Pestera Limanu - misteriosul oras subteran

Natura reuseste mereu sa ne

surprinda si sa ne farmece
prin frumusetile sau misterele
pe care ni le-a daruit. Insa, de
multe ori, legendele sau
povestile pe care oamenii le
tes in jurul acestora sunt mult
mai interesante. Pestera
Limanu este un astfel de
exemplu: o minune a naturii
faurita in inima Dobrogei, un
important vestigiu de istorie
si stiinta, care ascunde, insa,
mult mai multe mistere decat
vor putea oamenii inventa
sau descifra vreodata.
Intr-un colt de tara, acolo unde se
innoada pamantul romanesc cu
cel al bulgarilor si cu apele Marii
Negre, ascunsa in pantecele unui
deal, isi doarme somnul de milenii
o lume straveche si plina de
mister: Pestera de la Limanu.
Intortocheata ca un labirint, cu sute de galerii
care serpuiesc pe sub sat si pe sub lacul
din apropiere, in ea si-au gasit adapost mai
intai dacii urgisiti de romani, apoi crestinii
primelor veacuri, care au cautat
insingurarea sau un loc de rugaciune. In
ultimele decenii, oamenii au devastat
pestera, dar aceasta poarta catre lumi
ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit,
in sfarsit, o usa, un lacat si o calauza...
 Legendele Pesterii Limanu 
In ceea ce priveste pestera Limanu s-au
nascocit, poate, cele mai numeroase si
mai frumoase povesti. Ciudat este ca,
istorisirile localnicilor dezvaluite cu atata
talc turistilor, par a nu fi doar simple
inventii. Si asta pentru ca timpul si
descoperirile speologilor  le-au
confirmat intr-o mai mare sau mai mica
masura.  putea apropia si care foloseau pestera
Alte denumiri ale pesterii Limanu
mai sunt si “Caracicala” sau “La
Icoane”. La intrare in pestera se
gaseau picturi desenate pe tavanul
pesterii si chipuri cioplite in piatra. De
asemenea, la 35 de metri de la intrare,
trei figuri umane stateau impunator,
sculptate pe un bloc mare de piatra. Din
pacate, cu greu se mai pot distinge
astazi, fiind distruse de timp sau acte de
vandalism.
  Un alt detaliu semnificativ legat de
pestera Limanu il constituie si
imaginile pictate in interiorul cavernei. 
De fiecare data, oamenii infatisati aici
aveau o pata neagra in mana dreapta.
Semnificatia este de gasit tot in sfera
spiritualitatii. Se crede ca aceia erau
oameni de seama, de care raul nu se
ca loc de meditatie sau de refugiu.
    Cunoscuta ca una dintre cele mai
mari pesteri, Limanu a fost numita
deseori pestera fara de capat. In zona
circulau deseori povesti despre toti cei
care s-au aventurat pe coridoarele ei
incalcite, dar care nu au mai gasit
drumul inapoi. Cu toate astea,
specialistii au descoperit faptul ca
pestera Limanu se intinde pe o
suprafata de 3 400 m, una dintre iesiri
fiind localizata in Bulgaria.
Pestera Limanu
 Peştera Limanu, protejată de lege, dar
victimă a nesimţirii, indiferenţei
şi vandalizării
Morfologia este remarcabilă prin faptul că peştera nu conţine
speleoteme – adică stalactite şi stalagmite ; s-a format în calcare
sarmatiene pe nivel orizontal, fiind fragmentată în verticală de ape,
lucru de unde au rezultat  galeriile rectangulare, largi, scunde, de tip
laminor, pe o lungime de peste 4km. De astfel, Limanu este cea mai
labirintică peşteră din ţară şi printre primele din Europa,
asemănându-se  cu Peştera Mamut, SUA, cea mai mare din lume,
dar având aspecte unice în lume. Peştera face parte din ariile
protejate de lege, încă din 1959 fiind declarată rezervaţie
speologică, pentru ca de curând să fie protejat şi terenul de la
suprafaţă  prin Legea 462/2000 şi OUG 57/2000. Ultima lege
protejează reptilele, în speţă broasca ţestoasă dobrogeană,
mamifere ca popândăul, păsări precum dumbrăveanca şi pescăruşul
albastru. De astfel, toate speciile de lilieci, inclusiv şi cei din peşteră,
sunt apăraţi prin Legea 90/2000.
Limanu este si cea mai labirintica
pestera din Romania
 Ce înseamnă aceste lucruri?
În primul rând, se interzice construirea a orice pestera limanu - labirint
pe terenul de la suprafaţă şi în interior. Apoi, se interzice vânarea
acestor animale. În al treilea rând se interzice şi intrarea în peşteră
fără ghid, asta pentru că te poţi pierde f. uşor, datorită labirintului aici
găsindu-şi pierzania speologi renumiţi. Însă, cum legile sunt făcute
pentru a nu fi respectate de toţi şi de toate, există mulţi care le
încalcă, lucru ce duce la stricarea echilibrului natural. De astfel, s-au
găsit dovezi arheologice care consfinţeşte că aici grecii antici au
făcut un locaş de cult şi refugiu, iar mai târziu, la începutul
creştinismului, se ascundeau creştinii, fiind găsite şi ceramice din
secolul X. Zidurile şi încăperile cioplite cu dalta, altarele, pereţii de
sprijin din piatră, se află în cele mai greu accesibile locuri din
peşteră, sunt izvoare arheologice, ce pot fi distruse prin nepăsarea şi
indiferenţa turiştilor care vizitează şi se comportă haotic în Limanu.
Ceea ce nu au făcut comuniştii, care vroiau să industrializeze zona,
se înfăptuie azi, prin nepăsarea şi indiferenţa multora dintre noi.
 Intrarea in pestera,
decorata cu grafitti :

