa din anul 218 î.Hr., când o parte a armatei
lui Hannibal a fost îngropatã de zãpadã într-o trecãtoare.
n Hazardele climatice apar des în toate climatele în care vieþuiesc
oameni. Cele mai impresionante ºi mai frecvente sunt cauzate de varia-
þiile mari sau chiar de lipsa precipitaþiilor pe un anume timp, de variaþiile Teritoriile afectate de uragane mari
de gradul 3 (din Marea Caraibelor
extreme ale temperaturilor, viteze foarte mari ale vântului. Acestea pot ºi sudul SUA)
induce: secete, zãpadã mare, îngheþuri, grindinã, viscole, uragane etc. a. între anii 1901–1910;
l Secetele se considerã instalate când mai mult de 10 zile din varã ºi b. între anii 2001–2005
peste 14 zile în sezonul rece nu cad precipitaþii, concomitent cu secã-
tuirea umezelii din sol. Dãunãtoare sunt secetele prelungite de primã-
varã, când au loc semãnãturile ºi încolþirea plantelor. Dezastru (catastrofã) – întrerupere
În România, regiunile cele mai afectate de secetã sunt: Bãrãganul, gravã a funcþionalitãþii unei comu-
Dobrogea, Podiºul Moldovei ºi alte areale din Câmpia Românã sau de Vest. nitãþi, cu pierderi materiale, de vieþi
În multe locuri, secetele provoacã foamete în masã, urmatã de anumite omeneºti sau de mediu, pe care so-
boli. Foarte afectate sunt regiunile subtropicale uscate, cu stepe aride, cietatea respectivã nu le poate
cum este Sahelul african. Contramãsurile sunt: irigãrile, cultivarea de depãºi cu resurse proprii.
Hazard – eveniment care ameninþã
plante rezistente la secetã, agrotehnica ce reduce pierderile de apã din sol.
cu posibilitatea declanºãrii unui
l Furtunile de praf se produc în deºerturi, semideºerturi, stepe, unde fenomen potenþial ce poate pro-
antreneazã sedimentele fine de la sol. Atmosfera se polueazã, se respirã voca pagube; întâmplare neprevã-
greu. Praful deºerturilor poate ajunge ºi în regiunile temperate, redu- zutã, imprevizibilã; descãrcarea
când radiaþia solarã. bruscã a unor energii în sisteme
Mãsurile de frânare a fenomenului sunt: evitarea suprapãºunatului naturale sau sociale.
ºi a distrugerii tufiºurilor, realizarea de perdele forestiere, înierbãrile, prac- Risc – nivel sau numãr de pierderi în
ticarea unei agriculturi ecologice, irigãrile (inclusiv din ape subterane). bunuri materiale, rãniþi, morþi ºi
l Furtunile obiºnuite – cu ploi, viscole, troieniri de zãpadã sau numai activitãþi economice ce pot fi pro-
duse de un hazard.
vânt puternic de scurtã duratã (vijelie), cu dezrãdãcinãri de copaci,
Vulnerabilitate – potenþial al unui
smulgeri de acoperiºuri º.a. – sunt posibile ºi în climatele temperate. fenomen expus la un hazard de a
Exemple: vijelia din 30.XII.2005 de la Braºov, Poiana Braºovului ºi Sinaia produce victime ºi pierderi materiale.
sau din 27.V.2006, când la Sinaia un copac a cãzut peste 6 turiºti
(inclusiv elevi).
l Ciclonii tropicali, numiþi ºi uragane pentru efectele lor, iau naºtere
deasupra oceanelor la latitudini de 5–20o. Se deplaseazã apoi lati-
tudinal, est-vest, ºi chiar spre latitudini medii. Afecteazã insule ºi fâºii
continentale, sub formã de furtuni violente, cu ploi puternice ºi viteze
cuprinse între 100–350 km/h.
Anual pot apãrea pânã la 70 de cicloni tropicali, înmulþindu-se însã
odatã cu încãlzirea globalã. Pagubele provocate sunt enorme.
