PESTERA URSILOR

La 17 septembrie 1975, in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscu, in masiv s-a format o spartura prin care a coborat artificierul miner Curta Traian din localitate. Dupa cercetarile stiintifice de rigoare, o parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980. Cai de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 in comuna Sudrigiu, pe DJ-763, inca 16 km (sosea asfaltata).

Pestera Ursilor nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gasesc un mare numar de resturi fosile ce apartin faunei din pleistocenul superior-holocen inclusiv ale ursului de caverna - Ursus Spelaeus - disparut de aproximativ 15000 de ani.

Andrei Alexandru Mosila

1/4

PESTERA URSILOR

Intrarea in pestera (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare turistica, unde sunt amenajate o sala de asteptare, un bar si stand cu produse de artizanat. Lungimea totala este de peste 1500 m, din care nivelul inferior cu o lungime de aprox 700 m, este rezervatie stiintifica. Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de 847 m si se compune la randui din trei galerii, in ordinea vizitarii: Galeria "Ursilor", Galeria "Emil Racovita" si Galeria "Lumanarilor". Prima galerie este putin mai saraca in formatiuni, bogata in schimb in resturi scheletice ale ursului de pestera, adevaratele frumuseti fiind concentrate in celelalte doua: "Mastodontul", "Palatele ferrmecate", "Casuta Piticilor", "Lacul cu nuferi" sunt doar cateva din denumirile simbolice date grupurilor de formatiuni de catre ghizi si vizitatori. Iesirea se face printr-o fantastica galerie ornata
Andrei Alexandru Mosila 2/4

PESTERA URSILOR

cu lumanari, ultima sala fiind simbolic denumita "Sfatul Batranilor". Petru Groza impreuna cu un specialist n corpuri de iluminat din Timisoara au colaborat si au realizat, la Pestera Ursilor amenajrile turistice, lund n acelasi timp msuri specifice de protectie. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi ntlnite n putine pesteri din lume dau un aspect fermector pesterii. Atmosfera de basm este ntregit de stalagmitele fosile, extrem de dantelate si avnd grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picturi alimentare, de stalactitele de tip macaroane ori de depunerile numite vermiculatii, printre cele mai frumoase aflate n pesterile din Romnia. Diversitatea stalagmitelor sub form de statuete, pagoda, animalefabuloase las cmp liber imaginatiei fiecrui vizitator. Vizita ncepe n sau Galeria Oaselor, care de piese 140 de cranii si culcusuri ale ursului de acestor galerii se observ lsate de labele ursilor, a misterioas s-ar datora, presupuneri, nclzirii unei epidemii sau, poate, natural care ar fi blocat Acest urs a disprut in de 15000 ani n urm si m lungime. Galeria Ursilor adposteste 1500 numeroase pester. Pe peretii zgrieturi adnci cror disparitie dup unele climei, izbucnirii unui cataclism iesirile pesterii. urma cu mai bine atingea frecvent 3

Andrei Alexandru Mosila 3/4

PESTERA URSILOR

La captul galeriei urmtoare, Emil Racovit se afl un schelet ntreg de urs expus, n pozitia n care l-a suprins moartea. Fosilele altor animale disprute n urm cu mai multe zeci de mii de ani (o specie de capr neagr, ibexul, leul si hiena de pester) descope-rite aici, suscit interesul specialistilor. Galeria Emil Racovit este o galerie mpodobit cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu ap, mii de stalactite. Galeria are peretii distantati la 1015 m iar bolta ei se situeaz la peste 10 m nltime. A treia galerie ce poate fi vizitat este Galeria Lumnrilor, unde te ntmpin o adevrat pdure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mna omului. La captul acestei galerii, poteca turistic si face cu greu loc prin desimea concretiunilor si prelungit cu un tunel articial, lung de 16m, rzbate n cele din urm la suprafat, ncheind astfel traseul vizitabil al pesterii. Vizitarea dureaza aproximativ 45 min, in grupuri conduse de ghizi autorizati. Temperatura in pestera (constanta): mai exact oscileaz tot anul n jur de 10 grade iar umiditatea se menine la 97%. Programul de vizitare - tot timpul anului - zilnic intre orele 10-17, luni fiind inchis.

Andrei Alexandru Mosila 4/4