Sunteți pe pagina 1din 12

CDS-Hazarde și riscuri naturale în România

SUPORT DE CURS-Sem.I

CLASA a XI-a F.R.

1
Hazarde si riscuri naturale în România

I. Noțiuni introductive

1.Specificul noțiunilor de hazard, susceptibilitate,vulnerabilitate,risc.

Cunoașterea riscurilor naturale reprezintă o necesitate a societății moderne, fiind


suportul studiilor privind amenajarea teritorială, gestionarea eficientă a resurselor
naturale sau eleaborarea unor proiecte de dezvoltare durabilă.

Hazardul la nivel general este un fenomen întâmplător, care se poate produce într-
o regiune, într-o anumită perioadă de timp, provocând pagube materiale,victime
umane și modificări environmentale, în funcție de intensitatea și severitatea cu care
acționează.

Vulnerabilitatea constituie un element important de studiu al fenomenelor


geografice de risc, de ea depinzând amploarea consecințelor imediate, pe o anumită
suprafață. Prin dinamica lor, fenomenele naturale extreme au un anumit potențial de
a produce victime sau pagube materiale.

Susceptibilitatea este definită ca potențialitatea de manifestare a unui proces într-


un areal dat, pe baza condițiilor teritoriale existente.

Riscul este definit ca numărul posibil de pierderi umane,persoane rănite, pagube


asupra proprietăților și întreruperii activității economice în timpul unei perioade de
referință într-o regiune dată, pentru un fenomen natural particular ( IDNDR,1992).

Dezastru estre sinonim cu noțiunea de catastrofă și se poate explica astfel o gravă


întrerupere a funcționalității unei societăți care cauzează pierderi umane, materiale și
de mediu, pe care societatea afectată nu le poate depăși cu resurse proprii (
IDNDR,1992).

2
2. Studiul actual al cercetării hazardelor și riscurilor naturale în România.

În România, populația a fost preocupată din cele mai vechi timpuri, mai ales de
anumite fenomene climatice și hidrologice (inundații, viscole,secete) care afectau
teritoriul țării noastre și provocau pagube materiale, mai ales agriculturii, dar și de
cutremure. Începuturile unor observații organizate și sistemice s-au făcut în ultimele
decenii ale secolului trecut grație lui Ștefan Hepites, întemeietorul și primul director al
Institutului Meteorologic din România, căruia i se datorează și cele mai multe
prelucrări de date din cronici și primele observații, publicate în câteva materiale între
anii 1882-1906 (Bogdan, 1978).

Primul care atrage atenția asupra importanței hărților de risc este Petre Coteț, în 1978,
pe care le consinderă hărți speciale, întocmite în scopul de a prevedea o primejdie (un
fenomen natural sau artificial).

3. Clasificarea hazardelor și riscurilor naturale din țara noastră.

I.Hazarde endogene
1. Cutremurele de pamant
 sunt miscari bruste ale scoartei care dau trepidatii cu un impact
puternic asupra asezarilor;
 trepidatiile seismice duc la fisurarea, distrugerea si prabusirea
cladirilor, la mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti;
 undele seismice pot sa declanseze alunecari, prabusiri,
aparitia sau reactivarea unor falii, formarea unor valuri
uriase numite tsunami.

II.Hazardele exogene

1.Hazardele geomorfologice
 cuprind procese care produc degradarea terenurilor, distrugerea
solurilor si transformarea unor suprafete intinse in terenuri
neproductive sau slab productive si, uneori, victime omenesti;
Tipuri de hazarde geomorfologice:

3
a)Alunecarile

 procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea


gravitatiei, in lungul unor suprafete cu plasticitate ridicata prin
imbibare cu apa;
 in Romania, cele mai intinse areale cu alunecari de teren se
intalnesc in Subcarpati, Depresiunea colinara a Transilvaniei,
Podisul Getic, Podisul Moldovei.

b)Prabusirile
 sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti
prin cadere libera, rostogolire;
 se produc in etajele inalte din munti la inceputul primaverii (
alternante frecvente ale inghetului si dezghetului ).

c)Curgerile de noroi si grohotisuri


 se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de materiale de pe
versantii cu panta mare despaduriti, mai ales din regiunile montane
si deluroase.

d)Avalansele
 hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia
montana si pentru turisti;
 deplasarea rapida a zapezii ( viteze de peste 100 km/h ), care se
face pe versantii abrupti acoperiti cu zapada, este favorizata de
ninsorile abundente, de schimbarile rapide de temperatura ce
determina topirea brusca a stratului de zapada sau de perturbare
a echilibrului zapezii prin trepidatii ( in Carpati );
 provoaca distrugerea vegetatiei pe suprafata pe care se produc
si, uneori, victime omenesti

Hazardele climatice si hidrologice


 sunt legate de procese care se produc in atmosfera si in apa si
care sunt insotite de pagube materiale, pierderi de vieti si chiar
modificari in peisaj.

