TRASEU BUCURESTI VATRA DORNEI VARIANTA TRASEU BUCURESTI-VATRA DORNEI http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/vatra-dornei,93,1258/descopera-vatra-dornei-siimprejurimile,1782/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__30318.htm Bucuresti Brasov Sf.

f. Gheorghe Bixad (se merge spre Lacul Sf. Ana -17 km) - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc Izvoru Mures - Gheorghieni Lacul Rosu Cheile Bicazului Poiana Largului - Poiana Teiului - Stejaru - Brosteni Vatra Dornei Poiana Stampei.

- pe ruta Buzu - Adjud - Bacu - Roman - Sptreti - Gura Humorului = aproximativ 519 km (the best, of my part, fiindc unteaz DN1) CEL MAI BUN
- pe ruta Braov - Fgra - Sighioara - Trgu Mure - Reghin - Bistria = aproximativ 517 km. Ca distan ele sunt aproximativ egale cu variantele prin Sfntu Gheorghe - Miercurea Ciuc Gheorghieni (Toplia - Poiana Largului = aproximativ 511 km, Bicaz - Poiana Largului = aproximativ 506 km). La drumul prin Moldova ai ca variant derivaia de la Bacu prin Piatra Neam - Trgu Neam Sptreti, dar drumul e ceva mai prost ntre Trgu Neam i Sptreti, baca faptul c de la Bacu la Piatra Neam aproape tot drumul merge printr-o luuuuuuung i de fapt aproape unic localitate... Varianta prin Toplia - Poiana Largului are mcar avantajul c te scap de poriunea Gheorghieni Bicaz - Poiana Largului... dar oricum nu te scap de poriunile fcute pratie dintre Poiana Largului i Vatra Dornei... P. S. Pe Bicaz-Poiana Largului poate s fie drumul i ca-n palm, dac o calci cu mai mult de 60 km/h riti oricum s iei din peisaj urgent...
http://distanta.ro/bucuresti/vatra-dornei

Pentru bucuresteni, iata sfaturi de calatorie. Ajungeti acolo cam in 8 ore, mergand spre Suceva. Faceti stanga la Falticeni si mergeti spre Gura Humorului. Drumul pana la Dorna Candrenilor e excelent. Exista o singura portiune unde sunt 2 semafoare, dar nu stati mai mult 5 minute. Va puteti intoarce prin Bistrita-Reghin-Targu Mures-Sighisoara-Brasov-Sinaia. Sau va puteti intoarce tot prin Moldova. Drumul e cel mai rapid din tara.

Una din cele mai comode metode de a vizita o zona este de a o traversa cu automobilul. Aici gasiti cateva trasee recomandate de localnici, trasee pe care intalniti locuri cu interes turistic.

Suceava-Dragomirna-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Campulung Moldovenesc-Voronet-Manastirea Humorului-Stupca-Suceava (262 Km) Suceava-Dragomirna-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Brosteni-Pasul Tarnita-Voronet-Manastirea HumoruluiStupca-Suceava (380 Km) Suceava-Stupca-Manastirea Humorului-Voronet-Gura Humorului-Malini-Slatina-Baia-FalticeniProbota-Suceava(280 Km) Suceava-Falticeni-Baia-Malini-Slatina-Gura Humorului-Voronet-Manastirea Humorului-StupcaSuceava (161 Km)

Suceava-Stupca-Manastirea Humorului-Voronet-Campulung Moldovenesc-Rarau-ZugreniVatra Dornei-Campulung Moldovenesc-Vatra Moldovitei-Sucevita-Marginea-PutnaRadauti-Arbore-Cacica-Dragomirna-Suceava (400 Km) Falticeni-Rasca-Baia-Malini-Slatina-Voronet-Manastire Humorului-Stupca-SuceavaFalticeni (200 Km) Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Vama-Voronet-Manastirea HumoruluiCacica-Solca-Arbore-Radauti (234 Km) Campulung Moldovenesc-Vatra Moldovitei-Sucevita-Marginea-Putna-Radauti-ArboreSolca-Cacica-Mnastirea Humorului-Voronet-Slatioara-Campulung Moldovenesc (230 Km) Campulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarau-Campulung Moldovenesc (175 Km) Campulung Moldovenesc-Voronet-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-PutnaMarginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Campulung Moldovenesc (235 Km) Gura Humorului-Manastirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-Putna-MargineaSucevita-Vatra Moldovitei-Vama-Voronet-Gura Humorului (200 Km) Vatra Dornei-Zugreni-Rarau-Campulung Moldovenesc-Vama-Vatra Moldovitei-SucevitaMarginea-Putna-Radauti-Arbore-Cacica-Manastirea Humorului-Voronet-SlatioaraCampulung Moldovenesc-Pasul Mestecanis-Vatra Dornei (335 Km) Vatra Dornei-Pasul Mestecanis-Campulung Moldovenesc-Slatioara-Manastirea Humorului-Cornu Luncii-(Malini,Slatina,Baia)-Falticeni-Suceava-Dragomirna-Gura Humorului-Voronet-Ostra-Brosteni-Zugreni-Vatra Dornei (295 Km) (330 Km)

TRASEELE MELE 1.Vatra Dornei- Zugreni-Rarau (Pasul Mestecanis )-Campulung Moldovenesc (43 km)Vatra Moldovitei (27 km) MOLDOVITA (4 km) - Mocanita-SUCEVITA (35 km)- Marginea (10 km)-PUTNA(28 km) Chilia lui Daniil Sihastru RADAUTI (31 km) Herghelia de la RadautiARBORE (18 km) SOLCA- Salina Cacica (15)(pana la ora 17 Este si o piscina cu apa sarata acoperita!!)) -Manastirea Humorului (19 km)- Vatra Dornei (74 km)- aprox 300 km

VARIANTA 1 bis: VATRA DORNEI-CAMPULUNG GURA HUMORULUI CACICA-VATRA DORNEI CACICA: SALINA, PISCINA ACOPERITA SI BISERICA CATOLICA CU ICOANA FACATOARE DE MINUNI Oamenii pot vizita att galeriile, ct i biserica de lemn din localitate, veche de peste 200 de ani. Lacul Srat, terenul de sport i capelele sunt doar cteva din atraciile salinei. Turitii sunt ateptai n acest weekend la salina Cacica, care se afl n localitatea cu acelai nume, n judeul Suceava, la o distan de 40 de kilometri de municipiul reedin de jude i la 18 kilometri de oraul Gura Humorului. Salina are o lungime de 400 de metri, iar punctul cel mai adnc al acesteia este la 70 de metri sub pmnt. Intrarea se face pe trepte de lemn. Principalele obiective care pot fi vizitate sunt Capela Romano-Catolic, care se afl la 30 de metri, i Capela Ortodox, la 35 de metri. Turitii mai pot admira i lacul srat. Acesta este de provenien artificial, spat manual de mineri la o adncime de 35 metri. Lng acesta se afl i sala de dans, unde se pot organiza petreceri.

Distracie i tratament la piscina acoperit Turitii pot juca fotbal sau volei pe terenul de sport. Intrarea la salin cost 10 lei pentru aduli i 8 lei pentru copii. Salina este deschis programului cu publicul zilnic ntre orele 9.00 i 17.00. Un alt punct de atracie din localitatea Cacica este piscina acoperit, care se afl la 200-250 de metri distan de salin. Piscina cu ap srat de 11 metri lungime i 1,4 metri adncime. Apa care alimenteaz piscina este de la salin i nclzit pn la 35 de grade Celsius. Turitii se pot bucura de acest spaiu mai ales c apa este benefic n tratarea anumitor boli. Preul de intrare la piscin este 20
de lei pe zi pentru aduli i de 10 lei pentru copiii cu vrsta sub 14 ani. Piscina este deschis publicului zilnic, ntre orele 9.00-20.00. Turitii se pot caza la pensiuni cu preuri destul de mici, cuprinse ntre 50 i 80 de lei pe noapte.

Noi avem ca principale obiective turistice, Mina de Sare, Sanctuarul Catolic, unde se afl Icoana Sfntei Fecioare Maria cu Pruncul n brae, Madona Neagr. Un alt punct de atracie pentru turiti este Biserica de lemn, veche de peste 200 de ani, care este i monument istoric. De asemenea, acetia mai pot vizita Complexul Casa Naionalitilor. Avem i trasee turistice, iar doritorii pot gsi locuri de cazare la pensiunile din localitatea noastr, a spus Petru Todosi, primarul comunei Cacica. 2.Vatra Dornei- Pasul Mestecanis - Campulung Moldovenesc (43 km)-Manastirea Humorului (32km)- VORONET (5km)-Slatioara- SLATINA Malini (casa Nicolaie Labis)RASCA (54 km) BAIA Falticeni (19km)- Vatra Dornei(111km) aprox 260 km 3.Campulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarau-Campulung Moldovenesc (175 Km) 4.Vatra Dornei- Gura Humorului (74 km) Stupca (casa Ciprian Porumbescu) SF IOAN CEL NOU-Suceava (36 km)- Cetatea de scaun a Sucevei -DRAGOMIRNA (13 km)BALINESTI(37 km)-PATRAUTI (43 km) PARHAUTI- Vatra Dornei (114 km) aprox. 320 km 5.Vatra Dornei Pasul Tihuta (33km)- Piatra Fantanele(26 km)- Castelul Dracula-Vatra Dornei (58 km) 6.Vatra Dornei-Suceava (110km)-Dragomirna (13 km)-Gura Humorului (47 km)-Voronet (5 km)Ostra-Brosteni-Zugreni-Vatra Dornei (77 Km) 7. Vatra Dornei-Zugreni-Brosteni-Pasul Tarnita-Voronet

Bucovina - Factori naturali: Regiune istorico-geografic aezat n partea de est a rii, Moldova msoar n jur de 400 km dinspre nord spre sud (de la grania cu Ucraina pn la rul Milcov) i 200 km de la vest la est (de la Carpaii Orientali pn la rul Prut). n cazul Moldovei se folosesc urmtoarele precizri: "de Sus", pentru a desemna Bucovina i mprejurimile sale, "de Mijloc", pentru zonele Neam-Iai-Vaslui-Bacu i "de Jos" pentru ara Vrancei. Varietatea formelor de relief, bogia i ntinderea pdurilor au dus la dezvoltarea unei faune cinegetice diverse i preioase. Trofeele de vnat din Bucovina au cucerit numeroase medalii de aur la expoziiile internaionale. Cerbul comun, specie cu un areal n extindere dinspre pdurile de munte nspre cele de deal, prezint exemplare cu o valoare cinegetic recunoscut. Ursul brun, emblem a pdurilor noastre, este i el bine reprezentat n pdurile Bucovinei. Cpriorul i mistreul sunt specii cu areal foarte rspndit pe raza judeului. Aceste specii se ntlnesc att pe terenurile agricole, limitrofe pdurilor, ct i n punile mpdurite, n pdurile de deal i chiar n molidiuri. Cocoul de munte, lupii i rii sunt alte specii reprezentante n pdurile sucevene. Cltorul care viziteaz Bucovina are ansa deosebit de a cunoate pduri virgine, neafectate de intervenia omul ui, cum ar fi pdurile seculare Sltioara i Giumalu, constituite n rezervaii naturale.

Parcurile naionale Rodna i Climani adpostesc specii unice ori rare, de flor i faun, peteri i peisaje remarcabile. Dei cunoscut n prezent ca o ar a molidului, Bucovina deine i rezervaii forestiere, cuprinznd alte specii, cum ar fi fgetul (pdurea de fag) de la Dragomirna. Departe de a epuiza lista originalitilor vegetale bucovinene, Tinovul Mare de la Poiana Stmpei, o pdure de pini ce vegeteaz pe un depozit de turb se adaug raritilor naturalistice ce ncnt pe vizitator i incit la studiu pe specialist. VITICULTURA I POMICULTURA: Cotnari este o podgorie renumit n ar i in strintate; pe Dealul Ctlina, ntr -un sit dacic, s-au decoperit urme care atest cultivarea viei-de-vie i consumul de vin de peste 2000 de ani. Voievodul Alexandru cel Bun a numit n sec. al XV-lea un demnitar pentru a supraveghea podgoriile din zon. tefan cel Mare avea aici, n sec XV beciuri pentru pstrarea vinului, iar voievodul Dimitrie Cantemir (1710) a scris despre vinul de Cotnari, apreciindu-l ca fiind "mai nobil i mai bun dect toate celelalte vinuri europene.". Restul podgoriilor, n ordine cronologic, sunt cele din apropierea oraelor Iai, Hui, Odobeti (ale cror vinuri erau exportate din timpul lui tefan cel Mare, Petru Rare, Vasile Lupu n sec. XV -XVI). Astzi, aceeai zon se extinde spre Nicoreti-Panciu-Coteti i reprezint cel mai ntins bazin viticol din Romnia. "Grasa de Cotnari ", "Busuioaca de Hui", sau vinurile roii de Nicoreti fac deliciul cunosctorilor. In Bucovina ,pe vile rurilor Uz i Oituz i in ara Vrancei sunt ntinse zone pomicole, iar podgoriile sunt mprejmuite de livezi (Cotnari, Dealurile Iailor, Hui i Nicoreti). MONUMENTE ALE NATURII: Dei Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni, natura a fost darnic cu ea: dou masive muntoase: Ceahlul (staiunea Duru) i Raru (Cmpulung Moldovenesc), protejate de rezervaiile naturale, vrfurile Cozia, Pietricica i Cernegura din Piatra Neam reprezint cel mai bogat antrepozit de roci fosilizate marine din ar. n localitile Gura Humorului, Vatra Dornei i Dofteana putei admira o diversitate de arbuti din toate colurile lumii, care se afl sub protecie n cadrul unor parcuri dendrologice, iar la Cheile Bicazului i la Cheile din Zugreni pot fi admirate fauna i flor specifice. La Bosanci cresc plante de step i de mlatin, iar la Pngrai tise; n rezervaia de la Vntori de Neam se pot admira bouri; "pdurea de aram" i "pdurea de argint", metafore poetice pentru mesteceni, se gsesc la Vratec, o sintez reuit a peisajului natural este recompensat la Iai, unde se afl Grdina Botanic (1856), cea mai mare din ar. Bucovina - Scurt istoric: n urm cu 6000 de ani, pe teritoriul Moldovei de astzi s -a dezvoltat cultura Cucuteni, considerat "una dintre cele mai interesante i remarcabile culturi neolitice ale Europei" ; agricultori i cresctori de animale, locuitorii acestor inuturi triau n ceti fortificate, foloseau cuptoare mari pentru a se nclzi i a -si pregti hrana, dar i pentru a face ceramic de diferite forme (exemplu: Hora de la Frumuica), decorate cu motive stilizate in form de spiral sa u de erpuitur, simetrice din punct de vedere cromatic. Cultura Cucuteni a marcat de asemenea situl geto-dacic de la Btca Doamnei (Piatra Neam), singurul sit cu zid de pietre, datnd din epoca La Tene, descoperit n Moldova. Construit n aceeai perioad, fortificaia de la Brboi (Galai) a servit drept fundaie pentru un impozant complex roman, cmp militar fortificat, sit civil i necropol (sec.I i al II-lea). n Evul Mediu, existau n Moldova localiti stabile, bine organizate, precum oraele: Baia, Siret, Rdui, Vaslui, Iai, Suceava, Trgu-Neam, Galai. n jurul anului 1360, voievodul Bogdan I a ntemeiat statul independent Moldova. Bucovina - Folclor, cultur, arhitectur: CETI MEDIEVALE: Stat independent, instituit de ctre voievodul Bogdan I (1359-1365), Moldova a dat, peste 500 de ani mai trziu, semnalul de unire cu provincia-sor, Valahia (1859), iar n 1918 a constituit loc temporar de refugiu pentru guvernul Romniei. Momentele remarcabile din istoria Moldovei au fost m arcate prin rezistena n faa atacurilor otomane i ttare (sec XV-XVI), crora le-au inut piept cu vitejie voievozii Petru I Muat, Alexandru cel Bun, tefan cel Mare, Petru Rare, Alexandru Lpuneanu, Ioan Vod cel Mare. Conform modelului cultural din epoca respectiv, voievozii romni au ridicat ceti ce au rezistat tuturor vicisitudinilor aprute de-a lungul timpului. Un exemplu n acest sens este atacul sultanului Mohamed II n anul 1476, demonstrnd n final miestria i inteligena celor care au construit aceste fortree. Astzi, cltorul are ocazia de a admira masivele ziduri, incintele vaste i inventarul de obiecte al epocii, n oraele Suceava i Trgu Neam. Dar tezaurul vestigiilor bucovinene mai cuprinde i curi domneti (Suceava, Piatra -Neam, Iai, Vaslui), impozante biserici, case domneti n incinta unor mnstiri (Bistria),i hanuri domneti (Suceava). BISERICI I MNSTIRI: n afar de edificiile cu destinaii civile, voievozii moldoveni i marii boieri au ridicat i edifici i culturale, adesea n locuri retrase, pe vi pierdute n muni sau la marginea unor pduri. Pentru Bucovina epoca cea mai impresionant a fost cea n care au domnit voievozii tefan cel Mare, Petru Rare, Alexandru Lpuneanu i cei din neamul Moviletilor (1466-1600); zona a fost mbogait cultural pe la 1530 prin ridicarea de biserici mbrcate la exterior, de

fresce, "cri deschise cu caracter biblic", "o Capel Sixtin cu faa spre lume". Aceste picturi se remarc prin originalitatea temelor, duritatea desenelor, precizia detaliilor de influen local i rafinamentul cromatic, constituind un ansamblu artistic de o valoare excepional - "nici o alt ar nu deine nimic asemntor" (Joseph Strzygowsky). UNESCO a nscris mnstirile din Bucovina n catalogul sau "Marile monumente ale lumii"; n anul 1975, ele au primit Mrul de Aur de la FIJET (Federaia Internaional a Jurnalitilor i a Scriitorilor n Turism) i cu sprijinul Uniunii Europene va fi organizat un "Parc Naional Regional al Mnstirilor din Bucovina". Se refer - n ordinea cronologic a realizrii frescelor - la bisericile mnstirilor Humor (1535, domin culoarea rou), Moldovia (1537, galben portocaliu), Arbore (1541, verde), Vorone (1547, celebrul "albastru de Vorone") i Sucevi a (1596, verderou). Trebuie menionate i marile ansambluri arhitectonice ale mnstirilor: Putna (prima construcie a lui tefan cel Mare realizat in 1469; necropol voievodal); Dragomirna (1602, ridicat de ctre mitropolitul Anastasie Crimca); Probota i Rasca (1530, 1542, ridicate de ctre Petru Rare); Slatina (1561, prima construcie a lui Alexandru Lpuneanu); precum i ale bisericilor : Bogdana (1360, un monument cu pictur mural ridicat n Bucovina de ctre voievodul Bogdan); Petreui i Popui (1487, 1496, ridicate de ctre tefan cel Mare); Plineti (1493, ridicat de ctre logoftul Tutu); Solca (1620, ridicat de ctre voievodul tefan Toma).

