Grupa raurilor de NORD-VEST

Fig. 2 Raul TISA la intrare in Romania

Sursa foto : www.fotomures.ro

 Capitolul IV – Grupa raurilor de Vest

Râului Mures, situat în partea centrala si de vest a României, este

cuprins între Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni, iar sectorul sau inferior
este amplasat în centrul câmpiei Tisei. Izvoarele Muresului se situeaza pe
versantul de sud-vest al muntilor Hamas, la o altitudine de aproximativ 850 m.
Râul Mures, afluent al Tisei, îsi colecteaza principalele ape din lantul vulcanic
al Carpatilor Orientali, din Podisul Transilvaniei, din estul si sudul Carpatilor
Apuseni si din versantul nordic al ramurii Carpatilor Meridionali de la vest de Olt

Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s. Debitul maxim poate
ajunge peste 2000 m3/s (de exemplu, 2.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975).
Bazinul hidrografic al raului MURES
Raul Mures la Salard
Defileul Toplita - Deda

Sursa foto: www.panoramio.com

Raul Mures in zona Bezdin
Judetul Arad

Sursa foto: www.breb.ro

Tarnava Mare la Sighisoara

Sursa foto: www.wikipedia.com

Râul Somes îsi are izvoarele în România, strabate România (376 km) si
Ungaria (51 km) si se varsa în râul Tisa, în Ungaria.
Râul Somes are doua izvoare în Carpatii Orientali si anume Somesul
Mare, care izvoraste din Muntii Rodnei si curge spre sud-vest, si Somesul Mic,
care izvoraste din Muntii Apuseni (pârâurile Somesul Cald si Somesul Rece) si
curge spre nord-est. Lungimea râului Somes, incluzând Somesul Mare, este de
376 km si suprafata totala a bazinului de 15.217 km2 pe teritoriul tarii noastre .
Lungimea râului Somesul Mare este de 130 km si suprafata totala a bazinului de
5.033 km2.
Lungimea râului Somesul Mic este de 178 km si suprafata totala a bazinului de
3.773 km2.
Somesul Mare si Somesul Mic strabat rapid zona montana pentru a se
întâlni în vecinatatea micului oras Dej. De aici, Somesul urmeaza un curs în zigzag
în directie nord-vest, strabatând Câmpia Somes si primind câtiva afluenti mici si
câteva pâraie.
Reteaua hidrografica a râului Somes include un numar de 403 cursuri de
apa codificate, cu o lungime totala de 5.528 km, (reprezentând 7% din lungimea
totala a râurilor interioare).
Scurgerea maxima se înregistreaza în perioada de primavara (30 – 50 %)
si vara (25 – 40 %).
Bazinul hidrografic al raului SOMES
Raul Somes in Judetul Satu Mare

Sursa foto: www.satumare.wgz.ro

Somesul Mic in Judetul Cluj Napoca

Sursa foto: www.panoramio.com

 Raul Somes
Vede de pe podul Horea,
Judetul Cluj Napoca

Sursa foto: www.panoramio.com

Bazinul hidrografic Crisuri

Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crisurilor este

marginit la nord si nord-est de bazinul Somesului, la est si sud de bazinul
Muresului, iar la vest de frontiera ungara .
Bazinul Crisurilor include urmatoarele râuri principale: Barcaul, Crisul
Repede, Crisul Negru si Crisul Alb, care se unesc doua cate doua pe teritoriul
Ungariei, formând un singur curs care conflueaza cu Tisa.
Suprafata totala a bazinului este de 25.537 km2 pe teritoriul României
(6,3% din suprafata tarii), repartizati astfel pe bazine hidrografice: Ier 1392 km2
,Crisul Repede 2973 km2 , Barcau 2025 km2, Crisul Alb 3911 km2, Crisul Negru
4230 km2.
Bazinul hidrografic Crisuri cuprinde suprafete din judetele Satu Mare,Salaj,Cluj,
Hunedoara, Arad si Bihor.
Bazinul hidrografic Crisuri cuprinde un numar de 365 cursuri de apa codificate,
lungimea retelei hidrografice fiind de 5785 km (7,3% din lungimea totala a retelei
hidrografice a tarii si o densitate de 0,39 km/km²).
Bazinul hidrografic CRISURI
Barcau dreneaza partea sud-vestica a depresiunii Simleului. Îsi are obarsia în
platoul calcaros de sub Ponor (977 m) din apropierea satului Tusa. Dupa ce
strabate depresiunea de eroziune a Nusfalaului intra în defileul de la Marca si
dupa un cot brusc spre nord isi reia cursul general spre vest. Se remarca o
deplasare treptata spre nord.
Afluentii sai principali sunt Inot, Bistra, Fanatelor, Fancica, Fâneata Mare si Ier.
Ier este ultimul afluent de dreapta a Barcaului în care se varsa, pe
teritoriul Ungariei la 9 km de granita. Dreneaza depresiunea cu acelasi nume din
directia Carei spre sud-vest.
Afluentii principali sunt : Chechet, Santau, Zimoias, Rat si Salcia.