4
1.Tornadele
 sunt vanturi ce au un caracter turbionar;
 au infatisarea unor coloane cu aspect de palnie intoarsa si o
viteza a vantului cuprinsa intre 60 si 400 km/h;
 antreneaza cantitati mari de praf ( de aici culoarea cenusie ),
distrug aproape complet constructiile, pomii, vietatile intalnite.

2.Seceta
 este un fenomen de durata, fiind caracterizat prin lipsa precipitatiilor;
 are ca efecte micsorarea debitului raurilor, a rezervelor
subterane de apa, producerea deficitului de umezeala in aer si
in sol, uscarea vegetatiei si culturilor agricole, moartea
animalelor si saracirea populatiei.

3.Inundatiile
 se produc in luncile raurilor la debite foarte mari;
 in Romania, inundatiile dintre anii 1960 si 2006 au afectat
aproape toate raurile ( mai ales Dunarea, Siretul, Somesul,
Muresul ), fiind printre cele mai puternice din ultimii 100 de
ani;
 parte din pagube s-a datorat extinderii necontrolate a vetrelor
satelor in luncile raurilor, precum si neintretinerii digurilor de
protectie.

Hazardele biologice
1.Epidemiile
 provoaca imbolnaviri in masa ale populatiei, din cauza unor agenti
patogeni
( virusuri, bacterii );
 cele mai grave maladii sunt transmise de tantari ( malaria, febra
galbena ), musca tete ( boala somnului );

5
 masurile preventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei,
pastrarea igienei in scoala si in familie, izolarea focarelor de declansare
a epidemiilor, combaterea agentilor purtatori.

2.Invaziile de insecte
 in special lacuste, produc pagube in agricultura.

3.Incendiile naturale
 provocate de descarcarile electrice din atmosfera sau de
autoaprinderea vegetatiei uscate, determina distrugeri ale recoltelor,
ale suprafetelor impadurite, constructii.

Hazarde antropice si tehnologice


1.Degradarea solurilor
 este urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin
practicarea unei agriculturi abuzive;
 s-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor, dar si la distrugerea sa prin
activitati ( economice, constructii sau lucrari ) ce au favorizat
torentialitatea, alunecari de teren;
 circa o zecime sunt terenuri puternic degradate ( in Asia, Africa si
America de Sud, unde s-a produs o crestere demografica mare, si o
accentuare a decalajului dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de
a-i hrani ), care ar necesita investitii foarte mari pentru a fi recuperate;

 peste 10 milioane de hectare sunt distruse, si practic irecuperabile pentru


activitati agricole;
 degradarea solurilor apare si in urma despaduririlor nerationale si a
pasunatului excesiv;
 irigatiile facute in mod nerational, fara a se tine seama de conditiile
pedoclimatice specifice, au provocat salinizarea solurilor sau excesul
de umiditate.

2.Reducerea biodiversitatii
 pe Terra exista circa 1 500 000 specii de animale si 500 000 de
specii vegetale;

6
 dintre acestea in ultimele secole au pierit 400-500 de specii de
animale ( peste 1000 aflandu-se in pericol de disparitie ) si
cateva sute de specii de plante, ca urmare a defrisarilor
excesive, a desecarilor nerationale, a pasunatului intensiv,
poluarii, vanatului excesiv, braconajului;
 desfasurarea in continuare a acestui proces de distrugere poate
duce la compromiterea vietii pe planeta.

Hazardele industriale
 includ accidente ( explozii, incendii, poluare ) declansate de om,
cu sau fara voia sa, emisii de substante nocive si depozitarea
deseurilor care afecteaza solul, apa si aerul;
 calmul atmosferic si inversiunile termice, in depresiuni si pe
vaile adanci, conduc la stagnarea si acumularea poluantilor si
la realizarea unor concentratii periculoase.

Hazardele legate de transporturi


 frecventa acestor hazarde este corelata cu cresterea
demografica exploziva si cu dezvoltarea economico-sociala.

Transporturile rutiere
 accidentele rutiere din care rezulta pagube si victime
sunt determinate de: viteza excesiva, consumul
bauturilor alcoolice, oboseala la volan, dificultatea traseelor in
anumite zone, defectiuni ale mijloacelor de transport, calitatea
necorespunzatoare a drumurilor, supraaglomerarea acestora.

Transporturile feroviare
 pe reteaua feroviara se produc uneori accidente foarte grave
din cauza vitezei foarte mari de deplasare ( pe unele magistrale
200 – 300 km/h ), dificultatilor traseelor strabatute, erorilor de
semnalizare;
 in ultimele decenii, catastrofe feroviare s-au produs atat in tari
in curs de dezvoltare ( indeosebi in India, Brazilia, Mexic ), cat
si in tari dezvoltate ( Germania, Belgia ).