Muzeele de art veche prezint importante colecii de argintrie, esturi, obiecte de cult, cri i manuscrise, mobile de epoc. Un tradiional centru de cultur al Moldovei de Mijloc este complexul arhitectonic al mnstirii Neamului (sec. XIV-XV), care conine picturi datnd din epoca lui tefan cel Mare, biblioteca din anii 1400, colecii de istorie, art i cri imprimate la mnstiri. Dr. Andre Lwoff, laureat al premiului Nobel, a numit Bucovina un arhipelag monastic, aceast denumire corespunznd n aceeai msur i acestei zone, unde se nalt monumente de o mare valoare, cliee ale secolelor trecute: Mnstirile Bistria (1400), Pngrai (1558), Secu -Sihastria-Gihia (1602-1763), Agapia (1647), Horaia (1725), Vratec (1808). Moldova de Mijloc cuprinde i localitile: Iai - Hrlu - Roman - Bacu - Oneti - Vaslui - Hui, centre de cultur romneasc veche, unde voievozii Roman I Muat, tefan cel Mare, Petru Rare au ridicat mnstiri i biserici gritoare pentru modelele epocii. Moldova de Jos conserv ntr -o stare foarte bun mnstirile: Rdeana (1628), Soveja (1645), Cain (1655), Mera (1735), Lepa (1750), Berzuni (1774), bisericile de la Oneti (1494, tefan cel Mare) i Galai (1645, Vasile Lupu), dar i bisericile de lemn aparinnd comunelor din Ceahlu, ale mnstirilor Putna i ale celor din ara Vrancei (Vrncioaia, Stroane, Valea Srii). ARTA POPULAR: n Moldova, constatm c la romni viaa cotidian este inseparabil de emoia artistic. Mrturie n acest sens, sunt casele n amonte de rul Suceava, sau din comuna Ciocneti, colecia de lemnuri din oraul Cmpulung Moldovenesc, oule pictate la mnstirea Sucevia, covoarele de la Humor, ceramica neagr de la Marginea, florile din Rdui, mtile de la Trpeti sau Nereju, esturile mnstirilor Agapia, Vratec, piatra i lemnul cioplite de la Grozveti i de la Valea lui Cain, chiar i "hrzobul" preparat n Valea lui Oituz (pstrv afumat), acolo unde cergile sunt ntotdeauna lucrate cu ajutorul apelor rurilor. O imagine de ansamblu este oferit de muzeele de Etnografie i de Art Popular din Suceava: Suceava, Rdui, Cmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Solca, Vatra Dornei, Piatra-Neam, Iai, Focani, Soveja. n fiecare an, srbtoarea Ceahlului reunete in staiunea Duru costumele, dansurile i cntecele populare din ntreaga ar. PERSONALITI: Casele memoriale, monumentele funerare i statuile evoc voievozii Moldovei: Alexandru cel Bun (1400 -1432, Mnstirea Bistria), tefan cel Mare (1457-1504, Suceava, Iai, Brseti-Vrancea, Mnstirea Putna), Petru Rare (1542-1548; Mnstirile Moldovia i Probota), Alexandru Lpuneanu (1552 -1568; Mnstirea Slatina), Ioan cel Mare (1572-1574; Jilite- Focani), Dimitrie Cantemir (1710-1711, autorul nepreuitei lucrri "Descriptio Moldavie"; localitatea care i poart numele), Alexandru Ioan Cuza (1859-1866, primul conductor al statului naional romn; Iai, Ruginoasa, Galai). n Moldova s-a nscut marele poet naional - Mihai Eminescu (1850-1889; localitatea care i poart numele, Dorohoi, Tecani), unul dintre cei mai renumii savani romani - Nicolae Iorga (1871-1940; Botoani), marele scriitor - Mihail Sadoveanu (1880-1961; Iai, Mnstirea Neam), eternul povestitor - Ion Creang (1839-1889; Trgu-Neam, Iai, Humuleti), omul politicMihail Koglniceanu (1817-1891, Iai). Majoritatea monumentelor au fost ridicate eroilor czui pe cmpul de lupt, n timpul primului rzboi mondial (1916 1918); mausolee, morminte de oseminte i statui ridicate n zonele de lupt - Mreti, Mrti, Oneti, Grozveti, Soveja, Vidra. Muzeul de Istorie Militar evoc personalitile marealilor Alexandru Averescu, Constantin Prezan, a generalului Eremia Grigorescu, comandantul batalionului care a oprit defensiva german n august 1917, la Mreti. Bucovina - Agrement, Atracii turistice n zona:

Srbtori n Bucovina: Ianuarie - Tradiii de iarn la Rdui Februarie - Tradiii populare, Dorna Arini Martie - "Mrior" - celebrarea primverii; Festivalul de muzic religioas - Fundu Moldovei Aprilie - Srbtori de Pati - rspndite pe ntreg teritoriul Mai - Srbtoarea minoritilor etnice Iunie - 23-24 - Suceava- serbarea oraului Iulie - Festivalul popular; Festivalul de interpretare muzical "Ciprian Porumbescu" August - Srbtoarea Sf. Maria - Cacica; Srbtoarea meteugarilor - Suceava Septembrie - "Toamna n Vorone" - Srbatoare de art popular Octombrie - Festivaluri populare rspndite pe ntreg teritoriul Noiembrie - Festival de muzic - Moldovia Decembrie - Crciun i Anul Nou- n specifiul zonei

SPORTURI: Vizitatorii vor descoperi n Bucovina alturi de natur slbatic, activiti locale de recreere, precum excursiile, pescuitul, vntoarea, mountain-bike-ul, echitaia, plimbrile cu trsura, srituri cu parapanta sau sporturi pe ap. inutul Bucovinei este patria a numeroase specii de animale, cel mai cunoscut fiind ursul brun. Trofeele de vntoare din Bucovina au primit medalii de aur la numeroase concursuri internaionale. OBIECTIVE TURISTICE: Mnstirea Dragomirna - situat la 13 km nord de Suceava; fondat n 1602 de mitropolitul Atanasie Crimca Mnstirea Humor - situat la 6 km de Gura Humorului, monument istoric Mnstirea Vorone - situat la 5 km de Gura Humorului, monument istoric Mnstirea Putna - situat la 28 km de Rdui, pe valea rului omonim; monument istoric Mnstirea Solace - situat n oraul Solace, la 25 km de Rdui Mnstirea Moldovia - fondat n 1410 de Petru Rare Mnstirea Arbore - fondat n 1503 de Luca Arbore Mnstirea Sucevia - fondat la jumatatea sec. XV Parcul dendrologic "Lunca Moldovei" Rezervaia forestier "Codrul Sltioara" Rezervaia cinegetic "Giumalu" Rezervaia floristic "Teodorescu"

Tururi de manastiri
I. Suceava > Casa memoriala "Ciprian Porumbescu" > Manastirea Humorului > Manastirea Voronet, Manastirea Moldovita > un scurt popas la Palma pentru recreere si fotografiat imagini inedite > Manastirea Sucevita > atelierele de ceramica neagra de la Marginea > Manastirea Putna > Chilia Daniel Sihastrul > Manastirea Dragomirna - 6 manastiri;

II. Cetatea de Scaun din Suceava, muzeul satului bucovinean, muzeul de istorie cu Sala tronului (statui de ceara), muzeul etnografic, cetatea Zamca, Manastirile Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Dumitru, Mirauti, Hagi Kadar, Manastirea Dragomirna - 5 biserici vechi si manastiri; III. Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti (cca 60 km de Suceava), Manastirea Agapia (pictata de Nicolae Grigorescu), Manastirea Sihla, Manastirea Sihastrie, Manastirea Secu, Manastirea Neamt - 5 manastiri; IV. Manastirea Probota (unde este inmormantat Petru Rares), Biserica Alba de la Baia (ctitorie Stefan cel Mare), Casa memoriala Nicolae Labis din Malini, Manastrirea Slatina (ctitoria voievodului Alexandru Lapusneanu), Manastirea Risca (ctitorie Petru Rares) - 4 biserici si manastiri.

1) TURUL HUMOR-VORONET-MOLDOVITA-SUCEVITA-MARGINEA Turul include Manastirea Humor, Manastirea Voronet, Manastirea Moldovia, Manastirea Sucevia si centrul de olarit de la Marginea.
Toate cele 4 monastiri sunt parte a patrimoniului UNESCO inca din 1993. Este un tur de o zi cu aproximativ 200 km de condus. Poate incepe la ora 09.00 din Suceava cu intoarcere la ora 18.00 pm.
2) TURUL PUTNA-ARBORE-PATRAUTI-DRAGOMIRNA

Turul unor 4 manastiri dintre care 3 mai putin cunoscute dar pline de istorie si frumusete. Este vorba de Manastirea Putna, Manastirea Arbore, Manastirea Patrauti si Manastirea Dragomirna.
Este un tur de 1 zi, cu plecare la ora 9:00 si intoarcere la ora 18:00, de aproximativ 200 km, in care puteti cunoaste mai aproape aceste locuri frumoase si pitoresti.

Circuite turistice
I. CIRCUIT 3-6 ZILE ZILE - "BUCOVINA TRADITIONALA" - VIZITAREA MANASTIRILOR DIN PATRIMONIUL UNESCO DIN BUCOVINA 1. Partea I-a a sejurului (1-2 zile) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE

- OPORTUNITATI TURISTICE, VIZITE: MANASTIREA VORONET 8 KM, MANASTIREA HUMOR 2 KM 2. Partea a II-a a sejurului (1-2 zile) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE - OPORTUNITATI TURISTICE, VIZITE: MANASTIREA MOLDOVITA 16 KM, MANASTIREA SUCEVITA 44 KM 3. Partea a III-a a sejurului (1-2 zile) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE 3 STELE - OPORTUNITATI TURISTICE, VIZITE: COMUNA MARGINEA CU EXPOZITIE DE CERAMICA NEAGRA SI ATELIER PENTRU TURISTI 58 KM, MANASTIREA PUTNA SI CHILIA LUI DANIIL SIHASTRUL 83 KM II. CIRCUIT 3-6 ZILE - "BUCOVINA - TURISM ACTIV" - PRACTICAREA SPORTURILOR DE AGREMENT 1. Partea I-a a sejurului (2-3 zile) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE 3 STELE/ - OPORTUNITATI TURISTICE ACTIVE: EXCURSIE MONTANA PE MASIVUL RARAU-GIUMALAU 20 KM (PE JOS SAU CU MASINA DE TEREN - OFFROAD), "PIETRELE DOAMNEI" SITUATE LA O ALTITUDINE DE CCA. 1600 M - SE POATE PRACTIVA ALPINISMUL 2. Partea II-a a sejurului (2-3 ZILE) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE - OPORTUNITATI TURISTICE CU INSTRUCTORI SPECIALIZATI: RIVER RAFTING PE RAUL BISTRITA, PARAPANTA, MOUNTAIN BIKING, PAINTBALL, TIR CU ARCUL, EXCURSII MONTANE PE TRASEE MARCATE III. CIRCUIT 3-6 ZILE - "BUCOVINA - VANATOARE SI PESCUIT" 1. Sejur (3-6 zile) 80 RON/PERSOANA/ZI pentru: - CAZARE LA PENSIUNE OBICEIURI LOCALE SI MANCARURI TRADITIONALE - OPORTUNITATI TURISTICE: VANATOARE DE SEZON (SE POT INCHIRIA ARME DE VANATOARE SI SE POATE ASIGURA INSOTITOR/GHID/TRANSLATOR) SI PESCUIT IN APE DE MUNTE (LA "MUSCA" IN SPECIAL, PENTRU PASTRAV INDIGEN SAU PASTRAV CURCUBEU)

1. CULTURA - SAPTE MONUMENTE DIN BUCOVINA IN PATRIMONIUL UNESCO

Manastiri in patrimoniul UNESCO:

Manastirea Voronet Manastirea Humor Manastirea Moldovita Manastirea Probota Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava

Biserici din patrimoniul UNESCO:

Biserica Patrauti Biserica Arbore

Alte manastiri si biserici:

Manastirea Putna Manastirea Sucevita Manastirea Dragomirna Manastirea Risca

Manastirea Slatina Manastirea Slatioara Manastirea Balinesti Manastirea Bogdana Biserica Romano Catolica din Cacica

Alte obiective:

Cetatea de Scaun a Sucevei

2. MUZEE SI ALTE ATRACTII DIN BUCOVINA:

Muzeul National al Bucovinei Il veti gasi in strada Stefan cel Mare nr.33, municipiul Suceava. Aici nu trebuie ratata Sala a Tronului, unde se reconstituie o scena solemna de la curtea domnitorului de la Suceava (personaje istorice in marime naturala, sonorizare) Muzeul Etnografic al Bucovinei Este localizat la adresa strada Ciprian Porumbescu nr.5 si este adapostit in Hanul Domnesc, monument de arhitectura laica din sec. al XVII-lea Muzeul de Stiinte Naturale Strada Stefan cel Mare nr. 23, municipiul Suceava Casa Memoriala "Nicolae Labis" - localitatea Malini Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu" - strada Ion Creanga nr.65, Falticeni Muzeul de Arta "Ion Irimescu" Se afla in Falticeni, strada Mihai Eminescu nr.2. Aici sunt expuse peste 300 de sculpturi si peste 1000 de lucrari de grafica. Muzeul Tehnicii Populare - Radauti Muzeul "Apelor" Falticeni - strada N. Beldiceanu nr. 8 Muzeul Memorial "Ciprian Porumbescu" - com. Ciprian Porumbescu, sat Stupca Muzeul "Arta Lemnului" isi dateaza inceputurile inca din anul 1936, situat pe str. Calea Transilvaniei, nr. 10, Campulung Moldovenesc

3. BUCOVINA INZESTRATA DE NATURA:

Salina de la Cacica Pietrele Doamnei din Masivul Rarau Defileul Bistritei zona Zugreni Cheile Zugrenilor

4. REZERVATII, PARCURI:

Rezervatia "Piatra Pinului" - Gura Humorului Mai multe informatii Rezervatia naturala "Calimani" Parcul natural "Calimani" Rezervatia naturala "12 Apostoli" Cheile "Moara Dracului" - rezervatie geologica, 10ha Rezervatia Forestiera Codrul Slatioara cuprinde cea mai veche padure de rasinoase n amestec cu fag din tara Zona carstica a Raraului - este importanta atat prin obiectivul principal "Pietrele Doamnei", cat si prin alte obiective mai putin cunoscute, cum sunt dolinele de sub varful Rarau si de pe Todirescu, Pestera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara Dracului) si de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei), abrupturile de prabusire din zona Popchilor Raraului Rezervatia Floristica Todirescu in suprafata de 44 ha Rezervatia Pietrele Doamnei - 568ha Rezervatia Geologica Stratele de Aptychus de la Pojorata Rezervatia Codrul Secular Slatioara

Rezervatia Cinegetica Giumalau peste 211 ha, pentru protectia cocosului de munte Rezervatia Floristica Rachitisu Glodu 177 ha, ocroteste plante foarte rare cum sunt: strugurele ursului, relict glaciar, roua cerului (planta carnivora), etc. Parcul Dendrologic de la Gura Humorului, la altitudinea de 480m, pe o suprafata de cca. 22ha, adaposteste aproximativ 200 specii de arbori si arbusti deosebit de valorosi

5. SPORT:

SKI Partia "Soimul" din Gura Humorului, partii diverse in Vatra Dornei Bazin de inot la Gura Humorului Cursuri de echitatie - herghelia de cai de la Lucina - cu un efectiv de 350 de capete, cu cabaline din rasa hutula River Rafting Parapantism Paintball Mountain biking si alpinism Tir cu arcul si cu pusca cu aer comprimat Drumetie montana: favorizata de existenta in zona a mai multor frumoase trasee marcate (masivele muntoase Rarau-Giumalau, Calimani, Rodnei etc.), amintind si de vechiul "Drum al tatarilor"

6. VANATOARE SI PESCUIT:

27 de fonduri de vanatoare (cerbul carpatin, caprior, urs, mistret, ras, cocos de mesteacan, etc) 41 de fonduri de pescuit (lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, boisten, etc)

7. MESTESUGURI:

Arta tesaturilor si a cusaturilor, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder, etc Incondeierea oualor in Bucovina Colectia etnografica "ION TUGUI" cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de stergare, covoare, piese de ceramica, monede antice, medievale si moderne. Este situata pe str. Gh. Popovici nr. 1, Campulung Moldovenesc Mestesugul olaritului - comuna Marginea

8. GASTRONOMIE - MANCARURI TRADITIONALE DIN BUCOVINAl:

Ochiuri in smantana Galuste (sarmalute) bucovinene Ciorba radauteana Balmos Parjoale (chiftele) Hribi cu smantana si mamaliguta Drob de miel (cighir) Placinte "poale in brau"

9. SARBATORI, TARGURI SI MANIFESTARI:

Festivalul de arta medievala "Stefan cel Mare" - la Cetatea de Scaun a Sucevei Craciun in Bucovina Paste in bucovina Off-road in bucovina Suitul oilor la munte (masura laptelui) Hora Bucovinei - Frasin Festivalul "Zilele Humorului" Festivalul "Toamna la Voronet"

Targul de Paste desfasurat la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului Festivalul International de Folclor "ntlniri Bucovinene" din Campulung Moldovenesc

