Peștera ,,Emil Racoviță'''

In august 1969 de catre colaboratorii Institutului de Geografie a Academiei de Stiinta din

Republica Moldova, in timpul cercetarilor monumentelor naturale pentru o ulterioara protectie
din partea statului, a fost descoperita o pestera, care mai apoi a fost numita in cinstea
renumitului savant roman Emil Racovita.Pestera este situata nu departe de comuna Criva,
judetul Edinet. Ea are doua intrari, una "Sudica", descoperita de catre Vera Verina, cu diametrul
de 2 m si alta "Nordica", cu inaltimea de 10 m si latimea de 6 m. Alaturi a fost descoperit si un
izvor de apa minerala (apa caruia contine hidrocarbonati, sulfati, ioni de Na, Ca. Institutul de
Geografie a Academiei de Stiinte din Republica Moldova a propus protectia statala a acestei
pesteri ca monument al naturii.
Aparitia si structura- Aparitia pesterii este legata de structura ei geologica si tectonica, de
regimul apelor subterane si a climei teritoriului. Ea constituie rezultatul unor procese carstice
care au avut loc in straturile de gips tartonian si care au o larga raspandire pe teritoriul tarii
noastre. Dupa observarile facute in partea de nord a Moldovei si teritoriile apropiate acesteia,
pe parcursul intregii dezvoltari istorice geologice, se caracterizeaza prin miscari tectonice destul
de complicate, ale caror rezultat constituie aparitia unor nivele structurate in blocuri si
microblocuri, cit si a unei retele complicate de crapaturi si goluri. In limitele acestora se observa
dezvoltarea intensiva a proceselor carstice, formand grote si pesteri. Pestera "Emil Racovita" a
aparut datorita anume acestor procese.
Primii pași de studiere a peșterii- Prima cercetare "adevarata" a pesterii avut loc in perioada
lunilor iulie-august 1977. Ea a fost efectuata de catre studentii Universitatii din Tiraspol sub
conducerea savantei V.N.Verina. Scopul principal al acestor lucrari era alcatuirea hartii pesterii,
studierea morfologiei si a volumului subteran, extragerea probelor de plante, animale
cavernicole, studierea calitatii apei, efectuarea analizei aerului.Unele sali au primit denumirea
in dependenta de statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui",
"Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor". Lacurile cavernicole sunt denumite in dependenta
de particularitatile de care dispun: "Lacul Dezamagirii Verde", sau in numele celor care le- au
descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist". In ziua unionala a Sportului a fost
descoperit lacul, care a primit denumirea "Lacul Sportivului".Printre golurile subterane ale
pesterii "Emil Racovita" domina tunelurile, mai rar se intalnesc crapaturi conice sau forme, care
amintesc constructia gotica. Cele mai importante sali se afla la intersectia crapaturilor tectonice
din partea nord- nord-estica si vest-nord-vestica. Astfel de sali sunt: "Sala asteptarilor",
"Cimitirul Dinozaurilor", "Sala de o suta de metri". Aceste sali ajung la o inaltime de 11 m,
latime de 38 m si lungime 60 - 100 m.
Criteriul climatologic a peșterii ,,Emil Racoviță,,-Climatul acestei pesteri este deosebit si
depinde de amplasarea geografica si structura morfologica a ei. Componenta aerului pesterii nu
a fost studiat, desi exista careva ipoteze care afirma existenta in unele fantani a gazelor de azot
si bioxid de carbon, care provin din adancurile Pamantului, deoarece in aceste locuri se respira
mult mai greu. In alte sali, din contra, se respira mai usor ("Sala asteptarilor"). Temperatura si
alti indicatori ai climatului pesterii au fost studiati in perioada lunilor iulie-august , cu ajutorul
diferitor tipuri de termometre specializate. In depresiuni si mai ales in apropierea lacurilor
temperatura era mica - 11-13°C, in timp de suprafata temperatura ajungea la +35°C. Umiditatea
relativa era inalta (95-100%). In locurile mai ridicate temperatura crestea pana la 21-22°C la o
umiditate de 75-77%. Zilnic umiditatea nu se schimba mai mult de 2%, iar temperatura - 0,6°C.
Temperatura minima inregistrata a fost de 8,8°C, iar temperatura lacurilor 10,8°C. Viteza
schimbului de aer nu s-a calculat din cauza lipsei unor aparate adecvate, dar directia curentului
de aer dominant se determina in dependenta de forma stalactitelor de gel si in dependenta de
directia in care se abatea flacara lumanarii. Cercetarile efectuate cu scopul determinarii
nivelului de radiatie, cu ajutorul roentgenometrului, au aratat b-radiatie in valoare de 0,05-5; g-
radiatie in valoare de 0,01-0,2. Radiatia dominanta este g-radiatia 0,1-0,15. Valoarea maxima
inregistrata a fost 0,2.
Lacurile- Sase lacuri relativ mari din cele 13 descoperite au fost minutios studiate. Apa lor este
curata, cristalina, cu temperatura de 10-11°C. Malul la fundul acestor lacuri este steril.
Adancimea lor este de la 0,5-2 m, iar suprafata de la 10-100 m2.
Evaluare si utilizare- Cercetarile stiintifice din pestera "Emil Racovita" au aratat ca golurile sunt
amplasate in trei-patru nivele dintre care cel de jos se afla sub apa. Echipa a reusit sa treaca si
sa topografieze fragmentul unui nivel mijlociu. Nivelul superior in multe locuri este blocat. In
urma cercetarilor s-a constatat ca pestera "Emil Racovita" are posibilitati mari de dezvoltare in
domeniul speleoterapiei si speleoturismului, inclusiv si al turismului international. Aici ar putea
fi creat un complex cultural-turistic, care ar functiona an imprejur. La initiativa si sub patronatul
Institutului National de Ecologie al Republicii Moldova, impreuna cu Institutul de Speleologie
"Emil Racovita" din Bucuresti si colegii speleologi - din Franta si Belgia, in 1992 in aceasta
pestera s-au demarat cercetari stiintifice complexe privind aspectele geologice, ecologice,
biologice, evolutioniste, balneologice s.a. Importanta pesterii "Emil Racovita" este multipla - ca
monument al naturii, zona de recreatie de importanta europeana, statiune balneologica
(tratamentul multor maladii in interiorul acestei imense caverne cu un mediu curativ ideal).In
prezent in urma cercetarilor efectuate asupra acestei pesteri se afirma, ca: pestera "Emil
Racovita" are peste 86 km de galerii descoperite si explorate pe parcursul tuturor acestor ani si
este a treia pestera in gips din Europa dupa lungime. Initial pestera a fost o geoda - un gol
carstic umplut cu apa, care in urma lucrarilor ce se efectuau in cariera de gips a izbucnit la
suprafata, inundand imprejurimile pentru cateva saptamani.