În prezent, se urmãreºte prin satelit mersul ciclonului, se apreciazã
ziua ºi eventual ora sosirii în diferite locuri, se alarmeazã sau se eva-
cueazã populaþia.
l Tornadele se manifestã ca un nor-vârtej sub formã de pâlnie sau
coloanã, ce absoarbe ºi rupe totul pe unde trece. Se formeazã mai ales
pe continent, între latitudinile de 20–60o ºi au caracter local. Tornadele
apar mai ales în SUA (pânã la 160 de zile cu tornade), China, Europa,
estul Rusiei etc. Pe ocean sunt rare ºi poartã numele de trombe marine. Uraganul Katrina vãzut din spaþiu
În România s-au manifestat la Fãcãeni (Bãrãgan), Piteºti, Covasna º.a. (28 august 2005)

33

furtuni tropicale
uragane în Atlantic
1985 1995 2000 2005 2006
Furtunile tropicale ºi uraganele
din Atlantic (1985–2006)
Revãrsãrile apelor Dunãrii,
în judeþul Dolj, aprilie 2006
Manifestãri diferite în Oceanul Pacific
(a. condiþii normale; b. El Niño)
34
l Alte hazarde climatice sunt: orajele (furtuni violente, dar scurte,
cu fulgere ºi trãznete), grindina, ceaþa, negura (o ceaþã foarte deasã),
poleiul, îngheþul timpuriu de toamnã sau cel târziu de primãvarã.
l Temperaturile crescute pot conduce indirect ºi la perturbãri ale
câmpului geomagnetic, care deruteazã pãsãrile migratoare ºi mami-
ferele marine (balene, caºaloþi, delfini) de la traseele lor obiºnuite.
n Hazardele hidrologice scot în prim-plan inundaþiile, cu enorm de
multe victime ºi pagube. Dacã luncile sunt îndiguite necorespunzãtor,
la viituri foarte mari digurile pot fi rupte ºi tot ce existã în lunca ame-
najatã de om este inundat ºi distrus. Exemple din România: inundaþiile
Timiºului în Banat (2005), ale Siretului (debitul a atins 4 630 m/s în
14 iulie 2005) sau ale Dunãrii (aprilie–mai 2006), când digurile, nemoni-
torizate ºi neîntreþinute, s-au rupt succesiv, impunând inundarea multor
sate ºi evacuarea oamenilor.
Inundaþii puternice ºi frecvente au loc datoritã musonilor, în sud-estul
Asiei, în China, dar ºi în America de Sud, SUA, Canada, Japonia, vestul
Europei. Inundaþii pot provoca ºi scurgerile puternice de pe versanþi sau
apele oceanice în timpul furtunilor sau al cutremurelor care pot rupe
digurile (de exemplu Olanda sau New Orleans).
Reducerea unor pagube ºi efecte ale inundaþiilor se face prin preve-
nirea ºi evacuarea populaþiei, întreþinerea digurilor ºi, mai ales, prin
efectuarea unor îndiguiri chibzuite care sã permitã, în ultimã instanþã,
chiar inundarea unor areale pregãtite special în acest sens.
n Hazardele oceanice, în afara unor accidente tehnice ale vapoarelor
sau deteriorãri ºi scufundãri la furtuni, mai includ:
l Valurile tsunami, care ating înãlþimi pânã la 30 m ºi pot izbi cu
mare putere amenajãrile ºi aºezãrile de la litoralele mai joase. Sunt
provocate de cutremure suboceanice sau erupþii vulcanice (26.XII.2004,
în estul Oceanului Indian).
l Aisbergurile, periculoase în trecut, de ele putându-se lovi vapoa-
rele (cazul Titanicului).
l El Niño, un fenomen complex (climato-oceanic) care inverseazã ºi
încãlzeºte curentul de lângã coastele Perului ºi Ecuadorului, provocând
pagube pescarilor ºi ploi puternice, dar, concomitent, ºi secetã în Australia,
Indonezia ºi Filipine.
n Hazardele biologice declanºeazã diferite boli, epidemii mortale, dis-
trugerea culturilor sau moartea în masã a animalelor. Se cunosc, mai ales
în trecut, invazia lãcustelor, epidemiile de ciumã (25 milioane de morþi
în Europa medievalã), holerã, leprã (la Tichileºti, Tulcea, mai sunt încã
23 de bolnavi de leprã), mai recent SIDA, iar în 2006, gripa aviarã. Sunt
impuse de anumiþi viruºi, bacterii, ciuperci ºi rãspândite de animale-
vectori, unele insecte, ºobolani, pãsãri migratoare, oameni.
n Hazarde astrofizice. În aceastã categorie intrã posibilitatea cãderii
pe Terra a unor meteoriþi mari care sã provoace cutremure ºi chiar
schimbãri climatice sau ciocnirea unor nave cosmice cu meteoriþi mici.