Obiective turistice:
- mnstirea Sfntul Ioan Iacob Corleni Pojorta; - mnstirea Raru. - mnstirea Vorone; - mnstirea Putna; - mnstirea Moldovia; - mnstirea Sucevia; - salina Cacica; - sanctuarul Maicii Domnului Cacica; - masivele Raru i Giumlu. - herghelia de la Lucina - atelierele de ceramica neagra Marginea, - Muzeul Etnografic al Bucovinei; - Muzeul de Stiinte Naturale; - Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu. HARTI http://www.ostra.ro/assets/maps/obiective_turistice1.jpg http://www.ostra.ro/assets/maps/harta_turistica_rarau_giumalau-.jpg OBIECTIVE TURISTICE BUCOVINA http://www.ostra.ro/bucovina MANASTIRI

Mnstirea Vorone UNESCO

Manstirea Vorone este situat in satul cu acelai nume, la 36 km de Suceava i la numai 4 km de centrul oraului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui tefan cel Mare. Biserica a fost ridicat in anul 1488 in numai patru luni i jumtate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici proporii, cu plan trilobat, avand turla cu bolt moldoveneasc pe naos, biserica face parte dintre puinele monumente de arhitectur religioas din nordul Moldovei care-i pstreaz in mare msur forma iniial. n anul 1547 mitropolitul Grigore Roca, vr al lui Petru Rare a iniiat adugirea unui pridvor inchis, pentru care adopt o soluie unic, in cadrul creia arhitectura este vizibil subordonat decorului pictat: peretele de vest al

pridvorului este un perete plin fr nici o deschidere, precum i pictarea zidurilor exterioare, din temelie pan in streain, lucrri ce au dat construciei o mare stralucire. Pictura interioar a bisericii dateaz in cea mai mare parte din timpul lui tefan cel Mare. n scenele din altar i din naos artistul a urmrit s redea indeosebi sensul teologal al imaginilor, realizand un ansamblu solemn, dar cu vdit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenia mai ales: Cina cea de Tain, mprtirea Apostolilor, Splarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor i tabloul votiv al domnitorului tefan cel Mare (in naos). Pictura exterioar a Voroneului, datand din timpul domniei lui Petru Rare, este realizat la un inalt nivel artistic, fiind socotit drept cel mai reuit ansamblu al artei feudale moldoveneti. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de via, insufleite, fireti. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii inconjurtoare i in care predomin verdele i albastrul, prin compoziia larg desfurat a diferitelor scene. Faada de vest, cu impresionanta scen a Judecaii de Apoi, este alcatuit compoziional pe patru registre. n partea superioar se afl Dumnezeu Tatl, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, incadrat de apostoli aezai pe scaune. De la picioarele Mantuitorului pornete un rau de foc in care pctoii ii afl chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfantului Duh, simbolizat in forma unui porumbel, Sfanta Evanghelie i Protoprinii neamului romanesc - avand spre nord un grup de credincioi cluzii de Sfantul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredincioi care primesc dojana lui Moise. n registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpna care cantarete faptele bune i pe cele rele, lupta dintre ingeri i demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul. O not caracteristic a acestor fresce o constituie i bogata imaginaie creatoare a realizatorilor ei, care introduc in compoziie elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care sufl din buciume, instrumente specifice pstorilor de munte). n interiorul bisericii rein atenia jilurile i stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jil domnesc, o adevarat capodoper a sculpturii in lemn), mormantul mitropolitului Grigore Roca, din pridvor, mormantul sihastrului Daniil, care a trit in apropiere de manstirea Vorone, din pronaos. Manastirea Voronet Taxa de Vizitare: 3.00 leiTaxa Foto: 6.00 lei Datare: Secolele XV-XVIObservatie: Manastirea Voronet este un monument inscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cod 598007 Manastirea Voronet - Istoric Biserica Manastirii Voronet, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost construita intre 26 mai si 14 septembrie 1488. Arhitectura sa este reprezentativa pentru stilul moldovenesc. Legenda originii aminteste doua mari personalitati: ctitorul manastirii, Sfantul voievod Stefan cel Mare si Sfantui Daniil Sihastrul. In anul 1547, Mitropolitul Grigorie Rosea a adaugat, pe latura vestica a Bisericii, pridvorul inchis si a impodobit intregul lacas cu fresce exterioare. Culoarea dominanta a bisericii este albastru albastrul de Voronet". Manastirea Voronet - Arhitectura De mici proportii, cu plan trilobat, avand turla cu bolta moldoveneasca pe naos, biserica face parte dintre putinele monumente de arhitectura religioasa din nordul Moldovei care-si pastreaza in mare masura forma initiala. In anul 1547 mitropolitul Grigore Rosca, var al lui Petru Rares a initiat adaugirea unui pridvor inchis, pentru care adopta o solutie unica,

in cadrul careia arhitectura este vizibil subordonata decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fara nici o deschidere, precum si pictarea zidurilor exterioare, din temelie pana in streasina, lucrari ce au dat constructiei o mare stralucire. Manastirea Voronet - Pictura Pictura interioara a bisericii din Manastirea Voronet dateaza in cea mai mare parte din timpul lui Stefan cel Mare, anul 1496. In scenele din altar si din naos artistul a urmarit sa redea indeosebi sensul teologal al imaginilor, realizand un ansamblu solemn, dar cu vadit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atentia mai ales: Cina cea de Taina, Impartasirea Apostolilor, Spalarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor si tabloul votiv al domnitorului Stefan cel Mare (in naos). Pictura exterioara a bisericii din Manastirea Voronet, datand din timpul domniei lui Petru Rares, este realizata la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viata, insufletite, firesti. Frescele din Manastirea Voronet se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii inconjuratoare si in care predomina verdele si albastrul, prin compozitia larg desfasurata a diferitelor scene. Fatada de vest, cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi, este alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mantuitorului porneste un rau de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfantului Duh, simbolizat in forma unui porumbel, Sfanta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc - avand spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfantul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cantareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul. O nota caracteristica a frescelor din Manastirea Voronet o constituie si bogata imaginatie creatoare a realizatorilor ei, care introduc in compozitie elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care sufla din buciume, instrumente specifice pastorilor de munte). In interiorul bisericii din Manastirea Voronet retin atentia jilturile si stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilt domnesc, o adevarata capodopera a sculpturii in lemn), mormantul mitropolitului Grigore Rosca, din pridvor, mormantul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos.

Mnstirea Slatina

Mnstirea Slatina este o mnstire fortificat ctitorit de ctre domnitorul Moldovei, Alexandru Lpuneanu, situat in judeul Suceava. Ea a fost construit intre 1554 i 1558, urmand s serveasc ca necropol domneasc.Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares. Aceast mnstire cu aspect de curte a suferit stricciuni imediat dupa moartea ctitorului ei. Despot Vod (1561 - 1563) avea s-i topeasc argintria. Ioan Vod cel Viteaz va folosi o parte din argintrie ca s bat moned. Ctre sfaritul secolului XVI a fost jefuit, iar ctre mijlocul secolului XVII

multe cldiri aveau nevoie de reparaii. ncepand de la sfritul secolului XVII i pan ctre 1800, rzboaiele (insoite de jafuri, arderi i distrugeri) sunt frecvente, iar spre sfaritul secolului XVIII se in lan.Vreme de 40 de ani mnstirea a rmas in pustie. Abia pe la inceputul secolului XIX se iau msuri de repopulare a ei i se incep lucrri de restaurare care vor dura pan ctre mijlocul secolului. Dar in 1821 se va refugia la Slatina Iordache Olimpiotul, unul dintre conductorii Eteriei, impreun cu grupul lui de lupttori. Cu acest prilej, mnstirea va suferi un asediu dur i va fi ars i jefuit. n 1823 au inceput lucrrile de restaurare.

Manastirea Rarau

La Manastirea Rarau se poate ajunge din Piatra Neamt, Poiana Teiului, Brosteni si din satul Chiril se urca pe muntele Rarau pe un drum asfaltat aproape 4 kilometri. O alta cale de acces este prin Vatra Dornei, pe Valea Bistritei pana la Chiril. Un alt traseu, mult mai anevoios, este cel din Campulung Est, peste varful Raraului. Acesta este insa inchis iarna, fiind greu accesibil chiar si pe timp insorit. Potrivit traditiei aici a fost o mica sihastrie cuviosul Sisoe, spre sfarsitul secolului al XV-lea; se mai spune ca in 1538 cand Petru Rares a fost schimbat de la domnie, sotia sa Elenam cu copii, s-au ascuns la Rarau, fiind ocrotiti de calugari; drept multumire voievodul le-a inaltat o biserica in locul celei vechi, si astfel a luat fiinta schitul Rarau in fosta sihastrie Dodu Drept multumire, voievodul le-a inaltat o biserica in locul celei vechi si astfel a luat fiinta schitul Rarau, in fosta sihastrie Dodu. Aproape de cota 1.400 se inalta doua biserici. Cea veche dateaza din vremea cand la carma Moldovei se afla bravul Petru Rares, iar cea noua a fost sfintita in anul 2000. Documentele vremii atesta ca la 1541, voievodul Petru Rares, aflandu-se in trecere pe aici cu domnita Ruxandra si incantat de farmecul peisajului, a hotarat sa ctitoreasca lacas de rugaciune si meditatie, drept multumire adusa lui Dumnezeu, pentru victoria ce-o repurtase impotriva hoardelor navalitoare ale tatarilor. Legenda locului ne mai povesteste ca in acelasi an 1541, in cea de-a doua domnie a lui Petru Rares, ajungand aproape de culmile Raraului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul si-ar fi lasat mai sus in munte sotia, fiul si o parte din avere. Tatarii care au atacat pestera comorilor, nu au reusit sa patrunda in ea, deoarece o gramada de bolovani s-a prabusit asupra lor, ingropandu-i. Asa a scapat familia domneasca de navala tatarilor, dar cu pretul bogatiilor ce au ramas inchise pentru totdeauna in maruntaiele pamantului. Asa ca oamenii de pa aceste meleaguri i-ar fi spus de atunci Todirescului "Rarau" (de la numele domnitorului), iar stancile care au ajutat-o pe doamna sa scape cu viata au fost numite "Pietrele Doamnei". Hramul manastiri: ADORMIREA MAICII DOMNULUI. Manastirea Rarau a fost desfiintata in 1786 si reinfiintata in 1990.

Mnstirea Moldovia

Mnstirea Moldovia este una din vechile aezri clugreti, cu un important i glorios trecut istoric, strjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situat in comuna Vatra

Moldoviei la o distan de circa 15 km de comuna Vama.Biserica pictat a mnstirii este inscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Originea acestei mnstiri rmane invluit in negura vremii, tradiia amintete de existena ei inc din timpul voievozilor Muatini, care au ocrotit-o. Sub panica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotit i inzestrat de ctitori, a dinuit pan la sfaritul veacului al XV-lea cand, din cauza unei alunecri de teren, s-a prbuit. Ruinele ei se vd i astzi la 500m distan de actuala Mnstire. Voievodul Petru Rare, iubitor de art ca i tatl su, tefan cel Mare, vrand s continue existena Mnstirii Moldovia, alege locul puin mai la es de vechea biseric a lui Alexandru cel Bun i construiete actuala Biseric a Moldoviei in anul 1532, inchinand-o aceluiai hram "Buna Vestire". n aceeai epoc, Domnul imprejmuiete Biserica cu ziduri i turnuri de aprare, dandu-i aspectul unei mici fortree. Fr indoial c au existat locuine, dup fundaiile care se vd in partea nordic, pe a cror temelii Episcopul Efrem de Rdui, intre anii 1610-1612, a construit cliarnia (cas egumeneasc) pentru locuina sa, pentru pstrarea odoarelor Bisericii i organizarea unei coli de copiti i miniaturiti, continuand in acest fel opera cultural a lui Rare. Manastirea Moldovita Datare: 1532 Observatie: Biserica de la Manastirea Moldovita este inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.Manastirea Moldovita este asezata in comuna Vatra Moldovitei la o distanta de circa 15 km de comuna Vama. Biserica pictata de la Manastirea Moldovita este inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Manastirea Moldovita - Istoric Originea Manastirii Moldovita ramane invaluita in negura vremii, traditia amintind de existenta ei inca din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o. Sub pasnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotita si inzestrata de ctitori, Manastirea Moldovita a dainuit pana la sfarsitul secolului al XV-lea cand, din cauza unei alunecari de teren, s-a prabusit. Ruinele ei se vad si astazi, la circa 500 m distanta de actuala Manastire Moldovita. Voievodul Petru Rares, iubitor de arta ca si tatal sau, Stefan cel Mare, vrand sa continue existenta Manastirii Moldovita, a ales locul putin mai la ses de vechea biserica a lui Alexandru cel Bun si a construit actuala biserica a Moldovitei in anul 1532, inchinand-o aceluiasi hram Buna Vestire. In aceeasi epoca, Domnul imprejmuieste Biserica cu ziduri si turnuri de aparare, dandu-i aspectul unei mici fortarete. Fara indoiala ca au existat locuinte, dupa fundatiile care se vad in partea nordica, pe a caror temelii episcopul Efrem de Radauti, intre anii 1610-1612, a construit clisarnita (casa egumeneasca) pentru locuinta sa, pentru pastrarea odoarelor bisericii si organizarea unei scoli de copisti si miniaturisti, continuand in acest fel opera culturala a lui Petru Rares. Manastirea Moldovita - Arhitectura Arhitectura bisericii cu hramul Buna Vestire de la Manastirea Moldovita imbina elemente de arta bizantina si gotica. Ea continua stilul arhitectonic al manastirilor moldovenesti, stil cristalizat in epoca lui Stefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rares aduce in plus dimensiunile mai mari, tendinta de inaltare si de zveltete. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean, care pot fi sesizate aici, dovedesc ca la constructie au participat si mesteri pietrari din Ardeal.Pictura interioara, realizata la cinci ani dupa ridicarea bisericii de la

Manastirea Moldovita, reprezinta, alaturi de pictura Manastirii Voronet, un exceptional document artistic al epocii de stralucire spirituala din vremea celor doua domnii ale lui Petru Rares. Tendinta de umanizare a figurilor divine si prezenta simtamintelor profund omenesti in multe din scenele ciclului evanghelic sunt trasaturi proprii ale minunatelor fresce de la Manastirea Moldovita, care si-au pastrat nealterate prospetimea si stralucirea culorilor. In tabloul votiv de la Manastirea Moldovita este infatisat ctitorul Petru Rares, impreuna cu familia sa. Desi pastreaza caracterul unui portret oficial, acesta indica preocuparea artistului anonim de a reda viata interioara a personajelor reprezentate. Unul dintre punctele de atractie al Manastirii Moldovita il constituie pictura exterioara (executata al fresco), mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a pastrat in bune conditii. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influente din goticul international si chiar din arta Renasterii. Cei mai multi specialisti considera ca pictura de la Manastirea Moldovita este realizata de zugravii coordonati de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rares

Mnstirea Sucevia

Mnstirea Sucevia este situat pe valea raului Sucevia i este atestat documentar la 1586 ca rezultat al iniiativei mitropolitului Gheorghe Movil. Monumentul este in realitate ctitorie comun a familiilor Moviletilor (mari boieri, crturari i chiar domnitori ai Moldovei i rii Romaneti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldoveneti - imbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit in epoca lui tefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Not aparte fac celelalte dou mici pridvoare deschise (stalpi legai prin arcuri in acolad) plasai mai tarziu pe laturile de sud i de nord; prin excelen "munteneti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din ara Romaneasc. Se menin firidele absidelor, chenarele gotice din piatr i ocniele numai la turl, inclusiv pe baza ei stelat. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri inalte (6 m) i groase (3 m) prevzute cu contraforturi, metereze, drum de straj, patru turnuri de col i unul cu paraclis peste gangul intrrii (stema Moldovei); se mai afl incperi ale vechii case domneti i beciuri. Manastirea Sucevita Datare: Secolul al XVI-lea Observatie: Biserica Invierii de la Manastirea Sucevita a fost inclusa in siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO Manastirea Sucevita este situata la 18 km de Radauti (judetul Suceava). Biserica Invierii de la Manastirea Sucevita a fost inclusa in siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Manastirea Sucevita - Istoric

Biserica din Manastirea Sucevita, cu hramul "Invierea Domnului" a fost ctitorita inainte de anul 1581 de catre Teodosie Barbovschi, de catre fratii Movila, boieri bogati si influenti, si de una din ficele lui Petru Rares. Ctitorii Sucevitei au fost Gheorghe, episcop de Radauti si viitor mitropolit al tarii, Ieremia si Simion, domni ai Moldovei. Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, Manastirea Sucevita este atestata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul. Manastirea Sucevita este in realitate ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova. Manastirea Sucevita pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata. Incinta Manastirii Sucevita este un patrulater (100x104 m) de ziduri inalte (6 m) si groase (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei); se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri. Manastirea Sucevita - Arhitectura Manastirea Sucevita imbina elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murala interioara si exterioara este de o mare valoare artistica, fiind o ampla naratiune biblica din Vechiul si Noul Testament. Biserica din Manastirea Sucevita se incadreaza in categoria edificiilor de cult de plan triconc, in forma de cruce, cu abside circulare, si prezinta compartimentarea caracteristica unei necropole familiale: altar, naos, gropnita surmontata de tainita, pronaos, pridvor inchis, la care se adauga, la extremitatea vestica a laturilor de nord si sud, cate un pridvor deschis, rectangular - influenta a arhitecturei din Muntenia. Bine conservata, pictura in fresca a Manastirii Sucevita este opera a doi zugravi romani, fratii Ion si Sofronie, care au terminat impodobirea cu pictura in anul 1596. Pictura interioara din Manastirea Sucevita este dominata de teme iconografice traditionale precum ciclul "Patimilor" in naos, portretele votive ale lui Teodosie Barbovschi, Gheorghe Movila si al lui Ieremia Movila cu toata familia sa, "Viata lui Moise" in gropnita, vietile sfintilor Nicolae si Gheorghe in pronaos, alaturi de "Menolog", "Viata Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava in pridvorul inchis. Pictura exterioara a Manastirii Sucevita prezinta elemente iconografice traditionale: "Rugaciunea tuturor sfintilor" pe abside, "Arborele lui Iesei" si " Imnul Acatist" pe latura de sud si cateva reprezentari mai putin intalnite: "Geneza" si "Scara lui Ioan Sinaitul" pe latura de nord sau "Incoronarea Fecioarei Maria" pe cea de sud.Manastirea Sucevita are o incinta rectangulara, formata din ziduri inalte, prezavute cu drum de straja sin intarite cu masive turnuri de aparare situate la colturi, cu turnul de poarta in care se gaseste si paraclisul, adaposteste cladirile chiliilor, muzeul si biserica. Muzeul Manastirii Sucevita poseda o bogata colectie de icoane, obiecte de cult, carti bisericesti, precum si vestitele acoperaminte de mormant cu portretele lui Ieremia (1606) si Simion Movila (1609).

