UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA

REFERAT
LEGISLAȚIE ÎN A.P.A. ȘI
RESURSELE AGROTURISTICE ALE ROMÂNIEI

COMUNA DAMBOVICIOARA

PROFESOR COORDONATOR: STEFAN PETRICA STUDENT: DIMA ROBERT- 8314

1.1.Prezentarea localității:
 Istoric

 Aşezare geografică

 Hartă
 Vecini
 Populaţie
 1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:
 Munţi
 Ape (râuri, lacuri, ape minerale)
 Peşteri
 Chei
 Rezervaţii naturale
 Monumente ale naturii
 Fenomene şi structuri geologice
 Vegetaţie (floră)
 Faună
 Fotografii reprezentative
 1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:
 Vestigii arheologice
 Monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale...)
 Muzee
 INTRODUCERE
Dâmbovicioara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Ciocanu, Dâmbovicioara
 (reședința) și Podu Dâmboviței.
Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului
 pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al
acestei ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu
Dâmboviței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703, care duce spre nord în județul Brașov la Fundata
 (unde se termină tot în DN73).
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dâmbovicioara se ridică la 943 de locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.066 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor
sunt români (98,83%). Pentru 0,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,03%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,59%).
Pentru 0,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
 IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE ALE LOCALITATII
• Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului pe 
culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei
ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu Dâmboviței, din
acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703.

• În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea–al III-lea e.n.)
de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km nord de sat); și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului,
monument istoric de arhitectură de interes național. Tot de interes național sunt considerate și șase cruci de piatră, din
care una din secolul la XVIII-lea în satul Ciocanu, pe drumul spre Șirnea și celelalte cinci (datate respectiv 1692, 1710,
1711, 1711 și secolul al XVIII-lea) în zona satului Podu Dâmboviței.
• În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de
interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu Dâmboviței: podul lui
Brâncoveanu (1711) și biserica „Sfinții Împărați” (1940). Un al treilea este o altă cruce de piatră (1815) aflată în sud-
vestul satului Ciocanu.
Biserica „Sfinții Împărați” (1940) Podul lui Brancoveanu
 ISTORIC
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei, pe care este consemnat satul Dâmbovicioara,
făcând parte din comuna Rucăr.[7] Comuna s-a înființat în 1931, în cadrul județului Muscel, cu satele Dâmbovicioara
și Ciocanu.[8] În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș,
alipindu-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr.[9][10] M-am nascut in 1954 la Podu Dambovitei.
Certificatul este eliberat de sfatul popular al comunei Dambovicioara. E o gresala alipirea Podului Dambovitei la
comuna Dambovicioara in 1968. Poate in 1952 s-a facut alipirea. In septembrie 1951 apartinea de comuna Rucar.
  POZITIONARE GEOGRAFICA
 Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului pe 
culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei
ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu Dâmboviței, din
acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703.
 POPULATIE SI CLIMA
 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dâmbovicioara se ridică la 943
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
1.066 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,83%). Pentru 0,95% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt 
ortodocși (97,03%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,59%). Pentru 0,95% din populație,
nu este cunoscută apartenența confesională
 Clima comunei este una moderata
 Munti
 Comuna este aparata de Masivul Piatra Craiului,unul dintre cele mai mari si mai spectaculoase lanturi montane de la noi din tara.
 Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos 
calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct
de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, 
Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din 
roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă
jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare
corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, înalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe
orizontală a calcarelor.
 Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.238 m. Masivul are
numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful
dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).

 Pesteri
 Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara
(afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului
Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o temperatură
de 10 - 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se
leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.
 Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este
incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura
rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține
ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult.
 Ape
 Râul Dâmbovicioara este un curs de apă, afluent al râului Dâmbovița. Dâmbovicioara se formează la
confluența dintre două brațe: Valea Brusturetului și Padina Dâncioarei
 Chei
 Cheile Dâmbovicioarei au o lungime de chei propriu zise de 2 km, sunt situate în arealul montan calcaros al „
Munților Piatra Craiului”, pe traseul „Rucăr-Bran”.
 „Dâmbovicioara” care izvorăște pe versantul sudic al Vârfului „La Om” (2230) m din munții Piatra Craiului este unul dintre
afluenții Dâmboviței, care curge pe direcția de nord-sud.
 În amonte de chei se află la confluența cu Valea Muierii un izvor numit „La Galgoaie” de unde apa curge cu o viteză torențială
în Dâmbovicioara urmat de o cheie îngustă, aprope inaccesibilă presărată cu cascade. Mai există și alte chei în apropiere ca de
pildă Cheile Brusteretului, Cheia Lungă și Cheia Strâmtă.
 Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător și face parte dintr-o serie de cel puțin 20 de chei situate în bazinul hidrografic
 al Dâmboviței. Dâmbovicioara a săpat în formațiunile de roci sedimentare, calcaroase, și gresii, conglomerate un adevărat
canion lung de 8 km, care în unele porțiuni valea are pereți verticali ce depășesc 200 de m înâlțime.
 Apele râului prin acțiunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuțite, având subteran goluri carstice,
astfel în această zonă se pot număra peste 50 de peșteri ca (Peștera Dâmbovicioara, Peștera de la Gura Defileului, Peștera
Labirintului).
 Arbori și arbusti[modificare | modificare sursă]
 Specii de conifere: molid (Picea Abies), pin (Pinus), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru
 (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).
 Specii de foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus
sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin
 (Fraxinus excelsior), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer
platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus
tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba), salcie
căprească (Salix caprea)
 Ierburi și flori[modificare | modificare sursă]
 La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai multe specii și subspecii de plante,
dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării
 Fauna
 Mamifere[modificare | modificare sursă]
 Specii de mamifere: urs carpatin (Ursus arctos)[13], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus
capreolus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac
(Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes), mistreț (Sus scrofa), veveriță (Sciurus carolinensis), liliacul cu
urechi late (Barbastella barbastellus), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliacul comun
(Myotis myotis)[14], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[15], liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus
ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), chițcanul de câmp (Crocidura
leucodon), chițcan pitic (Sorex minutus), șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de pădure (Sorex
araneus), sau chițcan de munte (Sorex alpinus)
 Păsări[
 Specii de păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus)[17], corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes
bonasia), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător
 (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță
 (Corvus monedula), ciuf-de-pădure (Asio otus), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-
câmp 
 Sarbatori locale
 Pe 21 Mai, in zi de sarbatoare crestina, de Sfintii Imparati Constantin si Elena, este
hramul Bisericii din Podu Dambovitei dar si Ziua Comunei Dambovicioara.
 Hai la Focul lui Sumedru...

