Autor:Cazacu Diana

2017-2018
Una din cele mai mari peșteri de ghips din
lume se află în Republica Moldova. Pe cât de
mare, pe atât de puțin cercetată, deși a fost
descoperită mai bine de jumătate de veac în
urmă. Peștera „Emil Racoviță” sau
„Cenușăreasa”, așa cum obișnuiesc să o
numească cercetătorii, datorită
particularităților sale, a câștigat mai multe
diplome internaționale. Autoritățile spun că
au planuri mari cu ea și speră să o transforme
pe viitor într-un obiectiv turistic inedit. Am
încercat să aflăm cum arată astăzi peștera
„Emil Racoviță” și cât de ușor pot ajunge
turiștii la acest monument al naturii.
Peștera se află la 282 de km de Chișinău, în
extremitatea Nord-Vestică a Republicii
Moldova, în apropierea nemijlocită a
localității Criva.

Intrarea în peşteră şi o parte a galeriilor

importante se află chiar pe teritoriul unei
cariere de ghips. Ghipsul este extras şi astăzi
prin detonare şi acest lucru pare să alarmeze
cel mai mult organizațiile de mediu.

ea a apărut într-un bloc de roci cu o grosime

de circa o sută de metri, iar evoluţia sa a
survenit urmând o complicată reţea de
fracturi care sunt concentrate pe câteva zeci
de kilometri pătraţi.
Galeriile peșterii formează un adevărat
labirint, foarte complicat şi sinuos, care îi
pune la încercare chiar şi pe cei mai
experimentați cercetători. În cinci ore de
aflare în subteran am parcurs ceva mai mult
de 10 kilometri traversând galerii, care
comunică între ele prin coridoare înguste,
uneori atât de înguste, încât un om de statură
mijlocie cu greu se poate strecura printre ele.
Aceste coridoare asigură trecerea de la un
nivel la altul în subteran, multe din încăperi
fiind încă necercetate, din pricina apelor care
le inundă în permanență. Coridoarelor înguste
li se adaugă și temperatura scăzută care nu
depășește 10 grade și umiditatea de 95%.
În interiorul peșterii găsim săli enorme,
susținute de coloane din rocă de peste
două milioane de ani, lacuri cu apă cristalină.
Pe plafonul peşterii din speleoteme se Peștera ascunde formaţiuni minerale inedite,
observă stalactite în formare. În peșteră există inclusiv cristale mari şi rare de selenit, cu
mai multe caverne, unele cu înălțimea de nuanțe de chihlimbar. În peșteră găsim cel mai
peste 10 metri și o lățime de 30–40 de metri. mare cristal de ghips din Europa, cu un volum
Speologii au încercat să obțină fotografii total de peste 3 metri cubi. Prin labirintul
detaliate ale sălilor descoperite, atribuindu-i sistemului carstic curg izvoare care își au
fiecăreia un nume. originea în Muntii Carpati, din care se
„hrănesc” și râurile Prut și Nistru. Igor
Teleshman spune că, din acest punct de
vedere, peștera „Emil Racoviță” nu este doar
un obiectiv turistic și științific, dar și un
rezervor strategic pentru Republica Moldova.
În caz de secetă, ea ar putea servi ca depozit
pentru apa celor două râuri.
Specialiștii recunosc că peștera ascunde încă
multe mistere. Unul din ele este legat de
faptul că atât pereții sălilor, cât și ai
galeriilor sunt acoperiți de un soi de
„căptușeală” din argile deosebit de fine, cu o
gamă variată de culori: de la verde-sidefat,
la albastru-cobalt, roșu-grenă, negru sau
Au fost descoperite și lacuri cu izvoare
chiar alb-strălucitor.
autonome, precum şi ample galerii
freatice, rezultate în urma acţiunii unor
enorme mase de apă care, în trecut, au
săpat acest sistem subteran. Apa din
aceste lacuri poate servi și în scopuri
terapeutice. Deoarece trece prin mai
multe straturi de roci, ea este saturată cu
săruri minerale.
Peștera a fost descoperită în 1959, ca urmare
a unei explozii în cariera de ghips din
apropierea satului Criva. Prima încercare de a
pătrunde în peșteră a fost făcută abia peste 10
de ani. Între anii 1977–1980 aici au fost
efectuate cercetări și au fost cartografiați mai
mult de 60 de km din galeriile peșterii. În
perioada 2001–2004, intrarea în peșteră a fost
strict interzisă, după ce câteva persoane au
decedat din cauză că nu erau echipate
corespunzător. După cum ne-a declarat Igor
Teleshman, singurii care astăzi au acces în
peștera „Emil Racoviță” unde continuă
cartografierea acesteia, dar și se fac cercetări
referitor la compoziția aerului, apei și
ghipsului, existența ecosistemelor și nivelului
bacteriologic și radioactiv, sunt reprezentanții
Clubului Speologilor „Abis”. Toate cercetările
pe care le fac sunt fără vreun ajutor din partea
statului.