Mnstirea Putna

Aezat la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mnstirea Putna, prima i cea mai important ctitorie a Binecredinciosului Voievod tefan cel Mare i Sfant, strjuiete de peste cinci veacuri inutul legendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculce istorisete astfel despre felul in care a fost ales locul pe care avea s fie zidit mnstirea: tefan-vod cel Bun, cand s-au apucat s fac mnstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este lang mnstire. i unde au agiunsu sgeata, acolo au fcut prestolul in oltariul. ncepute la 10 iulie 1466, dup cucerirea cetaii Chilia (1465), lucrrile de construcie a bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfinire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelai an. S-au construit apoi Casa Domneasc (1473), chiliile, zidul de aprare cu turnurile aferente i Turnul Tezaurului, lucrrile finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Mnstirea Putna a trecut prin numeroase incercri ca incendii, nvliri i ocupaii strine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfurarea vieii monahale i lauda neincetat adus lui Dumnezeu. Manastirea Putna Taxa de Vizitare: 5 lei Taxa Foto: 10 lei Telefon: (+4) 0230 414 055 Datare: 1466 Observatie: Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice romanesti. A fost supranumita "Ierusalimul Neamului Romanesc" (M.Eminescu). Manastirea Putna se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Bucovinei. Manastirea Putna a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise si au fost realizate miniaturi pretioase. Manastirea Putna detine un bogat muzeu manastiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Manastirea Putna - Istoric Potrivit vechilor cronici moldovenesti, Manastirea Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare (al carui mormant se afla aici), a fost construita intre anii 1466 si 1469. Incinta Manastirii Putna, turnul de la intrare si fortificatiile au fost terminate in 1481. Biserica fiind devastata de ostile lui Timus Hmelnitki, lucrarile de reconstruire au fost incepute de voievodul Gheorghe Stefan (1653-1658) in 1654 si terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661-1665), in 1662. Manastirea Putna a fost restaurata intre anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi in 1902, cand s-a refacut acoperisul dupa planurile arhitectului Karl Romstorfer, si, mai recent, in perioada 1961-1975. Manastirea Putna - Arhitectura Intrarea in Manastirea Putna se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757 in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si

stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au innoptat in acele zile la Manastirea Putna in sala de la etaj, aceasta constructie se numeste Turnul Eminescu. Tot pe latura de est a Manastirii Putna este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882. Paraclisul din Manastirea Putna, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, a fost construit de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739. Paraclisul din Manastirea Putna a fost restaurat intre anii 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii. Paraclisul din Manastirea Putna a fost pictat in tehnica "a fresco" in perioada 1980-1984 de artistii-frati Mihail si Gavril Morosan, staret la Manastirea Putna fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudica a Manastirii Putna se afla Casa Domneasca ridicata intre anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi. Singura cladire ramasa din vremea voievodului Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul 1481. In el au fost adapostite, odoarele acestui lacas. Biserica originala din Manastirea Putna a suferit mari modificari in perioada 1653-1662. Sau pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste. Accesul in biserica din Manastirea Putna se face prin cele doua usi laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra. Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in timpul domniilor lui Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnita) trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul XVII, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene. La exterior biserica din Manastirea Putna are un brau rasucit in torsada simbolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara.

Chilia lui Daniil Sihastrul

Asezare: Putna, jud. Suceava Datare: Observatie: Chilia lui Daniil Sihastrul a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-m-B-05593. Chilia lui Daniil Sihastrul este o grota sapata intr-o stanca de pe valea paraului Vitau, in care a vietuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se afla la o distanta de circa 1 km de Manastirea Putna Chilia lui Daniil Sihastrul a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-m-B-05593 Cuviosul Daniil Sihastrul Daniil Sihastrul s-a nascut la inceputul secolului al XV-lea, intr-un sat din apropierea orasului Radauti, primind la botez numele Dumitru. La varsta de 16 ani, a fost calugarit cu numele David la Manastirea "Sfantul Nicolae" din Radauti si apoi a fost hirotonit preot, devenind un duhovnic renumit. Dupa un timp, s-a retras la Manastirea "Sfantul Laurentiu" de langa satul Vicovu de Sus.Simtind nevoia de mai multa liniste, a devenit schimnic cu numele de Daniil si s-a retras la Putna, pe malul paraului Vitau. Acolo a gasit o stanca in care a daltuit un paraclis. Se mai vad si azi pronaosul, naosul si altarul, iar dedesubt o incapere, sapata tot in piatra, care ii slujea drept chilie. Aici a venit Stefan cel Mare in anul

1451, dupa uciderea tatalui sau Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind ca in curand va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a si intamplat in anul 1457. Tot la indemnul lui Daniil Sihastrul, Stefan cel Mare construieste Manastirea Putna in anul 1466. Dupa sfintirea, in 1470, a acestui lacas, se retrage la Voronet, pe malul paraului Voronet, sub stanca Soimului, unde isi continua viata monahala. La Voronet il viziteaza din nou Stefan cel Mare, dupa infrangerea de la Razboieni din 1476, cerandu-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfatuit sa continue luptele cu turcii, prevazand ca va birui, ceea ce s-a si intamplat. In amintirea acestei victorii, in anul 1488 domnitorul a construit Manastirea Voronet. Dupa sfintirea manastirii, Daniil se muta de la chilie in manastire. Aici isi petrece ultima parte a vietii, fiind ales ca egumen al manastirii. A decedat in anul 1496 si a fost inmormantat in biserica Manastirii Voronet. Pe piatra de mormant care s-a facut la dorinta lui Stefan cel Mare sta scris: "Acesta este mormantul parintelui nostru David, schimonahul Daniil". A fost considerat sfant inca din timpul vietii, vindecand pe cei bolnavi, alungand demonii si alinand suferintele. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in sedinta din 20-21 iunie 1992 a Sfantului Sinod, cu numele de "Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul" si zi de praznuire la 18 decembrie. Chilia lui Daniil Sihastrul - Istoric Fiind un duhovnic renumit, ieromonahul David de la Manastirea "Sf. Lavrentie" era asaltat de o multime de credinciosi care-i cereau ajutorul in diverse probleme. Dorind sa se roage in liniste, el a imbracat schima cea mare, primind numele de schimonah de Daniil. El s-a retras ca pustnic (sihastru) intr-o zona impadurita ascunsa si greu accesibila, inspre munte, in apropierea varsarii paraului Vitau in raul Putna. Dupa cum spune traditia, el a sapat cu dalta intr-o stanca inaltata deasupra vaii Vitaului un paraclis, iar dedesubt se afla un alt loc scobit in piatra, care ii slujea drept chilie (Chilia lui Daniil Sihastrul). Paraclisul are trei despartituri (pronaos, naos si altar), o lungime de 9.25 metri si o inaltime de 2 metri. Intre naos si altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugravita, fiind vizibile si astazi urme de culori obtinute din fierturi de plante. Intr-o scobitura mica din peretele altarului era asezata o icoana. Pe peretele naosului, langa fereastra, se afla sapata o cruce si cateva slove care dateaza din anul 1499. Incaperea aflata sub paraclis era folosita de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi in post aspru, tacere si rugaciuni neincetate. Traditia spune ca sihastrul Daniil a vietuit in aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a raspandit repede, iar Daniil a inceput sa fie cautat de o multime de credinciosi carora le citea rugaciuni pentru izbavirea de boli si suferinte, precum si de monahi ori pustnici din intreaga Moldova care-i cereau indemnuri si sfaturi duhovnicesti. Despre Daniil Sihastrul a auzit si tanarul Stefan, fiul fostului voievod Bogdan al II-lea. El a venit aici in jurul anului 1451, dupa uciderea tatalui sau la Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis ca in curand va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a si intamplat in anul 1457. Ajuns domnitor, Stefan cel Mare a construit Manastirea Putna in anul 1466, in apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. Dupa sfintirea bisericii Manastirii Putna, in 1470, sihastrul Daniil s-a retras in padurea de pe malul raului Voronet, sub stanca Soimului, unde si-a continuat viata monahala.

Manastirea Dragomirna

Biserica mare ctitorita de Mitropolitul carturar Anastasie Crimca si Marele Logofat Lupu Stroici (1608-1609) este inalta si cu forme de noi elemente decorative necunoscute anterior in arta tarii, marcate de sculpturi in piatra, substituind pictura exterioara. Ferestrele sunt de factura gotica. Are picturi murale interioare in fresca executate in tonalitatea aurului de preotii Craciun, Maties, Ignat si Gligorie. Incinta este gen fortareata, evidentiata de turnuri, turn-clopotnita, paraclis si dependinte sustinute de bolti gotice,construite de Miron Barnovschi in 1627. Biserica mica cu hramul Sfantul Ioan Bogoslovul (30 aprilie) a fost ctitorita in 1602. Are un muzeu de arta veche in care se pastraza: Acoperamant pentru Sfintele Taine din 1559, Evangheliar cu ferecatura din 1557, broderii, manuscrise cu miniaturi de Anastasie Crimca. Aici se afla mormintele Anastasiei Crimca (+1629) si Maria Mavrocordat (+1770). Detine un atelier de covoare, o fabrica de lumanari a Arhiepiscopului Sucevei si Radautilor si arhondaric. Hramul manastirii: Coborarea Duhului Sfant (duminica a opta dupa Pasti) Manastirea Dragomirna Datare: 1609 Observatie: Manastirea Dragomirna a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004 la pozitia 305, avand cod LMI SV-II-a-A-05577 Manastirea Dragomirna este un complex manastiresc fortificat din Bucovina, construit in perioada 1602-1609 in satul Mitocu Dragomirnei din comuna omonima (aflata in prezent in judetul Suceava) de catre mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Manastirea Dragomirna este situata in apropierea padurii Dragomirna, la o distanta de 12 km nord de orasul Suceava. Biserica Manastirii Dragomirna are hramul Pogorarea Sfantului Duh (sarbatorit in duminica de la 50 de zile dupa Pasti). Manastirea Dragomirna a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004 la pozitia 305, avand cod LMI SV-II-a-A-05577. Ansamblul manastiresc Dragomirna este format din cinci obiective: Biserica "Pogorarea Sf. Duh" - construita in 1609 si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.01 Paraclisul "Sf. Nicolae - construit in sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.02 Egumenia - datand din sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.03 Trapeza - datand din 1609 si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.04 Zidul de incinta - construit in sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.05 De asemenea, pe lista este inclusa la numarul 304 si Biserica "Sfintii Enoh, Ilie si Ioan Teologul Dragomirna Mica, construita in anul 1602 si avand cod LMI SV-II-m-A-05576. Aceasta se afla in afara incintei complexului manastiresc, dar apartine de Manastirea Dragomirna, fiind biserica cimitirului monahal. Manastirea Dragomirna - Istoric Manastirea Dragomirna - Ctitorirea manastirii In secolul al XVI-lea, pe locul unde se intinde astazi satul Mitocu Dragomirnei si Manastirea Dragomirna erau niste vechi selisti pustii, satul Dragomiresti si "locul pustiu Ungurasii". Manastirea Dragomirna este mentionata pentru prima data intr-un document din 4 septembrie 1605 prin care a primit danii de la marele logofat Lupu Stroici. Intr-un document din 20 august 1616 se mentioneaza faptul ca biserica cea mica a fost ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimcovici, de marele

logofat Lupu Stroici si de sotia lui, Pascalina. Urmasii logofatului Stroici mentionau la 22 august 1641 ca Manastirea Dragomirna a fost construita de Lupu Stroici si de mitropolitul Anastasie Crimca. Manastirea Dragomirna - Extinderea Manastirii Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Manastirii Dragomirna, cu hramul "Pogorarea Sfantului Duh", una dintre cele mai de seama creatii arhitectonice ale Evului Mediu romanesc. Aceasta a fost finalizata si sfintita in anul 1609. Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, in anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movila a inconjurat Biserica Manastirii Dragomirna cu ziduri de aparare masive si inalte. Manastirea Dragomirna a capatat astfel aspectul unei fortarete, avand la colturi patru turnuri de aparare, iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotnita inalt. Manastirea Dragomirna - Perioade de restriste In decursul timpului, Manastirea Dragomirna a trecut prin incercari grele, fiind jefuita de mai multe ori de navalitorii straini. Astfel, in mai 1653, a doua zi dupa sosirea la Cetatea de Scaun a Sucevei, cazacii lui Timus Hmelnitki au atacat Dragomirna, au furat toate odoarele de pret atat ale manastirii, cat si ale boierilor care se refugiasera acolo. Cativa ani mai tarziu, la 2 octombrie 1658 (dupa o insemnare de pe zidul portalului), Manastirea Dragomirna a fost jefuita de tatari. Manastirea Dragomirna in secolele XVIII-XIX Manastirea Dragomirna a fost reparata in secolul al XVIII-lea, inaintea anului 1762. Una dintre perioadele de inflorire a Manastirii Dragomirna este considerata perioada 1763-1775 in care a vietuit aici ieromonahul Paisie Velicicovschi. In vara anului 1763, staretul Paisie revine in Moldova de la Muntele Athos (unde vietuise timp de 17 ani), impreuna cu cei 64 de ucenici, si devine staret la Manastirea Dragomirna. In aceasta perioada, imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei a daruit Manastirii Dragomirna in 1767 un policandru de cristal (expus astazi in salile muzeului din Manastirea Dragomirna) si clopotul cel mare numit Zaporojanul, in greutate de peste 1100 kg, care se afla in clopotnita Manastirii Dragomirna. In ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astazi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1775, localitatea Mitocu Dragomirnei a facut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de catre austrieci, facand parte din districtul Suceava. Autoritatile habsburgice au desfiintat majoritatea manastirilor ortodoxe din Bucovina in baza Ordonantei Imperiale din 19 iunie 1783 a imparatului Iosif al II-lea (1780-1790). Din cele 10 manastiri si 13 schituri existente in Bucovina in acea perioada, au ramas numai trei manastiri (Putna, Sucevita si Dragormina), plus Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava ca metoc al Manastirii Dragomirna. Celor trei manastiri ramase li s-a impus un numar maxim de 25 de calugari, care urmau sa-si continue activitatea monahala dupa noul statut al manastirilor. La sfarsitul secolului al XVIII-lea (prin 1793), in biserica de la Manastirea Dragomirna s-a adus si montat catapeteasma lucrata in lemn si aurita (1613) a fostei manastiri Solca. Vechiul iconostas al Manastirii Dragomirna a fost dus in 1795 la Biserica Arbore, el aflandu-se in prezent la Solca. In partea de nord-vest a curtii Manastirii Dragomirna a fost construit in perioada 1843-1845 un nou corp de chilii. Din fostul corp se pastreaza pana astazi doar temelia care se vede inaintea intrarii in noul corp. De asemenea, tot atunci s-a suprainaltat cu un etaj turnul clopotnita. Cladirea egumeniei si paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate n 1846. Prin decret in 1904, Consistoriul arhiepiscopesc al Mitropoliei Bucovinei si Dalmatiei a declarat Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava ca manastire independenta, scotand-o din administrarea Manastirii Dragomirna. Manastirea Dragomirna Arhitectura Biserica din Manastirea Dragomirna este construita in forma de nava, fiind asemanatoare ca plan, dimensiuni si impartirea spatiului interior cu unele biserici Construite in secolul al XVI-lea. Totusi, ea se deosebeste de acestea printr-o absida poligonala in partea de vest.