Hazarde antropice
Hazardele antropice s-au înmulþit în ultimul secol.
l Accidentele chimice provoacã emisii sau scãpãri de gaze, de sub-
stanþe lichide sau solide, nocive pentru om ºi mediu. Este vorba de CO2,
amoniac, clor, hidrogen sulfurat etc.
l Accidentele nucleare determinã emisii persistente de radiaþii cu
efecte grave asupra oamenilor (arsuri, cancer sau chiar moartea ºi, în cazul
nou-nãscuþilor, diverse malformaþii genetice) ºi a mediului – ca cel din SUA
(1972) sau Cernobîl (1986).
l Accidentele industriei tehnologice se produc prin explozii, dever-
sãri de minereuri topite º.a., ce surprind muncitorii din apropiere. Acci-
dentele din mine au loc prin surpãri, emanaþii bruºte de gaze etc.
 l Exploatarea, transportul ºi prelucrarea petrolului provoacã infec-
tarea solului, a apelor oceanice ºi freatice, incendii la sonde, uneori ºi Tipuri de arme
cu pierderi de vieþi omeneºti ºi animale (mareea neagrã). de distrugere în masã
l Avariile hidrotehnice pot fi: ruperile de baraje, care determinã o l arma nuclearã (omoarã ºi produce o
undã enormã de viiturã ce mãturã ºi omoarã totul; ruperea digurilor puternicã contaminare radioactivã);
lacurilor de decantare ºi epurare ale exploatãrilor miniere care, dever- l arma chimicã (substanþe toxice care
sând ape profund nocive în râuri, omoarã fauna. se pot rãspândi rapid pe suprafeþe
l Accidentele pe cãile de comunicaþie se referã la ºosele, cãi ferate, foarte mari);
avioane, vapoare, submarine, inclusiv rachete spaþiale cu cosmonauþi. l arma biologicã (rãspândeºte boli de

l Agricultura chimizatã ºi transformãrile genetice la plante ºi ani- tip antrax, ciumã, holerã etc.);
male conduc la infectarea solului ºi a apelor, la reducerea drasticã a l arma climaticã (poate provoca iarnã

biodiversitãþii ºi a ecosistemelor stabile, iar industria alimentarã cu în anotimpul cald, pe anumite dis-
aºa-zisele „E-uri“ afecteazã sãnãtatea oamenilor. tanþe, sau alte fenomene de tip ploi
l Rãzboaiele civile sau de alt tip (din America Latinã, Africa, Vietnam, torenþiale, secete etc.).
Afganistan, Irak) conduc la dezastre: nenumãrate victime, rãniþi, eco-
nomie ºi aºezãri distruse, foamete, incendieri de sonde, exfolierea
pãdurilor (Vietnam) etc.
l Armamentul de distrugere în masã reprezintã un pericol imens pentru
 Care sunt manifestãrile extreme
ale precipitaþiilor ºi ale vânturilor?
omenire ºi mediu (fie stocat, fie în timpul experimentãrii). Terorismul pro-
voacã distrugerea unor construcþii imense, explozii, incendii în locuri  Când poate deveni risc un ha-
aglomerate, deturnãri de avioane, luãri de ostatici etc. zard ºi când un dezastru?
l În final, putem sublinia cã cel mai mare pericol actual ºi de viitor  Explicaþi de ce vulnerabilitatea
este degradarea mediului terestru, care conduce la încãlzirea climei, nu este un fenomen, ci gradul
distrugerea stratului de ozon, degradarea aerului, apelor, solului, posibil de mãrime al unui feno-
a biodiversitãþii. men expus la un hazard.
Hazarde frecvente unor continente ºi regiuni (sintezã)  Cum este corect sã spunem:
l Europa este confruntatã tot mai des cu inundaþii, furtuni ºi cutremurul este vulnerabil sau
cutremure. S-au înmulþit ºi accidentele industriale, secetele ºi incendiile blocul A este vulnerabil 50% la
de pãduri din arealul Mediteranei. cutremure de gradul 7?
l Asia (cu precãdere regiunile Pacificului) este lovitã foarte des de  Dacã sunteþi în casã la un cu-
cicloni ºi inundaþii, erupþii vulcanice, cutremure ºi tsunami. În schimb, tremur, unde vã adãpostiþi?
sud-vestul este dominat de secete (aici sunt foarte extinse semide-
ºerturile ºi deºerturile).
 De ce credeþi cã în România existã
multe alunecãri de teren?
l America de Nord suportã multe tipuri de dezastre: uragane, tor-
nade, cãderi ale reþelelor electrice (Canada) etc. În America Centralã  De ce ogoarele situate pe dealuri
ºi de Sud se produc alunecãri de teren, torenþi noroioºi, avalanºe, erupþii nu trebuie arate în lungul pantei?
vulcanice, cutremure, inundaþii, furtuni, secete, fenomenul El Niño.  De ce vapoarele nu se mai izbesc
l Africa este pe primul loc în privinþa secetelor, care provoacã foa- în prezent de aisberguri?
mete, epidemii ºi migrãri de populaþie, îndeosebi în Etiopia, Ghana,
Mozambic. Foarte rãspânditã este SIDA.