Lacul de la Limanu.
Labirintul pesterii
trece si pe sub el.
 Date generale pestera :
Primele date concrete despre pestera dateaza din 1916, atunci cand
C. M. Ionescu a fost primul speolog care a studiat pestera. Iata mai jos
cateva din informatiile inedite la care a ajuns el sau ceilalti oameni de
stiinta care i-au continuat studiile:
    Pestera este compusa din coridoare lungi, intortocheate, cu peretii
si tavanele cioplite drept, dar si din camere a caror functionalitate pare
a fi bine determinata: intalnim doua camere altar, oase incastrate in
peretii pesterii, unele dintre ele neputand fi explicate nici pana azi,
obiecte de ceramica geto-dacice, romane sau grecesti, atestand faptul
ca acolo au locuit de-a lungul timpului populatii din ere si culturi
diferite, simboluri si desene ce redau viata si portul oamenilor etc.
    In subteran s-au descoperit calcare sarmatiene cu stratificatie
orizontala, fragmentate de fracturi verticale.
    De asemenea, se pare ca Pestera Limanu face parte din reteaua de
galerii subterane prin care se dreneaza apele provenite din placile de
calcare.
     Temperatura din pestera este de aproximativ 12 grade C, iar umiditatea
de 80 - 90%.
     Fauna pesterii este una bogata, din care nu lipsesc pestii, depozitele
de guano si coloniile de lilieci.
Harta pesterii seamana cu planul unui
oras imens, organizat in trei
cartiere. Sunt cele trei sectiuni ale
pesterii. Galeriile reprezentate in
plan par stradute intretaiate,
comunicand unele cu altele sau
infundandu-se brusc in cate un
colt de harta. Iti trebuie cateva zile
bune ca sa parcurgi toata pestera.

Peştera Limanu se află la circa 5

km sud-vest de municipiul
Mangalia şi este în lungime de
3.200 m, fiind cunoscută de
foarte mult timp, după 1900
începâd să fie vizitată. Intrarea
situată la o altitudine de 25 m
este orientată spre sud, fiind
largă de 3,5 m şi înaltă de 1,4 m.
 Pop Iulia Maria
Motrici Marius Florin
cls: 11 L 1