Edificiul lacasului de cult are o structura ingusta si alungita, inaltimea cladirii fiind excesiva in raport cu lungimea sa. El se remarca prin dimensiuni: lungime de 35 m, latime de aproximativ 9,5 m si inaltime de aproximativ 42 m. Biserica din Manastirea Dragomirna este construita din piatra, avand un soclu din bucati mari de piatra cioplite, asezate in trepte. Fatadele bisericii sunt lucrate din piatra bruta, pe cand pilastrii cu rol decorativ sunt alcatuiti din blocuri de piatra cioplite si slefuite. Ancadramentele usilor si ferestrelor sunt de factura gotica. In biserica se intra prin doua usi amplasate pe fatadele laterale ale pridvorului. Portalul de intrare in biserica are un ancadrament din piatra cioplita si este terminat in acolada. Interiorul bisericii este compartimentat in patru incaperi: pridvor, pronaos, naos si altar. Incaperile sunt inaltate treptat de la pridvor si pana la altar. Manastirea Dragomirna - Iconografie Biserica Manastirii Dragomirna a fost impodobita cu pictura in fresca de catre zugravii popa Craciun Maties, popa Ignat si Gligorie, formati in scoala de pictura moldoveneasca traditionala. Numele lor este incrustat pe peretele altarului. Acestia au adaugat si unele elemente decorative imprumutate din miniaturile manuscriselor muntenesti. Pictura bisericii din Manastirea Dragomirna se mai pastreaza in prezent doar pe zidurile si boltile naosului si altarului. Potrivit unor traditii, au fost picturi si in pronaos si pridvor, ale caror urme se mai vedeau prin anii '60 ai secolului al XX-lea. Din cauza conditiilor vitrege prin care a trecut biserica de-a lungul veacurilor, chiar si picturile din naos si altar au suferit degradari, scene intregi sau numai detalii fiind sterse. Printre scenele din Manastirea Dragomirna care atrag atentia sunt de mentionat urmatoarele: Iisus in gradina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Rastignirea, Coborarea de pe cruce. In calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar in conca absidei altarului este Inaltarea. Ca si la alte biserici din Moldova, in pictura murala sunt vizibile si unele elemente de folclor, costume de epoca etc. Catapeteasma bisericii "Pogorarea Sf. Duh" a Manastirii Dragomirna provine de la Manastirea Solca si este confectionata in stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptata si aurita. Manastirea Dragomirna - Necropola Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul Manastirii Dragomirna, a ales aceasta biserica ca loc de inmormantare a sa. El a murit in anul 1629, fiind inmormantat in pronaosul bisericii Manastirii Dragomirna. Cu prilejul sapaturilor arheologice din perioada 1963-1964 s-au mai gasit in pronaos si alte morminte. In partea stanga a pronaosului a fost amplasat un baldachin sub care se afla racla cu moastele Sfantului Mare Mucenic Iacob Persul (martirizat la 27 noiembrie 421). In pridvorul bisericii din Manastirea Dragomirna au fost descoperite cinci morminte, avand pietre funerare cu sculpturi de o mare simplitate. Pe o lespede de marmura este o inscriptie greceasca, sapata intr-un oras neidentificat de pe drmul Pontului Euxin, in cinstea unui arhitect Epicrates, fiul lui Nicobulos din Bizant. Pe alte trei pietre de mormant se afla inscriptii in limba slavona. Acestea sunt partial sterse, dar se disting anii 1673 si respectiv 1680. O ultima piatra funerara acopera mormntul Mariei Bals, fiica lui Constantin Mavrocordat, fost domnitor al Moldovei si al Munteniei. Pe lespedea sa funerara este sapata o stema reunita a Tarii Romanesti si a Moldovei, inscrisa intr-o cununa de lauri si marginita de simbolul zilei si a noptii, soarele si luna, ca si de pasari si flori. In exteriorul bisericii Manastirii Dragomirna, langa pereti, se afla patru morminte: doua langa absida nordica a altarului si inca doua langa peretele sudic. Manastirea Dragomirna - Biserica "Sf. Enoh, Ilie si Ioan Teologul - Dragomirna Mica Biserica "Sf. Enoh, Ilie si Ioan Teologul a fost construita in anul 1602, dupa cum scrie in pisania in limba slavona aflata deasupra usii de intrare. Initial, aceat mic locas de cult era biserica schitului de lemn, fiind inconjurata cu chilii modeste. Dupa construirea bisericii mari, terenul din jurul micului lacas de cult a fost transformat in cimitir. Manastirea Dragomirna - Alte Obiective Zidurile de incinta si turnul-clopotnita din Manastirea Dragomirna Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, in anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movila a inconjurat Biserica "Pogorarea Sf. Duh" cu ziduri de aparare masive si inalte. Manastirea Dragomirna a capatat astfel aspectul unei fortarete, avand la colturi patru turnuri de aparare (numite astfel: Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie si Silvestru), iar la mijlocul laturii

sudice un turn-clopotnita inalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Imprejmuirea manastirii s-a facut cu binecuvantarea mitropolitului Anastasie Crimca. Pe peretele sudic al turnului clopotnita din Manastirea Dragomirna a fost amplasata o pisanie in limba slavona cu stema Moldovei si cu urmatorul text: "Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movila Voievod, Domnul Tarii Moldovei, a facut portalul acesta cu cinci parguri si ingraditura de zid in jurul sfintei manastiri Dragomirna unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh, intru pomenirea mea si a parintilor mei, cu binecuvantarea arhiepiscopului chir Anastasie Crimca, mitropolit al Sucevei, anul 7135 august 30" (1627). Zidurile de incinta ale Manastirii Dragomirna sunt construite din piatra bruta de cariera, avand o grosime de 1,7 metri si o inaltime de aproximativ 11 metri. In exterior, zidurile sunt sprijinite de contraforturi puternice. In interior, pe ziduri se intinde un drum de straja sustinut de pilastri uniti prin arcade; la partea superioara se afla un sir de metereze inguste. In cele patru colturi ale incintei se afla turnuri de aparare inalte si masive. In exterior, acestea sunt sustinute pe cele doua laturi de contraforturi. Accesul in aceste turnuri se face din curtea manastirii. Turnul clopotnita din Manastirea Dragomirna are doua etaje si indeplineste si rolul de turn de poarta, pe aici intrandu-se in Manastirea Dragomirna. La parter, el este strabatut de un gang boltit, cu aspect gotic subliniat de arcuri impodobite cu ornamente vegetale ce se gasesc pe boltarii arcadelor gangului. La primul etaj se afla un mic paraclis, iar la etajul al doilea camera clopotelor, cu largi arcade deschise pe fiecare latura. Trapeza si corpurile de chilii din Manastirea Dragomirna In Manastirea Dragomirna, la dreapta turnului clopotnita, se afla trapeza, unde se hraneau la un loc calugarii. Incaperea principala a acestei cladiri este o sala mare cu doua bolti in stil gotic tarziu, care se sprijina pe un stalp octogonal aflat in mijlocul incaperii. Boltile au numeroase nervuri sculptate din loc in loc cu motive florale si scuturi. Din acest motiv, trapeza mai este numita si Sala Gotica. Aceasta sala a servit ca sursa de inspiratie pentru salile gotice de la manastirile Sfintii Trei Ierarhi si Cetatuia. Pe laturile de vesta si nord ale incintei Manastirii Dragomirna se afla casele egumenesti si chiliile calugaresti cu parter si etaj. In decursul timpului, aceste cladiri au fost reconstruite de mai multe ori. Actualele cladiri din Manastirea Dragomirna dateaza din perioada 1843-1845, in timpul stapanirii austriece. Cladirea egumeniei si paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate in 1846. Corpul de chilii din Manastirea Dragomirna se termina pe latura de nord cu un mic paraclis cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Acesta a fost construit in 1976, la etaj, pentru a permite oficierea slujbelor religioase n vremea sezonului rece. Lespedea de marmura cu inscriptie greceasca din Manastirea Dragomirna In martie 1885, intr-un ziar grecesc a fost publicata o inscriptie in greaca veche din Bucovina. Doi ani mai tarziu, Grigore Tocilescu, intemeietorul scolii romane de epigrafie, a introdus acea inscriptie in circuitul stiintific. Inscriptia provenea de pe o lespede (stela) de marmura incastrata intre dalele pardoselii din pridvorul bisericii mari din Manastirea Dragomirna si reprezenta un decret de proxenie pentru arhitectul Epicrates, fiul lui Nicoboulos din Byzantion. Inscriptia a fost analizata de mai multi istorici si epigrafisti, o atentie deosebita acordandu-i Dionisie M. Pippidi care data inscriptia in prima jumatate a secolului al III-lea si afirma ca lespedea ar proveni din cetatea greceasca Histria. Alti cercetatori au afirmat ca inscriptia ar data de la sfarsitul secolului al II-lea. Victor Cojocaru, autorul unui studiu extins cu privire la acest subiect, presupune ca lespedea de marmura ar fi ajuns la Manastirea Dragomirna de la Suceava, unde ar fi putut ajunge inca sub domnia lui Alexandru cel Bun, odata cu moastele Sf. Ioan de la Cetatea Alba. O alta ipoteza este ca piatra din Manastirea Dragomirna a fost adusa in timpul domniei lui Stefan cel Mare, avandu-se in vedere relatiile Moldovei cu Mangopul si Crimeea genoveza sau de relatiile negustorilor suceveni cu orasele de la nordul Marii Negre, intre care se numara si Oceakovul. Istoricii au eliminat de la inceput posibilitatea ca stela din Manastirea Dragomirna sa fi fost transportata in Bucovina inca in perioada antica sau antica tarzie.

Manastirea Humor (1530) UNESCO

Aflata la 5km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. Vornicul de la Suceava intemeia loc de rugaciune pe valea raului Humor dupa 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Manastirea Humorului cu hramul Adormirii Maicii Domnului s-a bucurat de veniturile pe care le avea mostenite inca de la ctitor si de la fiii sai, fiind confirmate si de Stefan cel Mare printr-un hrisov datat din 25 aprilie 1475 (cinci sate, un munte, o slatina si o prisaca). Se mai vad si astazi ruinele zidurilor primei critorii in vecinatatea actualei biserici a Manastirii Humorului. Pictura interioara, realizata partial de "Toma, zugravul de Suceava" (1535) pastreaza schema iconografica accentuand miscarea si umanismul expresiilor (Cina cea de taina). De remarcat sunt icoanele de factura bizantina (sec. XVI), portretele ctitorilor si pietrele de mormant.

Manastirea Probota (1530)- UNESCO

Este situata in comuna Dolhasca si reprezinta prima ctitorie a domnitorului Petru Rares. Este ridicat n 1530 pe locul consacrat de o bisericuta din lemn (1398) si alta din piatra (in jur de 1440) ale carei urme se mai vad n vecinatate. "Pprobota" inseamn fratie, desigur, a slujitorilor bisericii. Manastirea Probota sau Sfantul Nicolae din Poiana Siretului s-a bucurat de atentia deosebita a lui Stefan cel Mare pentru faptul ca aici odihneau osemintele mamei sale (1465).

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava (1522)-UNESCO

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou a indeplinit rolul de resedinta mitropolitana a Moldovei (1522-1677), fiind in prezent resedinta a arhiepiscopilor Sucevei si Radautilor (din 1991). Aici se afla moastele Sfantului Ioan cel Nou, aduse in anul 1589 de la Biserica Mirauti (fosta catedrala mitropolitana a Moldovei).

Biserica Patrauti (1487) UNESCO

Biserica inaltata de Stefan cel Mare in 1487, este cea mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si singura destinata a fi manastire de calugarite, "...lacas pentru ostasii raniti in razboaie".

Biserica Arbore, sat Solca (1503) UNESCO

Luca Arbore a fost unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnic de seama al lui Bogdan al III-lea si tutore al lui Stefanita Voda, cel care in 1497 a aparat cu curaj Cetatea de Scaun timp de trei saptamani impotriva asediului polon. Scenele din picturile aflata in exteriorul manastirii sunt populate de numeroase personaje aflate in continua miscare. Culorile vii ale picturii sunt armonios imbinate, degajand multa caldura. In bogata policromie predomina verdele furat padurilor si colinelor din jur. Echilibrul proportiilor constructiei, ca si pictura exterioara, ii confera bisericii Arbore o deosebita stralucire, alaturand-o celorlalte nestemate ale plaiurilor moldovenesti.

Manastirea Risca (1542)

Ansamblul de la Manastirea Rasca situat pe valea raului cu acelasi nume, este construit in mai multe etape. In 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar in 1540 episcopul Romanului Macarie, impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals, a zidit biserica cu hramul "Sf. Nicolae". Din porunca domnitorului Petru Rares, in jurul bisericii se construiesc ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542. Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce bogat aurite.

Manastirea Slatioara (1797)

Biserica de lemn cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din Slatioara a fost construita in anul 1797 in satul Slatioara din comuna Rasca (judetul Suceava).

Manastirea Balinesti (1493)

Logofatul Tautu a construit in 1493 la Curtea sa de pe malul Siretului o biserica impozanta, astazi "... unul dintre cele mai reprezentative monumente din epoca lui Stefan cel Mare" (V. Dragut).

Biserica Romano Catolica din Cacica

Pe locul unde se afla astazi Biserica a existat o biserica mai veche. Prima biserica catolica a fost terminata si sfintita in anul 1810, preot fiind Iacob Bogdanowicz. Biserica este construita in stilu neuogotic, are o inaltime de 50 m si o lungime de 36 m. De remarcat sunt vitraliile

care s-au pastrat aproape intacte, asa cum au fost la inceput. Au fost nevoie de doua secole pentru ca acest loc de exceptie sa-si castige locul meritat si asta odata cu declararea oficiala de Sanctuar diecezan. In aceasta biserica se afla Icoana miraculoasa a Sfintei Fecioara Maria. Din traditia orala se stie ca aceasta icoana a fost adusa dintr-o biserica armano-catolica din Stanislawow, Ucraina. Icoana este o copie de la Czestochowa, executata de Batranul Daniel, pentru un oarecare scriitor Dominic care, rugandu-se in fata acestei icoane, s-a insanatosit intr-un mod miraculos. Din cauza caracterului exceptional al acestei icoane, ea a fost amplasata in altarul central la 22 august 1742.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al Taxa de Vizitare: 5 leiTaxa Foto: 10 lei Telefon: (+4) 0230 216 439 Datare: sec. al XIV-lea Observatie: Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05449 Program de Vizitare: Aprilie Octombrie: Marti - Duminica 8 - 20 Octombrie Aprilie: Marti - Duminica 9 - 17 Tarife vizitare: adulti: 5 lei/persoana grup copii: 1.5 lei/persoana Cetatea de Scaun a Sucevei, intalnita si sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievala aflata la marginea de est a orasului Suceava. Ea se afla pe un pinten terminal al unui platou aflat la o inaltime de 70 m fata de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea intreaga vale a Sucevei. Este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei si nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea Scheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Musat (1375-1391) Cetatea de Scaun a Sucevei facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XIV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrascu Cantacuzino. In prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei se afla in ruine. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05449 si fiind alcatuita din urmatoarele 4 obiective: Fortul Musatin - dateaza din sec. al XIV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.01 Incinta exterioara - dateaza din perioada 1476-1478 si are codul SV-II-m-A-05449.02 Sant de aparare - dateaza de la sfarsitul sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.03

 Zid de contraescarpa - dateaza din a doua jumatate a sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.04 La acestea se adauga un sit arheologic, Platoul din fata Cetatii de Scaun, care este localizat la "Campul Santurilor", la marginea de est a orasului si pantele de nord ale dealului si dateaza din epoca medievala (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390 Cetatea de Scaun a Sucevei - Istoric In anul 1388, domnitorul Petru I Musat (1375-1391) a mutat capitala Principatului Moldovei din orasul Siret in orasul Suceava. Voievodul era casatorit cu sora regelui Poloniei, Vladislav Iagello (1386-1434). Cetatea de Scaun a Sucevei este mentionata pentru prima data intr-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru I, in care este vorba de imprumutul (3.000 de ruble de argint francesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garantie de restituire a banilor provincia Pocutia. Documentul se incheie cu textul "... Si s-a scris cartea in Cetatea Sucevei, luni, in intaia saptamana a Postului sub pecetea noastra, in anul nasterii Domnului 1388". Cetatea de Scaun a Sucevei este mentionata si in alte documente moldovenesti din 1393 si 1395. Ca urmare a cercetarilor arheologice efectuate aici in a doua jumatate a secolului al XX-lea, au fost identificate mai multe etape de constructie a cetatii. Nu au fost identificate aici fortificatii anterioare, rezultand ca prima constructie fortificata dateaza din epoca domniei lui Petru Musat. Cercetarile arheologice au determinat faptul ca aici a existat un palc de padure care a fost defrisat prin incendiere in vederea ridicarii constructiei. Datarea constructiei se datoreaza si descoperirii catorva zeci de monede de argint (toate emise de monetaria voievodului Petru I Musatinul) in cel mai vechi nivel al cetatii. Petru Musat a construit in Suceava un castel fortificat pentru a-i servi ca resedinta voievodala. Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est si de vest aveau 40 m, iar cele de sud si de nord 36 m). In exterior, la fiecare colt al cetatii, dar si pe mijlocul fiecarei laturi, erau dispuse turnuri patrate de aparare (bastioane) cu latura de 4 m. Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatra nefasonata, intre pietre aflandu-se umplutura de piatra legata cu mortar, in care s-a mai pus piatra si caramida sfaramata. Au mai fost intrebuintate in masa de zidarie si barne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor in urma tasarii. Pe latura de est, la o distanta de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost sapat un sant de aparare cu o adancime variabila, in jur de 10 metri. In castel se intra printr-o poarta semicirculara (cu raza de 1,5 m) aflata pe latura de sud. Castelul avea in mijloc o curte interioara larga. In interiorul cetatii, pe latura de est, se afla camera de garda. De-a lungul zidurilor erau sapate pivnite boltite ample, deasupra carora se insirau mai multe incaperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domneasca, depozitul de alimente, un paraclis si o inchisoare. Pentru a proteja intrarea in cetate de pericolul atacarii cetatii cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de aparare a cetatii. El a construit in partea de sud un zid paralel cu zidul cetatii, cu scopul de a proteja intrarea in cetate. De asemenea, a pavat curtea interioara si caile de acces spre cetate. Cetatea de Scaun a Sucevei - Descriere Cetatea de Scaun a Sucevei este formata din mai multe elemente componente. Intre cetate si restul platoului se afla un sant de aparare, ale carui pereti dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate cu o contraescarpa. O astfel de constructie a existat si pe latura de sud, dar s-a prabusit. Pe latura de vest si pe cea de sud-vest a fost construit un val de aparare artificial.