 De ce se rup digurile la viituri
mari, deºi debitele ºi nivelul apei
nu depãºesc înãlþimea digului?
 Ce reguli credeþi cã trebuie sã
respecte ºoferii vehiculelor care
transportã produse inflamabile,
otrãvitoare sau explozibile?
 Cum a ajuns gripa aviarã în
România (ºi în alte þãri) ºi de ce
s-a rãspândit rapid în peste 120
de focare (în mai 2006)?
 Omul poate declanºa hazarde
naturale latente? Exemplificaþi.
 Descrieþi, pe o paginã, hazardele
(sau o parte dintre acestea) posi-
bile (sau produse deja) în localita-
tea voastrã. Încercaþi sã subliniaþi
cauzele ºi mãsurile de prevenire
sau atenuare.
Localizarea cutremurului din Indonezia (mai 2006)

35

Distrugerea pãdurii pentru obþinerea
de noi terenuri agricole
 Cum comentaþi zicala „Codru-i
frate cu românul“?
 Existã vreo legãturã între despã-
duririle din Carpaþi, ºi cele din
alte areale vecine, ºi inundaþiile
tot mai dese ºi mai puternice din
lunci, câmpuri ºi alte regiuni sub-
montane?
Valorificarea excesivã a lemnului
Repartiþia structurii terenurilor
în România
36
DESPÃDURIRILE, DEªERTIFICAREA
ªI POLUAREA. EFECTE ALE ACTIVITÃÞILOR
UMANE ASUPRA MEDIULUI
Pãdurea trebuie sã reprezinte titlul unei lecþii plãcute, plinã de con-
þinut, pentru înþelegerea funcþionalitãþilor sale în mediu, pentru echi-
librele ºi sãnãtatea acestuia, pentru viaþã ºi omenire. Dimpotrivã, o lecþie
despre despãdurire ºi poluare trebuie sã fie durã ºi plinã de avertismente.
Ca sã înþelegem cele douã poziþii, se impune mai întâi cunoaºterea
locului ºi rolului pãdurii în mediul Terrei. Plantele verzi, ºi îndeosebi
pãdurea, au fost cele care au introdus oxigenul în atmosfera terestrã
ºi au redus dioxidul de carbon, fãcând-o respirabilã ºi dãtãtoare de viaþã
pentru animale ºi om. Pãdurea menþine în bunã parte ºi azi acest echi-
libru în atmosferã.
De asemenea, pãdurea:
l creeazã cele mai complexe geosisteme ºi ecosisteme naturale, în
special pãdurile climei calde umede;
l emanã oxigen ºi consumã CO2;
l deþine 1/5 din biomasa Terrei;
l prezintã adãpost ºi hranã pentru multe animale;
l protejeazã solul ºi îi oferã materie organicã pentru humusul fertil;
l are rol de regulator termic, creând un microclimat tipic de pãdure
(fãrã vânt, mai rãcoros vara, cu aer curat ºi fãrã zgomote);
l capteazã energia solarã la nivelul frunzelor ºi prin fotosintezã o
stocheazã ca energie chimicã;
l mãreºte mult evapotranspiraþia (pânã la 3 000 mm/an în pãdurile
ecuatoriale) ºi impune precipitaþii.
Pãdurea are ºi funcþie hidrologicã ºi antierozionalã: arborii reþin pânã
la 40–50% din apa ploilor, iar o altã parte pãtrunde în litierã ºi în solul
afânat – scurgerea spre râuri fãcându-se mai lent, iar inundaþiile devin
mai reduse; apa opritã de pãdure, litierã ºi rãdãcinile arborilor reduce
eroziunea solului ºi alunecãrile de teren.
Existã ºi o funcþie social-economicã: pãdurea oferã lemn pentru con-
strucþii, din pãcate chiar pentru foc (a fost primul combustibil folosit de om);
oferã multe fructe de pãdure; are rol turistic, recreativ, estetic ºi cultural.
Pentru unele popoare, inclusiv pentru români, pãdurea a avut ºi rol
de apãrare, de creare a unei culturi a lemnului ºi a muntelui.
În concluzie, pãdurea are legãturi deosebite ºi influenþeazã aproape
toate elementele de mediu, dar poate fi afectatã sau chiar distrusã de
lãcomia omului.