7
Transporturile navale
 prezinta riscuri mai mari in cazul celor maritime ( tonajul mare
al navelor, lungimea traseelor ), in raport cu cele fluviale;
 cele mai grave si cu cele mai mari consecinte sunt accidentele
petrolierelor ( pierderi materiale, de vieti omenesti, dar si
poluarea apei ).

Transporturile aeriene
- desi sunt considerate cele mai sigure, in cazul accidentelor aeriene,
pierderile sunt totale.

Hazardele nucleare
 sunt produse de raspandirea necontrolata a unor substante
radioactive in afara instalatiilor nucleare ( in centrale
atomoelectrice, in unele institute de cercetare stiintifica ), de
caderea unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si
depozitarea deseurilor radioactive;
 ele iradiaza populatia si mediul inconjurator si produc victime
omenesti si pagube materiale;
- 
Clasificarea hazardelor naturale și antropice

endogene geologice tectonice -seisme (cutremure)


-erupții vulcanice
climatice -tornade
-cicloni tropicali (taifunuri-Asia
de E și S-E, uragane-America de
Nord, hurricane-Australia) willy
willy-Oceania)
-furtuni extratropicale
-viscolul
-valuri de frig
-valuri de căldură

8
-secete
Hazarde exogene geografice oceanografice -valuri
naturale -tsunami (valuri seismice)
-trombe de apă
-El Nino (Oscilația Sudică), La
Nina
-icebergurile și banchizele
hidrologice -inundații
-procese de albie (eroziune,
acumulare)
geomorfologice -prăbușiri
-avalanșe
-eroziune
-deplasări în masa (alunecări de
teren, curgeri noroioase și de
grohotișuri etc.)
ecologice -deșertificare
-reducerea biodiversității
biologice -epidemii
-invazii de microbe și virusuri
exogene -incendii naturale
-invazii de insecte
cosmice -ploi neobișnuite de meteoriți,
coliziunea cu unele corpuri
cosmice,
reducerea/intensificarea
activității solare.
tehnologice -industriale
-legate de transporturi

9
-nucleare
-agricole (degradarea solurilor,
reducerea biodiversității,
Hazarde suprapășunatul, chimizarea
antropice excesivă)
sociale -creșterea populației
-urbanizarea
-conflicte militare, terorism,
manifestări antropice violente
-șomaj
comerciale -comerțul cu produse/deșeuri
toxice
și radioactive, cu droguri
incidența -cancer, sida
unor
maladii

10
APLICATII

I. Notati cu Adevarat/ Fals urmatoarele afirmatii:

1. Hazardele exogene sunt generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

2. Valurile uriase, tsunami, reprezinta un hazard oceanografic.

3. Cutremurele si eruptiile vulcanice sunt hazarde exogene.

4. Desertificarea este inlaturarea completa a padurilor de pe o suprafata de teren.

5. Hazardele sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale.

II. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare


dintre afirmatiile de mai jos:

 Avalansele reprezinta hazarde:


a. geomorfologice b. climatice c. endogene

 Cutremurele de pamant sunt hazarde:


a. endogene b. antropice c. exogene

 Hazarde antropice sunt:


a. reducerea biodiversitatii b. epidemiile c. incendiile naturale

 Invaziile de insecte, care produc pagube in agricultura, sunt hazarde:


a. climatice b. hidrologice c. biologice

 Eruptiile vulcanice reprezinta hazarde:


a. exogene b. geomorfologice c. endogene

 Epidemiile reprezinta hazarde:


a. climatice b. antropice c. biologice

 Fenomenul de durata, caracterizat prin lipsa precipitatiilor, se numeste:


a. desertificare b. aridizare c. seceta

 Alunecarile de teren reprezinta hazarde:


a. endogene b. antropice c. geomorfologice

11
 Ciclonii tropicali si tornadele reprezinta hazarde:
a. atmosferice b. hidrologice c. climatice

 Inundatiile reprezinta hazarde:


a. climatice b. oceanografice c. hidrologice

III. Enumerati doua surse naturale, precum si doua surse antropice de


poluare.
IV. Definiti termenii: hazard, risc, vulnerabilitate, seism.
V.Notati cu Adevarat/ Fals urmatoarele afirmatii:

1. Plantele higrofile sunt plante iubitoare de umezeala.

2. Plantele xerofile sunt plante adaptate la uscaciune.

3. Plantele hidrofile sunt plante care traiesc in mediul acvatic.

4. Speciile de animale iubitoare de lumina se numesc ombrofile.

5. Speciile de animale iubitoare de umbra se numesc fotofile.

VI. Explicați cum pot influența activitățile umane clima.

VII.Enumerați patru areale din România afectate de inundații în ultimii ani.

VIII. Explicați consecințele unui hazard antropic din domeniul transporturilor maritime.

IX. Menționați două hazarde naturale și două hazarde antropice care se pot produce în
zona localității în care trăiți și descrieți câte două posibile consecințe ale acestora.

12

S-ar putea să vă placă și