 Taranul este creatorul si pastratorul culturii populare iar satul - univers al traditiilor
pastrate peste veacuri. De aceea la noi, in satele din comuna Dambovicioara, inca se
mai pastreaza vechile traditii.
Focul lui Sumedru este o tradiție românească, veche de două mii de ani, eveniment
asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului. În noaptea de 25 spre 26
octombrie, dinaintea sărbătorii Sfantului Dimitrie (Dumitru), apărătorul păstorilor, se
aprind focuri uriaşe care simbolizează purificare şi noroc iar tinerii se adună în jurul
acestora. Obiceiul se mai păstrează în sate din județele Arges, Dambovita sau Valcea.
 Pensiuni din localitate
 Pensiunea Pui de Urs
Pensiunea Gaby

Pensiunea Pui de Urs este situată într-o zonă Pensiunea Gaby se afla pe culoarul
superbă la poalele Masivului Piatra Craiului, Rucar-Bran, în parcul national Piatra
la o altitudine de aproximativ 1300 de m Craiului
înălțime.
 ANALIZA SWOT
 Puncte tari:
 Productivitate ridicata a sectorului pensiunilor si hotelurilor din zona
 Potential turistic ridicat
 Dezvoltare rapida a agroturismului Amenintari: Infrastructura slab dezvoltata
Emigrarea tinerilor

 Puncte slabe
 Tendinta de imbatranire a populatiei
 Valorificarea slaba a turismului

 Oportunitati
 Aproape de Brasov
 Aeroportul Brasov
 Studiu de caz
 Numar pers 5
 Perioada sejurului:21/11/2020-24/11/2020(5 zile,4 nopti)
 Locuri de cazare:Pensiunea Pui de Urs(4 zile,3nopti)-1500 de lei
 Nr km parcursi: 300+325

 Ziua 1 Plecare din Bucuresti(ora10) catre Pensiunea Pui de urs(300km)

 Sosirea la pensiune se face in jur de ora 13
 Cazarea,apoi luam masa la pensiune la ora 13:15
 Dupa pranz ne oduhnim pana la ora 16
 Dupa aceea mergem sa vizitam Pestera Dambovicioarei
 Ziua 2
 Mic de jun la ora 8
 La ora 11 vizitam Cheile Dambovicioarei si Podul lui Brancoveanu
 La ora 13 mergem la Restaurant “Drumul cu brazi” pentru a lua pranzul
 La ora 14:30 revenim la pensiune si ne odihnim pana la 17
 De la ora 17 pana la 21 participam la sarbatoarea “Focul lui Sumedru”

 Ziua 3 si 4 trezirea se va face la ora 8 cu servirea ulterioara a micului de jun pana la ora 9:30
 La ora 10 se face plecarea catre Parcul National Piatra Craiului unde se va sta pana la ora 17
 La ora 17 participam la plimbarea cu atv-urile pe Cheile Dambovicioarei

 Ziua 5: Mic de jun la ora 9 cu plecare ulterioara spre Biserica “Sfintii Imparati”.
 La ora 11 plecare spre Bucuresti
 Sosire ora 14”30
Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoare/ turist Valoare totală
crt. calculaţie
1 Cheltuieli directe Transport km 30,3726 lei 151863
2   Cazare lei 200 lei/pers 1000
3   Masa lei 656 lei 3278
4   Pranz lei 100 500
 
  Cina 109
Cheltuieli 545
5 indirecte Atractii turistice lei 40 200
6 Închiriat biciclete lei 22 lei/pers 110
         
         
         
7      
         
         
         
8        
13. Valoare/ turist 9353726 4674863
 
14 Rotunjiri (se rotunjeşte suma dată) 936 4675
 
 Webografie:

 Wikipedia.com

 Concluzii

 Dambovicioara este o comuna cu important potential turistic si de interes national.

Aceasta datorita amplasarii este una dintre cele mai cunoscute zone turistice din
tara si una dintre cele mai vizitate localitati.