Extinderea pãdurii pe Terra ne indicã ºi mai mult rolul sãu în mediul
global. Acum 2 000 de ani, pãdurile ocupau aproximativ 56% din
suprafaþa uscatului. Azi, s-au redus la circa 27%. Dintre acestea, Europa
deþine un procent mare din pãdurile Globului (27%), urmatã de America
de Sud ºi Centralã (25%), Asia ºi Pacificul (cu 19%, dominant în est),
Africa (17%) ºi America de Nord (12%).
Pe zone climatice, primul loc îl ocupã pãdurile tropicale, cu peste
50%, urmeazã taigaua (38%) ºi pãdurile de foioase (circa 10%). Europa
este împãduritã în proporþie de 45%, iar România 27%. Pe þãri, Brazilia
este împãduritã în proporþie de 53%, Canada – 50%, Rusia – 45%,
SUA – 32%.
Despãduririle sunt realizate pe cale naturalã, dar mai ales antro-
picã. Pe cale naturalã este vorba de aridizarea climei, care poate pro-
duce ºi incendii naturale.
 Defriºarea fãcutã de cãtre om a început încã din Antichitate, în arealele  Analizaþi observaþiile de mai jos
mediteraneene sau în China; s-a intensificat în timpul feudalismului, în din punct de vedere al exploa-
pãrþile joase ale Europei, pe diferite cãi, inclusiv trãsnete. tãrii haotice a pãdurii.
Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, pãdurile au dispãrut pe vaste Un silvicultor elveþian, care a umblat
suprafeþe din sud-estul asiatic (Japonia, Filipine, Indonezia, Vietnam º.a.), prin pãdurile din aproape toatã lumea,
din America Centralã, estul Americii de Sud ºi Africa. a ajuns ºi în codrii Semenicului ºi
Despãduririle au fost realizate pentru: apoi prin alte vãi ºi munþi din Carpaþi,
l extinderea agriculturii, a pãºunilor ºi a aºezãrilor, cauzate printre unde, spune el, a vãzut pentru prima
altele de creºterea rapidã a populaþiei. În arealele ecuatoriale, tropicale datã „farmecul inegalabil al munþilor
ºi musonice au fost extinse monoculturile de trestie de zahãr, de României ...“, „peisajul maiestuos de
cauciuc sau de alte plante; rate mari de defriºare se înregistreazã în o valoare spiritualã profund origi-
Africa ºi Asia de SE; nalã ...“, „bogãþia culturalã a zonei
din ultimele sute de ani ...“1. Toate
l exploatarea lemnului pentru comerþ;
acestea l-au fãcut sã se mute la Sibiu,
l suprapãºunatul ºi arderea arbuºtilor din zonele semiaride, cu ca reprezentant al Organizaþiei Euro-
ecosisteme fragile, au distrus mari suprafeþe forestiere; pene PRO SILVA, unde ºi-a cumpãrat
l construirea cãilor de comunicaþie prin pãduri, ca cea amazonianã, o casã. Aici a urmãrit ce s-a întâmplat
a condus la defriºãri lãturalnice pentru agriculturã sau comerþ cu lemn. ºi ce se întâmplã cu unele pãduri din
A apãrut ºi fenomenul de îmbolnãvire ºi uscare a unor pãduri, dato- România dupã 1990.
rat poluãrii mediului. Citãm câteva din aprecierile ºi din
În România s-a accelerat tãierea pãdurii dupã 1990, datoritã lipsei expresiile sale sau ale interlocuto-
unei legislaþii ferme, a tãierilor necontrolate, a formãrii unei mafii a lem- rului: „Acest capital este exploatat
nului, care a vândut masiv peste hotare, a corupþiei, a împroprietãririi fãrã milã ...“, „Unele companii fores-
tiere de mâna a doua din Vest, simþind
unor persoane care nu au deþinut pãduri ºi nicio culturã silvicã (inclusiv miros de „sânge“, s-au repezit ca
în parcuri naþionale) etc. vulturii când descoperã un animal pe
Consecinþele defriºãrilor se resimt puternic la nivel regional, dar ºi moarte“, ajutate ºi de faptul cã „mafia
global: scade procentul oxigenului, creºte CO2 în atmosferã, se reduce dominã încã sutã la sutã domeniul
carbonul încorporat în trunchiurile copacilor, solurile sunt erodate, se forestier din România“. „Camioane
intensificã inundaþiile, iar viiturile cresc ca forþã de distrugere, se reduce încãrcate cu lemn furat circulã necon-
enorm biodiversitatea etc. trolate ºi se înghesuie la graniþa cu
Deºertificarea reprezintã dereglarea ºi degradarea geosistemelor Ungaria sau în portul Constanþa“,
ºi ecosistemelor fragile din zonele aride ºi semiaride prin distrugerea unde „niciun reprezentant al statului
nu vrea sã ºtie cã lemnul þãrii, obþinut
vegetaþiei naturale, mai ales a plantelor perene, prin pãºunat excesiv,
prin fraudã, ia drumul strãinãtãþii...“,
culturi care nu protejeazã solul sau arderea arbuºtilor ºi a arborilor. „particularii taie deja în neºtire în
Fenomenul se poate produce ºi din cauza unor secete prelungite, când rezervaþii, ca pe versantul sudic al
precipitaþiile se reduc drastic. În asemenea situaþii, deºerturile vecine pot Pietrei Craiului ...“ ºi, ca o concluzie
avansa peste locurile respective, vântul transportând nisipul, iar nisipurile a mentalitãþii multor proprietari parti-
locale, descoperite de vegetaþie se pun în miºcare. Populaþia moare de culari, fãrã culturã silvicã ºi civicã, se
foame sau o parte a ei migreazã în alte locuri încã nedegradate, dar tot spune: „Pãdurea este un bun care nu-þi
fragile; se pot produce devastãri sau chiar confruntãri locale sau între aparþine niciodatã în exclusivitate“.