Raul Barcau in localitatea Marghita, judetul Bihor

Sursa foto: www.oradeapress.ro

Crisul Repede izvoraste din Muntii Apuseni în sud-estul Depresiunii
Huiedinului la altitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest pâna la Ciucea
de unde se îndreapta apoi spre vest. În portiunea de izvoare are debitul mic
si caracter de râu mic colinar cu panta domoala. Dupa primirea afluentilor
sai Calata, Secuieu, Dragan, Iad, si Bratcuta si alte câteva vai mai mici,
capata caracterul unui rau de munte cu debit bogat.

Crisul Repede in Oradea

Crisul Repede la Lorau, judetul Bihor

Sursa foto: www.ape.bihor.ro

 Crisul Negru izvoraste din Muntii Bihorului de la altitudinea
de 1460 m. Îsi colecteaza apele de pe pantele vestice ale Bihorului si de
pe cele ce se concentreaza în depresiunea Beius-Vascau. Curge spre
nord - nord-vest pâna la Beius, se îndreapta apoi spre vest pâna la Tinca
si dupa aceea spre vest - nord-vest. De la izvoare pâna la Vascau râul are
un caracter toretial, albie îngusta cu profil de V. În continuare valea se
largeste si face numeroase meandre provocând inundatii.
Afluentii sai : Crisul Baita, Crisul Pietros, Tarcaita, Finis, Rosia si
Holod. În aval de confluenta cu Valea Noua, Crisul Negru mai primeste
apele de pe Canalul Cemei - Taut, Canalul Colector si sistemul Teuzului.
Amonte de localitatea Taut se afla priza de apa a Canalului Culiser. Dupa
traversarea frontierei Cris ul Negru se uneste cu Crisul Alb formând
Crisul Dublu.
Crisul Negru la Capalna, judetul Bihor

Sursa foto: www.ape.bihor.ro

Crisul Negru la Beius

Sursa foto: www.calatorii.ro

Crisul Alb izvoraste de pe pantele estice ale Bihorului, de la o
altitudine
CrisuldeAlb 980izvoraste
m. El are de
o directie generala
pe pantele de ale
estice scurgere de la de
Bihorului, estla o
catre vest pâna la confluenta sa cu Cigherul dupa care îsi schimba
altitudine de 980 m. El are o directie generala de scurgere de la est catre
orientarea catre nord-vest. De la izvoare pâna în zona orasului Brad
vest pâna la confluenta sa cu Cigherul dupa care îsi schimba orientarea
are un curs torential cu albie majora îngusta. În continuare pâna la
catre nord-vest. De la izvoare pâna în zona orasului Brad are un curs
Sebis valea se largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia
torential cu albie majora îngusta. În continuare pâna la Sebis valea se
zonei de chei dintre Halmagiu si Gurahont. Panta râului scade în
largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia zonei de chei dintre
continuare pâna la Chisinau Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera
Halmagiu si Gurahont. Panta râului scade în continuare pâna la Chisinau
pâna la 0,03 %.
Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera pâna la 0,03 %.
Afluenti stânga cât si pe dreapta, pe sectoarele superior si mijlociu,
Afluenti stânga cât si pe dreapta, pe sectoarele superior si mijlociu, cum
cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita, Baldovin, Sighisoara,
sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita, Baldovin, Sighisoara, Halmagiu, Sebis
Halmagiu, Sebis iar aval de Ineu, Cigherul.
iar aval de Ineu, Cigherul.
Crisul Alb

Sursa foto: www.gurahont.to

Crisul Alb , zona Sebis

Sursa foto: www.povestipescaresti.co