In Cetatea de Scaun a Sucevei se patrundea printr-un pod de acces cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit in doi piloni inalti din piatra. Partea mobila se putea ridica in caz de primejdie, dar odata trecut de ea exista o capcana in care puteau cadea vizitatorii nepoftiti. Trecut si de partea fixa a podului, se ajunge in curtea interioara a cetatii. De acolo pentru a intra in cladirea fortului se trecea printr-un sistem de trei porti, aparate de soldati ce stateau in camere de garda, special amenajate. Fortul musatin are un plan dreptunghiular, avand laturile de nord si sud de 36 m si laturile de est si vest de circa 40 m, cu ziduri groase de circa 1,50 m, ntarite din loc in loc cu turnuri de aparare, de forma patrata. In mijlocul fortului se afla o curte interioara larga, inconjurata de incaperi cu diferite intrebuintari: Pe latura de est a Cetatii de Scaun a Sucevei, care avea trei etaje, se aflau apartamentele domnesti (ale voievodului si ale familiei sale, cand locuiau in cetate), un depozit de alimente si un paraclis. Ferestrele incaperilor domnesti aveau dimensiuni mai mari, avand ancadramente sculptate in piatra. In paraclis se patrundea din curtea interioara prin intermediul unei scari de piatra in spirala. Peretii paraclisului erau acoperiti cu pictura in fresca. In dreptul intrarii de pe latura de nord-est, in zona portilor, se aflau o camera pentru corpul de garda, care pazea intrarile. Pe latura de vest a Cetatii de Scaun a Sucevei se afla la subsol o pivnita intinsa, sub forma de hala, in care se patrundea din curtea interioara printr-o scara care cobora. Pivnita era impartita in doua nave prin stalpi masivi, dreptunghiulari, legati, pe de o parte, intre ei prin arcuri semicirculare formate din boltari, iar pe de alta parte, prin arcuri corespunzatoare, transversale, cu peretii laterali. La parter exista o sala de mari dimensiuni, in care se intrunea Sfatul Domnesc. Sala avea console in stil gotic, console in stilul Renasterii, chei de bolta dintre care una cu stema Moldovei (capul de bour cu o stea cu cinci raze intre coarne, incadrat in dreapta de o rozeta cu cinci petale si la stanga de o semiluna) Pe latura de sud a Cetatii de Scaun a Sucevei se aflau baia domneasca si o inchisoare in turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului musatin. Initial, intrarea se facea pe latura de sud, printr-o poarta incununata de un arc semicircular. Pe latura de nord a Cetatii de Scaun a Sucevei nu existau incaperi, aici aflandu-se doar zidul de incinta si zidul fortului cu bastioane patrate. Restul incaperilor din Cetate de Scaun a Sucevei erau destinate soldatilor, cetatea avand rol de aparare, ea nefiind locuita de domnitor, familia sa si de sfetnici apropiati decat in caz de pericol, in restul timpului fiind folosita Curtea Domneasca din oras. Incaperile din Cetatea de Scaun a Sucevei aveau sobe din teracota smaltuita, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. In exterior, peretii erau decorati cu siruri de discuri si butoni ornamentali.Stefan cel Mare a adaugat la Cetatea de Scaun a Sucevei in exteriorul zidului fortului musatin, dar lipite de zid, doua camere de garda in dreptul intrarii de pe latura de nord-est, iar Eustratie Dabija a construit la mijlocul secolului al XVII-lea o monetarie pe latura de est, dar zidurile acesteia s-au prabusit. In exteriorul fortului Cetatii de Scaun a Sucevei se afla zidurile de incinta construite in doua etape, identificabile usor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud si un zid din vremea lui Stefan cel Mare perpendicular pe turnul patrat de pe latura de sud-vest. Zidurile de incinta Cetatii de Scaun a Sucevei au sapte bastioane semirculare, trei dintre ele avand peretii interiori de forma patrata. Pe latura de est a zidurilor s-a construit depozitul de praf de pusca, iar pe latura de sud s-a amenajat un loc de executie. MANASTIREA ZAMCA - cel mai important edificiu religios construit de colonia armeana din Suceava. Anul constructiei, scris pe cheia de bolta a arcadei estice de la intrarea n turnul clopotnitei, este 1606, ctitorul ei fiind probabil negustorul Agopsa si construita n stil moldovenesc cu caracterisitci necesare oficierii cultului armenesc. Santul si valul masiv de pamant din jurul manastirii au fost

amenajate de catre trupele poloneze, care si-au stabilit aici unul dintre comandamentele lor, in cadrul campaniei antiotomane din anul 1690-1691, condusa de Ioan Sobiescki.
CASE MEMORIALE

Casa Memorial Eusebiu Camilar de la Udeti

Inaugurat in anul 1984, Casa Memoriala de la Udeti este amplasat pe una din uliele din centrul satului, in locuina motenit de scriitor de la parini i completat de el cu inc o incapere i o verand. Expoziia de baz i spaiile memorialistice, distribuite in trei incaperi, conin u n important fond de obiecte cu o impresionant for evocatoare, sugestive pentru universul dur al operei de un realism crud, pe care Eusebiu Camilar (1910-1965) a lasat-o posteritii in pagini de proz, de poezie i dramaturgie. Exponatele etalate sunt edificatoare i in ceea ce privete relaiile scriitorului cu o serie de confrai sau, mai ales, cu lumea satului natal din care i -a extras in esena aproape intreaga sa creaie literar.

Casa Memorial Ciprian Porumbescu

Casa Memorial Ciprian Porumbescu , inaugurat in 1953, este adapostit intr-o anex original singura care s-a pstrat a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu ) , locuit de familia preotului, scriitorului i militantului roman din Bucovina, Iraclie Porumbescu, intre anii 1865 1883. Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Mrioarei Raiu Porumbescu sora compozitorului) reprezentand obiecte care au aparinut familiei, o atmosfera de epoc, preponderent rustic, proprie mediului in care a trit i a creat in acest sat intemeietorul muzicii romaneti moderne, Ciprian Porumbescu (1853 -1883), sugerandu-se relaiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce i -au pus amprenta specific asupra personalitii i creaiei porumbesciene.

Casa memorial Nicolae Labi de la Mlini

Casa in care a locuit poetul Nicolae Labi a fost construit de invtorii Eugen i Profira Labi in anul 1954 i se afl in centrul satului Mlini. Casa este compus din cinci incperi i hol. n aceast cas, tanrul poet a trit un timp din scurta i fulgertoarea sa via, zmislind aici poat e cea mai semnificativ parte a inestimabilei sale moteniri poetice.Casa a fost restaurat inainte de organizarea ei ca muzeu, in 1973. n anul 1975, in aceast cas a fost amenajat o cas memorial, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava. n anul 2001 au fost executate o serie de reparaii curente (interioare i exterioare) ale locuinei. n cele cinci incperi ale locuinei au fost reconstituite, graie exponatelor autentice, incrcate cu o multitudine de conotaii evocatoare (cri, caiete, rechizite colare, piese vestimentare, un clopoel cu sunet argintiu, o galen cu care poetul pstra contactul cu zvonurile lumii, documente,

fotografii, afie etc.), climatul de via i creaie al poetului de la Mlini, sugerandu -se coordonatele eseniale ale operei sale i aportul extraordinar al acesteia la evoluia liricii romaneti contemporane. Casa memorial Nicolae Labi de la Mlini poate fi vizitat de mari pan duminic intre orele 10.00 - 18.00. Anual aici sunt decernate

Ceramica de la Marginea
Din punct de vedere turistic Marginea este cunoscuta pe plan national si mai ales international prin pastrarea si perpetuarea intr-o forma autentica a stravechilor indeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuala a lutului argilos in scopul fabricarii vaselor cu intrebuitare casnica pentru gatit sau pentru prelucrarea laptelui si diverse alte forme ornamentale. Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan international este data de culoarea neagra rezultata in urma arderii precum si modelarea unor forme specifice traditionale.Cultura populara a comunei se regaseste si in portul popular specific care se poarta in zilele de sarbatoare de catre batrinii satului. Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500.Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuitla dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora. Ceramica smaltuita produsa la Marginea este de origine bizantina cunoscuta sub numele de ceramica de Kuty. Un numar inca insemnat de case de locuit isi pastreza arhitectura avand o vechime de mai mult de 100 deani.Numarul acestora este insa de la un an la altul din ce in ce mai redus locul lor fiind luat de impozante edificii moderne cu elemente imrumutate din arhitectura europeana a secolului XX. In cadrul complexului de la Marginea se afla si un muzeu etnografic, amenajat intr-o casa veche de peste 100 de ani, un adevarat loc de popas pentru oaspetii nostri. Odata intrati in casa puteti admira costumele populare din Bucovina, cu precadere din zona Radauti, costume populare folosite de locuitorii din zona la cele mai importante evenimente din viata satului. Turistii nostri au posibilitatea de a achizitiona aceste adevarate comori ale satului bucovinean. De asemenea in muzeu mai pot fi gasite si obiecte de ceramica, tesaturi, impletituri, cosuri de nuiele, coliere din margele, oua incondeiate, oua cu margele. Arhitectura specifica locului este completata de covoarele de lana, confectionate manual de mainile iscusite ale femeilor din sat.
www.ceramicamarginea.ro

Salina Cacica
n jurul anului 1780, in locul unde se afl astzi localitatea Cacica (la 18 km de oraul Gura Humorului i la 40 de km de oraul Suceava) au fost descoperite zcminte de sare. n anul 1798 s-a dat in exploatare aici o salin, aducandu-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsurgic, mai ales din Galiia, cei mai muli fiind de etnie polon i de religie romano catolic. Obiective Capela romano-catolic Sf. Varvara - aflat la captul scrilor cu 192 de trepte, la 21 metri adancime. Capela a fost construit in anul 1806 la iniiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici s aib unde se ruga inainte i dup terminarea lucrului (in localitate nefiind nici o biseric). Iniial era cptuit cu lemn, acesta fiind indeprtat in anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara (aa este denumit de ctre catolicii din zon i nu Barbara), patroana minerilor. Capela are tot ce ii trebuie unei bisericue: altar, icoane, candelabru, amvon i balcon pentru cor. Altarul i amvonul au fost sculptate in sare masiv. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m lime i 7 m inlime. Pereii sunt rectangulari, iar in partea dreapt se afl o icoan reprezentand-o pe Sfanta Varvara, aici adunandu-se zilnic minerii inainte de a cobori in adancurile salinei, pentru a se ruga ca ea s -i cear lui Dumnezeu si ocroteasc in timpul muncii lor, precum i dup ce ii terminau lucrul, pentru a -i mulumi. Odat, era celebrat aici zilnic Sfanta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici i ortodoci. n prezent, la data de 4 decembrie a fiecrui an, de Sf. Varvara, coboar in capel

preoii celor 3 confesiuni mai sus-enumerate pentru a celebra un Tedeum, iar copii prezint un program artistic in costume populare ale celor 3 etnii i in 3 limbi. Capela ortodox - aflat la adancimea de 35 metri, unde se desfoar Orizontul I. n aceast zon, galeria spat direct in sare este mult mai larg i are pe perei basoreliefuri s culptate in stanca de sare, cu tematic religioas, opera recent a unor tineri scultori din zon, unele dup modele similare de la Salina Wieliczka de lang Cracovia. n partea dreapt a capelei se afl Icoana Sf. Daniil Sihastrul. Lacul Srat - este un lac artificial spat manual de mineri la o adancime de 35 metri, pe pereii cruia se gsesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri. Lacul este ingrdit cu balustrad i iluminat de cateva reflectoare, cu ani inainte aici fca ndu-se mici plimbri cu ajutorul unei plute. Sala de dans denumit i "Sala Ing. Agripa Popescu" (dup numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, aa cum apare intr-un basorelief in peretele de sare) - aflat la adancimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane i ele spate in sare. Aici se organizau baluri, intalniri festive, spectacole fiind i primul loc de distracie din zon.

Salina Cacica
Salina Cacica este una din cele mai vechi exploatari de sare recristalizata din saramura din Europa, datand din perioada culturii Cris din neoliticul timpuriu ( mileniul 5 i.Hr.) Existenta izvoarelor cu apa sarata de aici, si folosirea lor in stare maturala, cat si pentru producerea sarii cristalizate prin fierbere are insa o vechime milenara, asa dupa cum au relevat`o cercetarile arheologice intreprinse in 1952 La Solca si 1989 la Cacica. La adancimea de 25 m s-a deschis prima camera in care s-a amenajat o capela. Lipsa unei biserici l-a determinat pe primul preot Jakub Bogdanowicz sa amenajeze in subteranele minei o capela in cinstea Sfintei Varvara. La capela duce o scara de peste 192 de trepte, aflata la o adancime de 21 m. Se poate spune ca este o bisericuta cu tot ce trebuie: altar, icoane, candelabru, amvon si balcon pentru cor. Altarul si amvonul sunt sculptate in sare masiva. Initial, intreaga capela era captusita cu lemn, dar in 1904 lemnul a fost indepartat si s-a construit un mare "sanctuar" in masivul de sare.

Herghelia Radauti
Telefon: (+4) 0230 561 524 Asezare: str. Bogdan Voda, nr. 114, loc. Radauti, jud. Suceava Datare: 1792 Observatie: Herghelia Radauti este una dintre cele doua herghelii din judetul Suceava unde sunt crescuti cai de rasa, cealalta fiind Herghelia Lucina. Herghelia Radauti - Istoric In anul 1789, in primii ani de dupa ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, a fost infiintata o herghelie de cai de rasa in satul Vascauti, cu scopul asigurarii armatei cu un numar mai mare de cai de o calitate mai buna. Herghelia a fost mutata la 1 mai 1792 in orasul Radauti, fiind amplasata langa Manastirea Bogdana. In zona Radautilor, Armata Austriaca a arendat 9.810 hectare de teren cu 12.257 florini si 21 de coroane de la Fondul Religionar al Bucovinei.Pana in anul 1818, caii erau crescuti in semisalbaticie pentru a reduce costurile. Din acel an, s-a trecut la aplicarea principiilor zootehnice in organizarea activitatii hergheliei. Herghelia avea in acele vremuri 16 sectii, iar primii armasari care au

pus bazele actualei herghelii au fost doi armasari arabi, doi turcesti, unul transilvanean si unul Barbarino. De-a lungul timpului, numarul speciilor de cai de rasa gazduite la Herghelia Radauti s-a marit. Astfel, in anul 1826 au fost adusi primii armasari din rasele Gidran Arab si Siglavy. In 1856, numarul cailor care erau crescu?i aici era de 1.132. In cadrul hergheliei se aflau 1.400 de cai de provenienta moldoveneasca, ruseasca, poloneza, turceasca etc. Dupa inceperea primului razboi mondial, herghelia Radauti a fost evacuata, caii fiind dusi in Austria. Odata cu Unirea Bucovinei cu Romania din 1918, statul roman a reinfiintat Herghelia din Radauti, pe care a improprietarit-o cu 3.253 ha, din care 721 ha teren arabil, 529 ha fanete, 1.249 ha pasune, 464 ha de padure si 221 ha cu cladiri. In anul 1922 a fost adusa Herghelia de cai din rasa Gidran Arab de la Sambata de Jos (din judetul Fagaras), iar caii erau trecuti la scoala de dresaj de la Radauti la varsta de 3-3,5 ani.In perioada 19641965, herghelia a fost mutata la marginea orasului Radauti, unde au fost construite un pavilion administrativ, grajdurile si sala mare, iar terenul hipodromului a fost imprejmuit. Herghelia Radauti - Prezent In prezent, Herghelia Radauti se intinde pe o suprafata de 610 ha si dispune de 294 de cai, dintre care: 9 armasari pepinieri, 56 de armasari de monta, 45 de iepe-mama si 128 de alte categorii (tineret, sport, agrement). Caii de la Herghelia Radauti apartin rasei Shagya Arab, cu cele opt linii din cadrul rasei: Dahoman, El-Sbaa, Gazel, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy-Bogdady. Herghelia Radauti este impartita in trei sectii: sectia din Radauti - cu 43 de cai, aici realizandu-se dresajul tineretului cabalin in varsta de 3 ani. Sectia dispune de hipodrom si manej acoperit pentru antrenamentul cailor. sectia din Mitoc, comuna Fratauti - cu 236 de cai (armasari pepinieri, iepe-mama, armasari de monta publica si diverse categorii de tineret) sectia din Brodina pentru tineretul mascul Herghelia Radauti organizeaza cursuri de calarie pentru incepatori si avansati, plimbari cu sania si docarul, iar o data pe an organizeaza un concurs hipic care cuprinde probe de galop, obstacole, tractiune si frumusete.

Herghelia Lucina este una dintre cele doua herghelii din judetul Suceava unde sunt crescuti cai
de rasa, cealalta fiind Herghelia Radauti. Herghelia Lucina se afla in catunul Lucina din comuna Moldova-Sulita, fiind specializata pe rasa de cai hutuli.
Descriere Herghelia Lucina Bucovina In anul 1788, Comandamentul de Remonta al Armatei Austro-Ungare a luat in arenda un teren in catunul Lucina de la Domeniile Fondului Religiilor din Bucovina, cu scopul de a amenaja acolo o sectie de crestere a cailor. Aceasta a fost arondata ulterior Hergheliei Radauti. In anul 1856, sectia de la Lucina a primit statutul de herghelie a armatei austriece, aici aflandu-se pe atunci doar un efectiv modest de 2 armasari pepinieri si 5 iepe de reproductie. Herghelia a fost organizata sub conducerea colonelului austriac Martin von Herman, fiind parasita de armata in 1872.

In anul 1877, a fost infiintata pe vechiul amplasament o herghelie civila, fiind adusi primii cai hutuli procurati de austrieci de la localnici. Numarul cailor hutuli crescuti aici a crescut pana la inceperea primului razboi mondial, herghelia fiind evacuata in anul 1914 in Austria. Luptele purtate in apropiere au dus la distrugerea constructiilor existente. Odata cu Unirea Bucovinei cu Romaniei din 1918, statul roman a reinfiintat herghelia din Radauti. Dupa razboi, austriecii au scos la licitatie in anul 1919 caii din rasa hutul, acestia fiind cumparati de tari ca Cehoslovacia, Polonia si Romania. Au fost cumparate 26 de iepe si 3 armasari din rasa hutula pentru a popula fosta herghelie. Pe baza acestor achizitii, statul roman a putut reface efectivul de la Lucina, care a redevenit sectie a Herghelia Radauti. In anul 1943, sectia de crestere a cailor de la Lucina a redevenit herghelie, aici fiind crescuti caii hutuli. La acel moment, existau aici 60 de iepe si 5 armasari pepinieri. Herghelia s-a dezvoltat in anii urmatori, maximul de efectiv fiind atins in perioada 1970-1990.

Castelul DRACULA
Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de Vatra Dornei si este o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait contele Dracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum si unele lucruri personale. Daca nu aveti curajul necesar, puteti sa serviti masa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona.

Mocnia din zona Moldovia; (DN 17A+ DJ 176, 27 km, acces auto, 35).

Pn pe 7 octombrie 2012, trenul va circula n fiecare smbt i duminic, iar ntre 26 decembrie 2012 i 6 ianuarie 2013, zilnic. Calea ferat cu ecartament ngust de la Moldovia a fost construit de un proprietar de gater din Mnchen, Louis Ortiep, i dat n folosin n anul 1888. Iniial, traseul mocniei avea 23,9 kilometri. n decursul anilor s-au mai construit o mulime de variante, astfel nct tot sistemul a ajuns, n anul 1987, cu nfiinarea poriunii Rcovei Rca dreapta Arsuri, la o lungime de 73 km. Dup 1995, ct timp mocnia nu a funcionat, au fost furate cea mai mare parte a inelor i traverselor, ceea ce face ca lucrrile de refacere a vechiului traseu s fie extrem de costisitoare.
Btrnul tren a plecat din Moldovia la orele 11,00 i 15,00 i a parcurs distana de 11 kilometri ntr-o or, de la Moldovia pn la Argel Zigreva, avnd i cinci halte: Rca, Gura Timotei, Lungule, Gura Lobina, Casa de Vntoare-Racovei. Preul unui bilet a fost de 10 lei pentru copiii ntre 6 i 16 ani i 20 lei pentru aduli.