1
diferite state. Christof Hugentobler, Distrugerea
Fenomenul deºertificãrii este extrem de pãgubitor la nivel mondial, pãdurilor româneºti e o crimã de gradul
unu!, Formula AS, nr. 673, iunie 2005
deoarece afecteazã sau ameninþã circa un sfert din uscatul Pãmântului,
110 þãri ºi 1/6 din populaþia lumii. Cel mai mare procent aparþine Africii:
35% din suprafaþã, îndeosebi Sahelul – brâul semiarid din sudul Saharei,
lat de 200–500 km; aici au murit de foame în ultimele decenii peste
250 000 locuitori, iar lacul Ciad ºi-a redus suprafaþa cu 2/5. Deºertifi-
carea se resimte ºi în arealele fragile din sudul Africii, Australia, America
de Sud, dar ºi în unele stepe ale zonei temperate.
În România se constatã o aridizare în Dobrogea, sud-estul Podiºului
Moldovei, Bãrãgan ºi sudul Olteniei. Este vorba de secete prelungite,
degradarea solului, începuturi de formare a unor cruste, salinizãri,
zãpadã mai puþinã iarna.
Mãsurile de combatere a deºertificãrii includ: plantarea unor perdele Deºertul Sahara
forestiere cu specii rezistente la secetã, irigãri raþionale care sã nu
conducã la sãrãturarea solului, culturi protectoare ºi agrotehnicã  Vizitaþi o pãdure din localitatea
adecvatã pe solurile nisipoase, fertilizarea biologicã a solurilor, protecþia voastrã sau din altã parte ºi descrieþi
ºi extinderea pãdurilor existente. peisajul pe o paginã.

37

Satelit orbital pentru monitorizarea
modificãrilor de mediu
Creºterea demograficã – motiv
de disputã între cercetãtori
38
*SCENARII DESPRE EVOLUÞIA
MEDIULUI
Primele scenarii care se referã la evoluþia mediului au avut la bazã o serie
de date obþinute prin observaþii ºi cercetãri ºtiinþifice simple, referitoare la
unul sau mai multe elemente de mediu, completate cu corelãri ºi influenþe
asupra celorlalte elemente ºi a evoluþiei întregului mediu, ca sistem.
Dezvoltarea tehnicii informaþionale, a calculatoarelor, a reþelei de sa-
teliþi ºi a programelor de tip GIS au condus la un salt extraordinar în ce
priveºte posibilitatea realizãrii de scenarii asupra evoluþiei mediului. Cele
mai mari progrese s-au fãcut în domeniul climatologiei, Organizaþia
Meteorologicã Mondialã dispunând recent de un set de sateliþi ºi de
cele mai performante ºi mai complexe programe de monitorizare globalã
a mediului Terrei (World Weather Watch).
n Scenariile privind evoluþia climei (ºi a mediului) considerã cã
existã tendinþa de încãlzire a climei datoritã emisiilor de gaze cu efect
de serã. Se are în vedere, ca bazã a scenariilor, evoluþia creºterii emi-
siilor de CO2 în raport cu creºterea populaþiei ºi a economiei, dezvol-
tarea unor tehnologii noi, despãduriri–reîmpãduriri etc.
Pentru secolul XXI se prognozeazã, în funcþie de variantã, o creºtere
a temperaturii globale cu 1,5–6 oC, dar cu multe diferenþieri regionale.
