Ghid montan Muntii Ceahlau

Prezentare
Masivul Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei din grupa Carpatilor MoldoTransilvani, Carpatii Orientali. Este situat in extremitatea sudica a Muntilor Bistritei si este
strabatut de paralela 47 latitudine nordica si de meridianul 25 longitudine estica. Ceahlaul este
inconjurat de vai adanci in toate directiile: la N de Valea Bistricioarei, la E de Lacul Izvorul
muntelui de acumulare, la S de Valea Bicazului si la V de vaile Bistrelor si a Pinticului.
Altitudinea maxima din Ceahlau este atinsa de Vf. Ocolasu Mare, 1907m, al doilea vf. si cel
mai important fiind Vf. Toaca, 1900m. Toti muntii din jurul Masivului Ceahlau nu depasesc
1500m alt., de aceea are caracterul de masiv.
Masivul Ceahlau este alcatuit din culmi laterale care nu depasesc 1600m alt.: pe versantul
estic culmea Rachitis, la NE culmea Fantanele, iar la V culmea Picioru Schiop. Intre 1350m si
1700m alt. sunt pereti de stanca de max. 350m inaltime si sisteme stancoase, cum ar fi Zidul
Ocolasului Mic la SE si S, cu alt. maxima de 1728m(Vf. Vanturis), stancaria Piatra
Ciobanului si stancaria de sub Vf. Toaca, cu alt. maxima de 1790m(Piatra Ciobanului) si
Stanilele Mici si Mari pe versantul de SV, sub Zidul Ocolasului Mare, cel mai inalt sistem
stancos. Intre Ocolasul Mic si Ocolasul Mare exista un platou inferior, de max. 1 km lungime
si 500m latime, de asemenea existand o treapta, stanca Coloana Dorica. Intre Vf. Ocolasul
Mare si Vf. Toaca, cu o orientare S-N, se intinde platoul superior al Ceahlaului, avand o
lungime de 6 km si o latime de max. 2 km. Pe acest platou superior se remarca 2 delusoare:
Batca Ghedeonului(1845m alt.) si Vf. Lespezi(1805m alt.) Asadar Masivul Ceahlau are
infatisarea unei mari cetati, cu ziduri si metereze, iar deasupra cele 2 varfuri.
Acces
Traseele principale pleaca din: Statiunea Durau, cu 2 variante: Durau - Cabana
Fantanele(1220m alt.) - Cabana Dochia(1790m alt.), 4h, si Durau - Cascada Duruitoarea
(1300m alt., cadere de apa de 30m in 2 trepte) - Cabana Dochia(1790m alt.), 4h 30 min.; de la
Cabana Izvorul muntelui din satul cu acelasi nume, cu 3 variante: Cabana Izvoru muntelui Poiana Maicilor (1328m alt.) - Cabana Dochia, 4h,
Cabana Izvoru muntelui - Curmatura Lutu Rosu - Cabana Dochia,3h si Cabana Izvoru
muntelui - Jgheabu cu Hotar - Cabana Dochia, 3h 30 min.; din satul Neagrade pe drumul
judetean Bicaz - Lacu Rosu - Neagra - Poiana Maicilor - Cabana Dochia,5h si din comuna
Bicazu Ardelean de pe acelasi drum - Bicazu Ardelean - Poiana Stanilelor(1400m alt.) Cabana Dochia, 7-8h. Mai exista si un traseu de legatura intre Cabana Fantanele si Cascada
Duruitoarea,1h.
Clima
Clima Ceahlaului este una temperata: rece, alpina, cu temperaturi de minim -30 grade C
iarna si maxim 24 grade C vara la Vf. Toaca. Temperatura medie anuala la Vf. Toaca este de
0,6 grade C, nr. anual al zilelor cu inghet 200 si nr. anual al zilelor de iarna 125. Vantul bate
puternic in 97% din perioada anului din cauza intersectarii curentilor estici, siberieni, cu cei
vestici, oceanici, pe platoul superior si pe cele 2 vf. Perioada cea mai bogata in precipitatii
este in lunile ianuarie - februarie - martie si in iunie, iar cea mai saraca in precipitatii este in
lunile septembrie si octombrie. In medie cad anual peste 700mm de precipitatii, majoritatea

solide.
Flora
In Ceahlau exista numeroase specii de plante, circa 1250 taxoni plante inferioare si circa
1540 taxoni plante vasculare. Ex: floarea de colt, sangele voinicului, gentiana(monumente ale
naturii), coada soricelului, clopotei, garofite, nu-ma-uita, brazi, molizi, zada, jnepeni, fagi,
paltini etc.
Fauna
In Ceahlau intalnim multe specii de animale si pasari prezente in etajul montan, de
altitudine: capra neagra, rasul, corbul, cocosul de munte, stancuta(monumente ale naturii),
lupul, ursul, mistretul, cerbul carpatin, rozatoare de munte, soparle, salamandra. De asemenea
exista si numeroase specii de insecte: viespi, muste, fluturi etc.
Hidrografie
Apele de suprafata din aria Masivului Ceahlau apartin, practic, in totalitate bazinului
hidrografic al raului Bistrita. Afluentii directi ai Bistritei sau Lacului de acumulare Izvorul
Muntelui ( realizat pe cursul Bistritei ) sunt paraiele Schit-13km., Izvorul Muntelui-13km.,
Izvorul Alb, Secu, Cosusna, Rapciunita, Tiflic. Alte paraie sunt afluenti indirecti prin
intermadiul Bistricioarei care colecteaza apele de pe versantul nord-vestic ( paraul Pintic ) si
Bicazului care aduna paraiele de pe versantii sudic si vestic ( Chisirig, Neagra, Bistra ).
Cele mai interesante paraie sunt pentru turisti, paraul Rupturi pe cursul caruia se afla
cunoscuta cascada in doua trepte Duruitoarea cu o cadere de cca.30m. si Bistrele Mare si
Mica care formeaza niste chei si cascade foarte frumoase, dar din pacate mai greu accesibile.
Reteaua hidrografica are aspect radial fiind relativ densa. Lungimea totala a retelei
hidrografice permanente este de cca.200km. Datorita structurii geologice a masivului paraiele
sunt alimentate in general de panzele subterane aflate la baza conglomeratelor si a
grohotisurilor. Obarsia acestor paraie se gaseste la o altitudine de 1200-1300m.
Sinteza realizata de domnul Lazarovici Gabriel-Antonie (veteranul1) pe baza monografiilor
"Muntii Ceahlau"-autor Mihail Gabriel Albota si "Ceahlau" - autor Ioan Stanescu.
Geologie
Principala grupa de soluri prezente in Masivul Ceahlau sunt cele sedimentare,
conglomeratele. Rocile cele mai frecvente sunt calcarele, care sub eroziunea intensa provocata
de inghet si dezghet dezvolta forme ciudate, bizare, aceste forme constituind misterele
Ceahlaului, generand legende fascinante. Ex: Coloana Dorica, Zidul Ocolasului Mic cu
Turnul lui Butu si Anei, Zidul Ocolasului Mare, Panaghia, Castelul Vrajit.

Harta
Click aici pentru a descarca harta.