MUNTII RARAU GIUMALAU

REZERVATII NATURALE Defileul Bistritei zona Zugreni

Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistritei, reprezinta sectorul cel mai impresionant al cursului raului Bistrita, fiind deasemeni protejate prin lege. Cheile se intind pe o distanta de 4 km, valea avand o latime ce variaza intre 150 si 200 m, peretii avand inaltimi ce variaza intre 200 si 300 m. Pe cuprinsul Cheilor se observa numeroase vartejuri, repezisuri, ochiuri adanci de apa. Impresionante mai sunt deasemeni si stancile cu forme bizare cum ar fi Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscatei, Rapa Scara, Stanca Coifului. Teritoriul ocrotit are o suprafata 159,10 ha. In acest spatiu se afla si o planta unicat mondial denumita Pietrosia levitomentosa, descoperita in zona Zugreni. In aceasta zona se practica rafting-ul.

Rezervaia mixt Tinovul Poiana Stampei

Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei, fiind strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in stanga soselei nationale Vatra Dornei Bistrita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noastra. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. Trecand printr-o banda de molizi inalti, avem surpriza de a descoperi o tundra de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0,5-0,6) vegetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). Acest tinov, declarat monument al naturii in 1955, este situat la o altitudine medie de 880 m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900 m care permite vizitarea rezervatiei. Podul este singura cale de acces intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelorde muschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turba de-a lungul zecilor de ani. Solul si apa sunt puternic acide, colorate cu nuante gradate de brun, predominand acizii humici si humirici. Flora bacteriana lipseste in totalitate, datorita aciditatii si lipsei de oxigen. Analizele sporopolinice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariilor de acum cateva mii de ani. Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop, au reiesit urmatoarele succesiuni de vegetatie: faza de pin amestecat cu molid, partial salcie si mesteacan, in perioada preboreala; faza de pin cu molid, cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei), putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu; faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului, cuprinzand timpul calduros postglacial si boreal pana la subboreal; faza molid-carpen, acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subborealului, trecand in subatlantic; faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed, faza fagului fiind cea mai recenta. Genetic, tinoavele au inceput a lua nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros, cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatii pentru a alimenta sfagnetele vechi. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum). In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu, ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani alaturi de mesteacanul pufos (Betuia pubescens) si unii hibrizi (Betuia hybrida, Betuia warnstorffii) sau specii ca scorusul, plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie). Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile: feriga (Dryopteris cristata), merisorul (Vaccinium vitisidea), afinul (Vaccinium myrtilus), rachiteaua (Vaccinium oxicocos), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum nigrum ), rogozul (Carex pauciflora), iar dintre muschi Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic.

Fauna, pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane, este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat: Groenlanda, Scotia, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubius necunoscut in Europa Centrala si sudica, o furnica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola, Therium undulatum si Drasodes margaritella. Asadar, tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actuale aratand succesiunea speciilor de- a lungul anilor. Ele sunt o marturie a trecerii timpului, existenta lor fiind extrem de valoroasa atat pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale deosebite (cura-tive, izolator, turba medicinala, ingrasamant pentru flori, etc).

Suprafata rezervatiei este de cca. 677,11 ha.

Pietrele Doamnei din Masivul Rarau

Localizare: Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril. Intreaga zona reprezinta calexare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului. In perimetrul rezervatiei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima.

Rezervaia mixt Pietrele Doamnei

Localizare: Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chirii. Descriere: Asupra originii toponimului Rarau sunt inca discutii: localnicii il explica prin terenul framantat, cu grehotisuri, greu de strabatut, din constructia la rau a luat nastere Rarau, iar academicianul lorgu Iordan reluandu-l pe Tikton, atribuie numele unei pasari, soimului, explicatie plauzibila, tinand cont ca in zona este o stanca calcaroasa care se numeste Piatra Soimului. Alte ipoteze sunt mai putin vehiculate. Denumirea stancilor provine, se pare, de la faptul ca , pe vremea lui Petru Rares care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa doamna, sotia sa, se urca deseori pe stanci si scurta zorile in asteptarea sotului, de aici Pietrele Doamnei. Din punct de vedere peisagistic, aceasta tezervatie se prezinta ca o piesa unica in Carpati. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest Giumalaul, spre nord cu muntele Tomnatec, iar spre est se intind pajistile Todirescu din preajma codrului secular Slatioara. Ca un fapt inedit, semnalam o ninsoare cazuta pe timp de vara, in zilele de 21-22 iunie 1910. Intreaga zona reprezinta calexare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului. n perimetrul rezervatiei , pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima. Vegetatia lemnoasa este reprezenta este reprezentata in principal de molid, alaturi de care se gasesc diseminate: plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre endemismele (specii unicat), aici intalnim: micsandra salbatica (Erysimum wittmanii subsp. wittmanii), gusa porumbelului (Silene nutans, subsp.), clopotelul (Campanula carpatica), margareta (Chrysantheumum rotundifolium), Ranunculus carpaticus, cimbrisor (Thimus comosus), paius (Festuca carpatica), Dentarei glandulosa. Pe stanci se intalnesc floarea de colt (Leontopodium alpinum), jnepanul (Pinus mugo) si relictul argentica (Dryas octopetala). Ion Nemes descopera doua specii noi pentru fauna tarii dintre microlepidoptere: Cnephasia articolana si Chlorochysta cotrata (forma strigulata), fluturi mici de un deosebit interes stiintific. Fauna este bine reprezentata (urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, etc. ) fiind o caracteristica a zonei montane. Deoarece statutul de rezervatie al aceste zone este adesea incalcat prin actiuni umane distructive care duc la degradari ireversibile ale peisajului, este absolut necesar si civilizat ca turistii sa respecte zonele de campat, amenajate langa motelul Rarau, sa parcheze masinile pana la cabana si sa faca focul pe vechile vetre si in locuri special amenajate.Suprafata rezervatiei este de cca. 887,9 ha Pietrele Doamnei, sub acest nume sunt cunoscute unele dintre cele mai interesante forme geologice din Masivul Rarau, lant muntos din Carpatilor Orientali. Accesul in aceasta rezervatie se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril.

Descriere Pietrele Doamnei Pietrele Doamnei denumite popular si Turnurile Gotice sunt constituite din 3 turnuri, inalte de aproximativ 70 metri, cel mai inalt avand o altitudine de 1634 m, sunt situate la mica distanta de Cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa care atrage an de an numerosi iubitori ai naturii. Aici pot fi gasite si plante ocrotite de lege ca Floarea de Colt sau Papucul Doamnei. Stancile sunt alcatuite din calcare mezozoice si sunt incercuite de un covor de blocuri dispuse haotic, pe una dintre stanci se poate urca cu usurinta si fara echipament de alpinist. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu Giumalaul, spre nord cu Muntele Tomnatec, iar spre est se intind Pajistile Todirescu din preajma Codrului secular Slatioara. Denumirea acestor stanci de Pietrele Doamnei provine, se pare, de la faptul ca, pe vremea lui domnitorului Petru Rares, care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa, doamna, sotia sa, se urca deseori pe stanci si scruta zorile in asteptarea sotului. In perimetrul Rezervatiei Pietrele Doamnei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima. Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului.Vegetatia lemnoasa este dominata in principal de molid, alaturi de care se gasesc: plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre specii unicat, aici intalnim: micsandra salbatica, gusa porumbelului, clopotelul, margareta, Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum, cimbrisor, paius, Dentarea glandulosa. Fauna este bine reprezentata de urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, in general fiind o caracteristica a zonei montane.

Pestera Liliecilor

din Munti Rarau este situata la aproximativ 1 km de Pietrele Doamnei, in directia nord intr-un aven de pe Culmea Hagimis Descriere Pestera Liliecilor Rarau Pestera este situata la o altitudine de 1500 m, are o dezvoltare de 340 m si o denivelare de 86 m. Intrarea se prezinta sub forma unui aven larg, cu un diametru de 2-3 m. Este formata in calcar, fiind descendenta, cu trepte succesive, care ajung pana aproape de baza calcarului. Aceasta pestera este de fapt un labirint format intre blocurile de calcar, nefiind vorba aici de galerii si nici despre urme de curgere a apei. Deasemeni in aceasta pestera nu se intalnesc formatiuni concretionara. Ceea ce o face insa cunoscuta, dupa cum arata si numele, este colnia de lilieci care o populeaza. Lilieci din aceasta pestera sunt in numar mare comparativ cu celelalte pesteri din Carpati Orientali dar conform specialistilor numarul lor este intr-o permanenta scadere.Pestera nu este amenajata si nu se percepe nici taxa de vizitare. Se recomanda ca vizitarea ei sa se faca numai in compania unui cunoscator al pesterii si cu echipament.

Pietrele Doamnei din Masivul Rarau

Localizare: Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril. Intreaga zona reprezinta calexare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului. In perimetrul rezervatiei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima.

REZERVATII FLORISTICE

Rezervaia Piatra Pinului

"Punctul fosilifer de la Piatra Pinului cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice si gresii albe cuartifere) care s-au format in urma cu cca 30 milioane de ani (Oligocen). Rocile fine, bituminoase (roci mama ale zacamintelor de petrol) contin numeroase resturi fosile de pesti sub forma de solzi, resturi de schelete si schelete intregi. Pestele urias din apele vechiului domeniu marin, a fost descoperit de autorul acestor randuri acum 45 de ani la partea superioara a stancii de la Piatra Pinului. Restaurat cu multa grija si publicat intr-o prestigioasa revista de specialitate a Academiei Romane, pestele fosil botezat Palaeorhynchus humorensis, constituie o piesa de mare valoare stiintifica care este conservata in Colectia Laboratorului de Paleontologie a Universitatii din Bucuresti. Talia cu totul exceptionala (1,80 m lungime) a acestui exemplar il plaseaza pe primul loc al formelor europene ale genului Palaeorhynchus, cunoscut in cadrul ariei mediteraneene din Iran si pana in Europa vestica. Inrudit cu pestele spada din marile actuale, specimenul humorean reprezinta o forma cu caractere intermediare intre speciile vest europene (cu botul subtire si lung) si speciile orientale (cu botul scurt si inalt). Aspectul incovoiat al partii anterioare a corpului sugereaza ca acest "monstru marin" a murit prin asfixierea survenita instantaneu datorita patrunderii in apele infestate cu hidrogen sulfurat (gaz otravitor prezent in apele Marii Negre) ale marii calde care scalda odinioara si zona nordica a Carpatilor Orientali. Faptul ca acest peste, cu adevarat gigantic, s-a pastrat atat de mult timp intr-o stare aproape perfecta se datoreste circumstantelor deosebite ale conservarii intr-o intercalatie subtire de argile disodilice prinsa intre stratele groase de gresii albe, relativ dure, care astazi formeaza peretele spectaculos al rezervatiei stiintifice de la Piatra Pinului."

Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)

Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci. Ideea de a declara aceasta zona drept rezervatie, dateaza de la inceputul secolului trecut. In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de exploatari forestiere, unii arbori monumentali fiind doborati, iar cheia "Latoace" a fost dinamitata din ordinul sefului de ocol de atunci. Monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa, vulturica de stanca, tulichina, foaie grasa - alga rosie de apa dulce. Aici au fost descoprite 5 specii noi de fluturi, dar si specia endemica (unica in lume) Carabus rarauense. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava - Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.
Fneele seculare de la Bosanci - aici cresc numeroase plante exotice, originare din Asia; (DN 17+ DE 20, 48 km, acces auto 1h). Rezervatii Geologice Rezervaia geologic Piatra BuheiTip rezervaie: formaiune geologic / paleontologic. Custode: Direcia Silvic Suceava. Localizare administrativ: Cmpulung Moldovenesc. Suprafa: dou hectare. Rezervaia geologic Dealul Toancelor

Rezervaia geologic Stratele cu Aptychus Constituirea rezervaiei naturale Stratele cu Aptychus a avut la baz dou acte normative, dup cum urmeaz : - H.C.M. 518/1954 se constituie Rezervaia Stratele cu Aptychus de la Pojorta. - Legea nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a zone protejate menioneaz la anexa 1 poziia 2733 Rezervaia Stratele cu Aptychus cu suprafaa de 1 ha. Scopul nfiinrii acestei rezervaii a fost meninerea i pstrarea celor mai vechi sedimente cunoscute sub numele de Strate de Pojorta sau Stratele cu Aptychus. Rezervaia se ncadreaz n categoria rezervaiilor peisagistice, grupa funcional 1-5E. Suprafaa acestei rezervaii este de 1,0 ha. Rezervaia Stratele cu Aptychus de la Pojorta este situat pe Valea Moldovei, pe versantul ei drept, la circa 2 km aval de localitatea Pojorta, n apropiere de halta Sadova. Limita Rezervaiei Stratele cu Aptychus de la Pojorta se suprapune peste limita amenajistica care contureaz parcela silvic 148 A% din UP I Raru, cantonul silvic Plaiul Ioanei, terenul fiind proprietate a Primriei comunei Sadova. Declararea sitului ca rezervaie a contribuit la meninerea i pstrarea celor mai vechi sedimente cunoscute sub numele de Strate de Pojorta sau Stratele cu Aptychus. Acestea reprezint aforimentele cela mai importante ale faciesului Strate cu Aptychus, din Carpaii Estici, uor accesibile pentru specialiti. Aflorimentele sunt bine deschise i prezint strate intens cutate cu resturi de aptychus i tipuri noi de roci variate: microconglomerate, gresii micacee, marne calcaroase roii violacei, sau cenuiu verzui, calcare cu nodule de silex. Delimitarea rezervaiei de restul suprafeei parcelei silvice 148A, s-a fcut cu semne cu vopsea, pe arborii limitrofi rezervaiei, astfel nct s fie uor de reperat. Delimitarea rezervaiei s-a fcut la amenajarea din anul 2004, n cadrul lucrrilor de materializare a limitelor amenajistice. INFRASTRUCTUR: - Singurul drum de acces n rezervaie este drumul care face legatura cu drumul european E576. - Din localitile n care exist acces pe calea ferat, se poate ajunge n rezervaie, drumul de parcurs fiind de aproximativ 2,0 km, cu mijloacele de transport n comun. - Sediu: Ocolul Silvic Pojorta . STRUCTURA PERSONALULUI CARE ADMINISTREAZ SUPRAFAA REZERVAIEI: - Suprafaa rezervaiei este administrat de ctre pdurarul titular de canton, i eful de district, prin atribuiile specifice trasate n fia postului. La nivel de ocol, eful de ocol silvic a desemnat personalul responsabil cu administrarea ariilor protejate, cu evidenierea clar a sarcinilor de serviciu pe aceast linie. Pentru aceast rezervaie, s-au ntocmit planuri de management, n anul 2005, ce au fost retransmise n 2008 Ministerului de Resort. PROBLEME IDENTIFICATE: - Una dintre problemele identificate cu ocazia deplasrilor n suprafaa rezervaiei, este pstrarea cureniei, n zona limitrof cu calea ferat. n acest sens, s-a dispus organizarea unor aciuni de igienizare periodic, la nivel de district silvic, i cu implicarea elevilor de la scolile de profil silvic din zon.Pentru a materializa n mod corespunztor suprafaa rezervaiei, s-a planificat noirea limitelor amenajistice, n urmtorii 2 ani. De asemenea, cu sprijinul reprezentanilor comunitii locale, s-a luat decizia amenajrii unui loc de campare, n anul urmtor, n imediata apropiere a rezervaiei, care sa fie materializat corespunztor, i s fie prevzut cu panouri de informare, pentru a face cunoscut importana acestei rezervaii naturale. Pentru a pstra curaenia n suprafaa rezervaiei, s-au fcut aciuni de igienizare, cu implicarea comunitii locale, i a colilor de profil din zon.

Pentru o administrare ct mai ferm i un sprijin profesionist n gestionarea rezervaiilor naturale de pe raza ocolului Pojorta, s-au ncheiat parteneriate cu ICAS Cmpulung Moldovenesc, Universitatea Stefan cel Mare Suceava-Facultatea de Silvicultur, Grupul colar Silvic Cmpulung Moldovenesc, i fundaia Club SPEO Bucovina. Finanarea activitilor din cadrul rezervaiei se poate asigura din fonduri provenite, de la Regia Naional a Pdurilor. Pentru anul 2009, OS Pojorta a avut o cifr de afaceri de 8.557.902 lei, i un profit de 1.926.604 lei, existnd n acest caz resurse suficiente pentru a pstra nealterat rezervaia natural Stratele cu Aptychus. - Vizitarea rezervaiei este permis numai pe potecile marcate cu semne conventionale, stabilite ca fiind accesibile n lista elaborat anual de autoritatea de specialitate n domeniu, care va solicita acordul custodelui. - Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea n scop comercial, fr acordul custodelui, a ciupercilor, fructelor de pdure, plantelor, animalelor, rocilor i a oricror eantioane de origine natural de orice fel din Rezervaia Stratele cu Aptychus. - Perturbarea linitii n rezervaie prin orice fel de mijloace (strigte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, etc) este strict interzis. - Este strict interzis distrugerea sau degradarea panourilor informative i indicatoare, precum i a plcilor, stlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice Cercetarea tiinific n Rezervaia Stratele cu Aptychus are ca scop primordial cunoaterea i conservarea patrimoniului floristic, faunistic, geologic i paleontologic al acesteia. Pentru realizarea acestui scop, administratorul ariei protejate va asigura monitorizarea continu a elementelor endemice, periclitate sau rare, precum i a habitatelor i peisajelor caracteristice, a speciilor indicatoare. Activitile de cercetare tiinific pe teritoriul Rezervaiei Stratele cu Aptych us se desfoar cu avizul administratorului ariei protejate, care sprijin logistic, la solicitare n msura posibilitilor, aceast activitate. Temele de cercetare se vor efectua numai cu avizul Academiei Romne. n Rezervaia Stratele cu Aptychus sunt permise activiti de turism i de educaie, cu respectarea regulilor de vizitare a acesteia potrivit regulamentelor emise de ctre Academia Romn Rezervaia geologic Cheile Zugrenilor Localizare: Este situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m de la suprafata apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei.Descriere: Zona este deosebit de pitoreasca prin salbaticia stancilor. Flora rezervatiei este specifica stancariilor, aici gasindu-se floarea de colt (Leontopodium alpirum) in cea mai joasa statiune naturala din Moldova. De remarcat ar fi prezenta endemismului Andryalla levitomentosa aflat pe stancile inaccesibile din masiv.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata de molid, paltin de munte, ulm de munte, tei, plop tremurator, scorus, mesteacan.Suprafata rezervatiei este de cca. 150,10 ha. Rezervaia geologic Piatra Pinului i Piatra oimului Rezervatia geologica Piatra Pinului este reprezinta un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice : pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc., prezentandu-se ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si grohotis. De mentionat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva afinul negru- se afla aici la cea mai mica altitudine din Bucovina (600 m ).