Repercusiunile acestei încãlziri sunt multiple: modificãri ale circula-
þiei atmosferice, o creºtere a cantitãþii de vapori de apã în atmosferã,
ploi mai multe la nivel global, dar mai puþine în anumite regiuni ºi to-
renþiale în altele, modificãri ale limitelor zonelor ºi ale etajelor de vege-
taþie, schimbãri în structura unor soluri, degradarea unor ecosisteme.
În þara noastrã a fost întocmit Studiul naþional asupra schimbãrilor
climatice în România (2003), cu tehnicã ºi finanþare din SUA. S-a dedus
o încãlzire generalã posibilã cu 2–7 oC, precipitaþii mai multe iarna ºi
mai puþine vara, scurtarea anotimpului primãvara etc.
n Scenariile iniþiate în cadrul Clubului de la Roma se referã la
evoluþia negativã a elementelor de mediu, dar ºi la mediu în general.
Amintim un scenariu al lui Lester Brown, Prevederile noului secol
(publicat în Starea lumii, 2000, Editura Tehnicã). El porneºte de la ideea
cã prin calculatoare ºi internet am intrat într-o nouã erã, cu o nouã
industrie, un nou tip de comunicaþii, de comerþ, de muncã, un nou tip
de educaþie ºi de culturã care evolueazã în spaþiul virtual al ciberneticii.
„Pe mãsurã ce economia globalã se extinde, ecosistemele locale
decad într-un ritm tot mai rapid”. Se pare cã se globalizeazã ºi o eco-
nomie necontrolatã.
Un alt scenariu, tot sub auspiciile Clubului de la Roma, a apãrut în
lucrarea Limitele creºterii – actualizare dupã 30 de ani (Dennis Meadows,
2004, SUA). Autorul atenþioneazã cã amprenta ecologicã a activitãþilor
umane a depãºit, dupã anul 1980, capacitatea de suport a Pãmântului.
Din acestã cauzã se declanºeazã tot mai multe fenomene grave, inclusiv
sociale, care ameninþã viaþa pe Terra, între care: topirea gheþarilor, ridi-
carea nivelului oceanic, degradarea a 38% din terenurile agricole, creº-
terea prãpastiei dintre bogaþi ºi sãraci (20% sunt bogaþi ºi deþin 85%
din produsul global, iar aproape 50% sunt tot mai sãraci).
În vederea unei redresãri, se propune un scenariu prin intervenþia
conºtientã a comunitãþii internaþionale, în urmãtoarele direcþii: creºterea
controlatã a populaþiei (pânã la o stabilizare de maximum 8 miliarde),
stabilizarea producþiei industriale, reducerea accentuatã a poluãrii prin
tehnologii nepoluante (cu o scãdere drasticã cel puþin dupã 2050),
conservarea resurselor neregenerabile, dezvoltarea durabilã (ecologicã) a
culturilor agricole, folosirea energiilor alternative (solarã, biomasa, eolianã,
hidraulicã, geotermalã, a valurilor marine, nuclearã etc.).
n ªi politicienii propun scenarii sau planuri de reorganizare ºi dez-
voltare a economiei ºi a omenirii care sã reacþioneze corelat ºi coor- Obiectivele Planului Marshall Global:
donat „la criza mediului înconjurãtor”, sã contribuie cu mãsuri specifice l stabilizarea populaþiei lumii;
„la realizarea principiului organizatoric central de protecþie globalã a l crearea unor tehnologii ecologice;
mediului înconjurãtor”. l crearea de noi direcþii economice
Este vorba de Planul Marshall Global, propus de Al Gore (1993), pe prin care sã se mãsoare impactul
atunci vicepreºedinte al SUA. Cartea sa asupra mediului Terrei ºi planul deciziilor noastre asupra mediului;
propus au fost rezultatul unor cãlãtorii efectuate timp de peste 25 de l negocierea unei noi generaþii de
ani prin locurile afectate de cele mai grave catastrofe ecologice de pe acorduri internaþionale;
planetã, în cãutarea unei înþelegeri a crizei ambientale globale. l elaborarea unor planuri de coope-
Planul porneºte de la concepþia, strategia ºi rezultatele Planului rare pentru educarea cetãþenilor
Marshall, formulat ºi implementat naþiunilor din Europa de Vest în lumii asupra problemelor globale
1947, de cãtre generalul G. Marshall ºi preºedintele Truman. de mediu (care sã cuprindã cerce-
Al Gore propune extinderea unui asemenea plan la nivel global, dar tarea, monitorizarea modificãrilor
axat dominant pe un principiu nou, ºi anume reacþia la criza mediului din mediu, implicarea tuturor na-
înconjurãtor care ameninþã supravieþuirea civilizaþiei umane. þiunilor ºi, în special, a studenþilor
Analizeazã diverse aspecte de mediu, dereglarea echilibrelor, greutã- ºi a elevilor, având ca scop final
þile enorme de a realiza o conlucrare cu toate þãrile ºi de a implementa elaborarea unui nou mod de gân-
mãsuri globale etc., propunând totodatã soluþii. dire asupra relaþiei dintre civilizaþie
Combate ideea unui guvern mondial ºi instinctual american pentru ºi problemele globale ale mediului
dirijarea lumii, dar admite „responsabilitatea luãrii iniþiativei“, „condu- înconjurãtor);
l realizarea unui caracter integrat
cerea prin propriul exemplu“, elaborarea în comun a unui cadru norma-
tiv, toate fiind obiective strategice pentru salvarea mediului. pe protecþia globalã a mediului.
dupã Al Gore, Pãmântul în
n Scenarii catastrofale au fost emise de unii ecologiºti, cu scopul de cumpãnã – ecologia ºi spiritul uman,
a ne îngrozi privitor la agravarea mediului pe Terra, de a aprofunda cauzele Editura Tehnicã, 1995
acestei înrãutãþiri ºi de a ne aminti cã ºi noi facem parte din naturã.
Hubert Reeves, în lucrarea sa Pãmântul e bolnav (Editura Humanitas,
2005), emite urmãtoarele scenarii:
l Scenariul Deºert presupune creºterea temperaturii globale cu
10 oC dupã anul 2100. Se vor extinde deºerturile, se vor reduce supra-
feþele agricole, o parte din florã ºi faunã se va retrage spre arealele
polare, altele se vor adapta ariditãþii, oceanele vor inunda terenurile
joase, omenirea se va împuþina tot mai mult din cauza climatului tot
mai nefavorabil ºi a reducerii spaþiului de locuit.
l Scenariul Gheizer imagineazã o creºtere ºi mai mare a tempe-  Care sunt repercusiunile nega-
raturii globale, pânã la 60–70 oC. Plantele, animalele ºi chiar insectele tive ale încãlzirii climei?
vor muri. Vor supravieþui doar bacteriile. Viaþa se va întoarce la starea
primitivã de acum circa 1 miliard de ani, înainte de apariþia plantelor  În ce regiuni din România se re-
simte mai accentuat fenomenul
ºi a animalelor. Numele scenariului vine de la apele fierbinþi ejectate de
de aridizare a climei?
gheizerele din Islanda, în lacurile cãrora apar colonii de alge albãstrui.
l Scenariul Venus presupune temperaturi de peste 100 oC, ca pe  Ce scenarii de evoluþie ºi com-
planeta Venus (460 oC), unde totul este steril ºi plouã cu acid sulfuric. batere a degradãrii mediului au
Aici, efectul de serã este enorm, cãci în atmosferã dominã gazul carbo- iniþiat cercetãtorii Clubului de la
nic, ca acum 4 miliarde de ani pe Pãmânt. Roma?
Autorul acestor scenarii catastrofale subliniazã totuºi o concluzie:
din moment ce omul este cauza încãlzirii climei, tot el este în mãsurã
 De ce creºterea masivã a populaþiei
conduce la deteriorarea mediului?
sã punã capãt deteriorãrii mediului ºi încãlzirii climei: „supravieþuiesc
speciile care stabilesc o relaþie armonioasã cu mediul înconjurãtor, cu  Ce obiective strategice presupune
ecosistemul în care se aflã“. Planul Marshall Global?
n Nu au întârziat sã aparã scenarii opuse, care contestã gravitatea  De ce Al Gore pune accent pe
acþiunilor omului asupra mediului . Ele aparþin unor grupuri care exploa- studenþi ºi elevi în contextul pla-
teazã combustibili poluanþi (petrol, cãrbune). Este vorba de companii nului de educare a cetãþenilor
ca Shell, British Petroleum º.a., care aruncau vina degradãrii mediului asupra problemelor globale de
pe fenomene ºi cauze naturale. mediu?
Argumentele diferitelor mãsurãtori concrete cu privire la prove-  Ce înseamnã Scenariul Deºert?
nienþa gazelor cu efect de serã au fãcut ca aceste grupuri sã batã în
retragere, ba chiar sã investeascã în energii neconvenþionale ºi nepo-  De ce companiile producãtoare
luante, cum a fãcut iniþial Toyota, apoi Shell, Amoco º.a. ºi sã reducã de combustibili poluanþi contestã
emisiile de gaz conform convenþiei de la Kyoto. tendinþa de încãlzire a climei?

39