Piatra Soimului, situata la cateva sute de metri in amonte de Piatra Pinului este vizitata pentru pitorescul stancilor din padure. Suprafata rezervatiei este de cca. 0,50 ha. Rezervaia geologic Piatra ibului Piatra Tibaului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime. Aceasta impresionanta stanca atrage prin masivitatea sa si reprezinta terminatia estica a flisului carpatic. Ca aspect geologic, se remarca conglomerate de gresii dispuse peste sisturi cristaline, atribuite perioadei neocene. Urmeaza marne rosii-galbui si cenusiu-verzui peste care se suprapun calcare stratificate, apoi un alt strat de calcare ce contin si ele fauna eocena. Calcarele au o grosime mai rar obisnuita (peste 50m), dovedind conditii speciale de acumulare. Protectia stancii s-a impus datorita valorii stiintifice pe care o prezinta si faptul ca aceste calcare ( de foarte buna calitate pentru constructii), ar fi putut fi atras exploatarea si ar fi periclitat existenta ei. Suprafata rezervatiei este de cca. 20,30 ha. Rezervaia geologic Moara Dracului Situate la poalele nord-estice ale Raraului, pe cursul superior al Vaii Caselor, Cheile Moara Dracului sunt cele mai frumoase si mai bine pastrate chei din intreaga zona. Ocrotite ca rezervatie geologica, pe o suprafata de 10 ha, ele se gasesc la 10,5 km distanta de centrul orasului Campulung Moldovenesc.

Descriere Cheile Moara Dracului In drum spre chei valea e domoala, apoi incet, incet se

ingusteaza, iar privirea intalneste in cale ?Piatra Ioanei?, un turn de stanca. Mai sus de Moara Dracului sunt Pietrele Arse, Popii Raraului si in sfarsit, Raraul cu toate comorile lui turistice: Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, Piatra Zimbrului, Piatra Buhii, Pestera Liliecilor etc. Dupa o straveche traditie, pe aceasta vale ar fi fost prima vatra a campulungenilor. Cheile Moara Dracului ating o lungime de 60-70 m si o latime medie de 4-5 m. Peretii se inalta vertical, iar pe alocuri chiar in surplombe. Ele sunt creatia paraului care le strabate, dar, intr-o masura mai mare, sunt rezultatul modului specific in care se comporta dolomitele calcaroase la actiunea apei curgatoare. Procesul care le macina nu este numai eroziunea mecanica, careia i se supun toate rocile, ci mai ales dizolvarea, proces chimic specific calcarelor. Pentru ca ?ferastraul? apei actioneaza in sens vertical, valea s-a adancit, fara sa se largeasca. E greu de spus daca, la fel ca in cazul altor chei, a existat candva aici un tunel subteran al carui plafon s-ar fi prabusit, grabind evolutia cheilor.Pe masura ce ne apropiem de chei, apa cade in cascade si incepe sa se auda tot mai puternic ecoul luptei dintre apa si stanca. Zgomotul este amplificat de peretii umezi ai cheiului stancos, abrupt si inalt, ce incatuseaza paraul. aceea, probabil, imaginatia populara l-a asemuit cu vuietul ce razbate de la o moara vesnic neostoita. In preajma acestor chei se mai intalnesc si azi cateva specii de tisa, relict glaciar, lemnul de aur al padurilor noastre de altadata, dar si raritati din lumea plantelor si animalelor ca: floarea de colt, clopoteii, vulturica; rasul, jderul, vulpea etc. Rezervaia geologic Cheile Lucavei Anul declararii rezervatiei: 1973 Suprafata: 33 ha Localizare: Obcina Mestecanisului, altitudine 1100-1200m, de-a lungul vaii inferioare a prului Lucava de Jos, n apropierea comunei Moldova Sulita Elemente caracteristice: Stncarii calcaroase si grohotisuri pe care apar cenoze de Poa nemoralis sau de Asplenium viride. Flora specifica este reprezentata de Leontopodium alpinum, Heracium aurantiacum si Clematis alpina.

Rezervaia geologic Clipa de Calcare Triasice Prul Cailor Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pesti , scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata. Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor se gaseste pe raza comunei Fundu Moldove, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanete, se ajunge la un bloc de calcare rosii. Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras multe fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneana a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Cercetatorul Ion Turculet (1972) precizeaza ca fosilele din clipa de calcare triasice Paraul Calului 15 forme de amoniti si 11 bivalve, au avut meritul de a stabili cu exactitate mai mare zona calcarelor din zona. Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha. Rezervaia geologic 12 Apostoli Rezervaia natural 12 Apostoli este situat pe creasta ce formeaz cumpna apelor dintre bazinele praielor Neagra arului i Poiana Negri i coboar dinspre Climani peste culmile Tamu i pietrele Roii spre vrfurile Lucaciu i oraul Vatra Dornei adpostete multe figuri zoomorfe i antropomorfe, sculptate de intemperii n decursul vremurilor, constituite din fragmete de lav cimentat. Grupul de stnci ce formeaz rezervaia este cel mai important i cuprinde sculpturi fantastice, ca de exemplu figura unui mo cu barb, spre nord, a unui btrn spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce amintete de siluet faraoanei Nefertiti Figura btrnului se evideniaz prin aceea c are trei fee distincte, orientate spre cele trei crri ce se ndreapt spre el: ctre Gura Haiii o fa lat, brahicefala; spre nord-un cap mai mic, cu o frunte mai ngust i o brba alungit; spre sud-o fa mai nalt i ngust, de tip dolicocefal, avnd parc i un coif pe cretet. Originea acestor formaiuni megalitice este cert: modelarea eolian, dezagregarea fizic, eroziunea aglomeratelor dar s-au naintat i ipoteze care susin modelri provocate de om. Alturi de aceste formaiuni se gsesc jnepeniuri i ienuprete de pe versantul vestic care adpostesc cocoul de mesteacn (Lyrurus tetrix) -monument al naturii, argumente suficiente pentru nfiinarea n 1971 a acestei rezervaii, unic de acest fel n judeul Suceava. Amnunte asupra genezei, reliefului i aspectului Climanilor se gsesc la Rezervaia forestier de Jenpeni i Pinus cembra (Climani). Rezervatii Forestiere Rezervaia forestier Rchitiul MareAnul declararii rezervatiei: 1955 Suprafata: 116, 4 ha Localizare: Obcina Mestecanisului, la confluenta praielor Drmoxa si Tatarca, n apropierea satului Benea din comuna Moldova Sulita. Elemente caracteristice: Arbustul strugurele ursului, planta recunoscuta ca avnd proprietati curative n afectiunile renale si care a fost declarata monument a naturii. La poalele dealului Rachitisul Mare, ntr-o zona bahnoasa, s-a instalat un sfagnet (strat de muschi) cu Sphagnum acutifolium, cu multa roua cerului -Drosera rotundifolia care este o planta carnivora

Rezervaia forestier Tinovul aru DorneiAnul declararii rezervatiei: 1973 Suprafata: 36 ha Localizare: nainte de intrarea n localitatea Neagra Sarului, n apropiere de soseaua betonata ce duce la Gura Haitii. Elemente caracteristice: Habitatul caracteristic, de interes conservativ prioritar, este reprezentat de turbarii acide, ombrotrofice, sarace n nutrienti minerali, alimentate si mentinute de apa pluviala. Rezervaia forestier Pdurea Crujana (Quercetumul) Anul declararii rezervatiei: 1973 Suprafata: 39, 4 ha Localizare: Regiunea central-nordestica a judetului Suceava, n Podisul Dragomirnei unitate geografica integrata n Podisul Sucevei. Elemente caracteristice: Rezervatia este constituita dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului. Rezervaia forestier Codrul Secular Giumalu Codrul Secular Giumalu constituie o rezervaie pduroas a Academiei Romane, situat n zona pdurilor de molid ale Carpailor Orientali, n bazinul hidrografic superior al Moldovei, aezat pe versantul nord-vestic al Masivului Giumalu, pe valea prului Putna Mare, la 4626 Lat N i 2530 Long E. Codrul Secular Giumalu este situat n Ocolul Silvic Pojorta UP III Valea Putnei, care se ntinde pe teritoriul comunei Pojorta, judeul Suceava. Drumurile de acces n rezervaie sunt: drumul European E576 suprapus cu DN17 Suceava Vatra Dornei Bistrita Nasaud, pn la Valea Putnei, dupa care drumul putna Mare pn la cabana de vntoare iar apoi pe drumul Sterparu (stnga) Sediu : Ocolul Silvic Pojorta Pentru desfurarea activitilor, la nivelul ocolului silvic se gsesc n dotare : Mijloace de transport Tehnic de calcul, Echipament de teren. Echipament de telecomunicaie Echipament de birotic Acoperirea cu hri Rezervaia este acoperit integral cu planuri cadastrale 1:5000, cu planuri cadastrale 1:100000, cu planuri amenajistice silvice 1:20000 i 1:50000. Sistemul GIS este in lucru, urmnd s cuprind hri de baz i straturi coninnd informaii din diverse domenii, permind o eficientizare a procesului decizional n vederea atingerii obiectivelor Rezervaiei Codrul Secular Giumalu. Acoperirea cu aerofotograme i imagini satelitare Rezervaia este acoperit cu o imagine satelitar cu rezoluia de 15m. DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC

Geologie Pdurea este situat pe versantul vestic al masivului Giumalu, care domin falnic zona cristalino mezozoic a munilor Bistriei din Carpaii orientali. Structura geologic este alctuit n ntregime din isturi cristaline, iar cele mai mari nlimi se suprapun unei benzi de roc dur aa-numitul dyck porfiroid atribuit proterozoicului superior paleozoicului. Geomorfologie Relieful nconjurtor este n general greoi, cu spinri larg vlurite, specifice munilor cristalini, foarte bogat n ape superficiale. Vile sunt destul de largi i cu mult ap, iar pe fundul depresiunilor de la partea inferioar a rezervaiei i mai ales n aval de aceasta, apar poriuni de terenuri cu exces de umiditate. Expoziia general a rezervaiei este vestic. n interior ns, cele mai frecvente fiind sud-vestice i nord-vestice. Culmile dintre praie, denumite local picioare, constituie cele mai scurte i lesnicioase ci de picior, prin care se poate traversa rezervaia, fie n amonte pentru a ajunge n poienile Ciungi i Anian sau golul alpin de la limita superioar, fie n aval pentru a cobor la drumul auto de acces care ajunge pe prul Putna Mare pn la limita de jos a rezervaiei. Dou dintre aceste picioare snt mai accesibile : Piciorul Strparilor,care pornete din prul Putna Mare i ajunge la culmea Alunul limitnd rezervaia n partea de nord vest i Piciorul Anian care pornete din Anian. Altitudinea dominant la care se situeaz rezervaia este de aproximativ 1400 m; minima 1230 m, se afl n u.a. 119 A, la punctul unde prul Putna Mare iese din rezervaie, iar maxima 1680 m, n u.a. 122 B, reprezentnd colul pduros cel mai naintat n spre golul alpin. Diferena altitudinal general de aprox. 450 m pe distane relativ scurte, variind ntre 0,81,2 km, precum i configuraia local a determinat nclinri mari ale terenului, pantele variind ntre 15-35. Aezturile sau terenurile cu pante mici, sunt relativ puine n cuprinsul masivului pduros. ; Fa de nlimile piscurilor, masivului Giumalu : Sapele 1427 m, Ciungi 1521 m, Stegele 1630 m, Alunul 1667 m i n sfrit, Giumalu 1857 m, se constat c partea superioar a rezervaiei urc mult n inima golului alpin. Hidrologia Zona este situat n bazinul hidrografic al prului Putna Mare. Reeaua hidrografic este bogat, favorizat de condiiile climatice i litologice. Regimul hidrologic este preponderent din precipitaii, configuraia terenului sub forma unei semi-plnii reprezentnd bazinul de recepie a prului Putna Mare alctuit din 6 praie i mai multe priae, desprite de culmi ce converg ctre confluena acestora. Clima n ansamblu, regiunea Munilor Giumalu se caracterizeaz printr-o clim continental cu nuane de excesivitate, cu diferenieri determinate de altitudine, mbrcnd n depresiuni i culoare forme mai moderate. n ntreaga regiune se simt pregnant influenele maselor de aer rece de origine baltic, dar i a celor vestice, atlantice, mai ales vara. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre 1,7-2,9C, aceste valori fiind compatibile cu datele din literatur ce vizeaz pdurile de limit. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse ntre 17,3-26,9C. Luna cea mai friguroas este ianuarie, cu o medie de -7,7C, iar cea mai clduroas este august, cu 11,8 C. Frecvena zilelor de iarn (cu temperature medie sub 0C) variaz de la 130 la 180. n total, numrul annual al zilelor fr nghe nu depete 80. Cantitatea anual de precipitaii este foarte variabil, avnd ecartul pentru perioada analizat ntre 660,7 mm (1983) i 1346,6 mm (1981). Media multianual are o valoare de 923,66 mm. Lunile cele mai bogate, respective cele mai srace n precipitaii sunt iulie cu 154,4 mm, respective octombrie cu 41,8 mm. Numrul mediu anual de zile cu cer senin este sub 40, iar al celor cu cer acoperit este de peste 140. Vnturile cu cea mai mare frecven sunt cele din sectorul vestic, nord-vestic, urmate de cele din vest, viteza medie anual fiind de 8-10 m/s. Soluri

Tipurile de sol ntlnite sunt: o brun eumezobazic, ntlnit n treimea inferioar a versantului, pe coluvii de grosime ridicat, cu volum edafic mijlociu, mezobazice de productivitate mijlocie superioar pentru molid, cu mull-moder; o brun acid n treimea mijlocie a versanilor, pe depozite detritice de pant, formate din isturi cristaline i jospuri cu volum edafic sczut pn la mijlociu, oligobazic-oligotrofic, de productivitate mijlocie pentru molid, cu humus de tip moder; o brun feriiluvial, situat n treimea mijlocie a versantului, pe depozite detritice de pant, formate din alterarea isturilor cristaline extrem oligotrofe, de productivitate inferioar pentru molid cu moder humus brut. . DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC Flor i comuniti de plante Codrul Secular Giumalu constituie o pdure de molid (Picea abies (L.) Karst) din subzona acestei specii, situat la limita dintre zona forestier i cea alpin. Alctuite din molid pur pn n imediata apropiere a golului alpin, arboretele ncheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit dect o iluminare slab a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redus att a elementelor arbustive, ct i a celor erbacee. n scurt timp dup deschiderea arboretelor ns (deschideri cauzae prin doborturi de vnt) n ochiurile create se instaleaz o abundent flor erbacee, specific tipului de pdure i mrimii deschiderii, elementele arbustive ntrziind s apar i n aceast situaie. n cteva asemenea ochiuri s-a analizat ptura erbacee i arbustiv, constatnd urmtoarea compoziie: Achillea millefolium L., Agrostis tenuis Sibth., Alchemilla silvestris Schm., Athyrium filix femina (L.) Roth., Caltha laeta Schott N. Ky., Campanula patula L., Campanula trachelium L., Chrysanthemum rotundifolium W. et K., Circaea lutetiana L., Crysosplenium alternifolium L., Cystopteris fragilis (L.) Bernh., Deschampsia caespitosa (L.) Beauv., Dryopteris austriaca (Jacq.) Woynar., Epilobium montanum L., Euphorbia polychroma Kerner, Filipendula ulmaria (L.) Maxim, Geranium phaeum L., Gnaphalium sylvatica Baumg., Hypericum maculatum Fuss., Juncus effusus L., Lilium martagon L., Lotus corniculatus L., Mycelis muralis (L.) Rchb., Myosotis palustris (L.) Nathh., Oxalis acetosella L., Phegopteris dryopteris Fee., Pirola uniflora, L.., Prunella vulgaris L., Ranunculus repens L., R. sardous Cr., Rubus idaeus L., Salix silesiaca Willd., Symphyturn cordatum W. et. K., Trifolium pratense L., Tussilago farfara L., Urtica dioica L., Vaccinium myrtillus L., Veronica chamaedrys L. Dintre asociaiile vegetale ntlnite amintim: Festucetum secotilis, Festucetum verzicolores, Festucetum suspinae, Juncetum trifoii, Trifidi- Supinetrum, Nardetum strictae montanum, Myrtillo- Collunetum, Festucetum rubrae montanum, Trisetetum florescentis, Hieracio (transilvanica) Piceetum, Hieracio Piceetum Juniperetosum, Hieracio Piceetum ocolidetosum, Luzula (Sylvaticae) Piceetum, Myrtillo Piceetum abietis. Fauna Fauna este asemntoare celei ntlnite frecvent n Carpaii Romneti. Astfel, n acest perimetru, ntlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistreul (Sus scrofa), rsul (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes), veveria (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), pisica slbatic (Felis sylvestris). Destul de des ntlnim oarecii de zpad (Microtus nivalis nepum). Dintre psri amintim : piigoiul (Parus major), ciocnitoarea (Picus canus), coofana (Pica pica), bufnia (Bubo bubo), forfecua (Loxia curvirostra), brumria de stnc (Prunella collaris) gaia de munte (Nucifraga cariocatactes), fsa de munte (Anthus spinoletta), sitarul (Scolopax rusticola), uliu psrar (Accipiter nisus). Important este prezena cocoului de munte (Tetrao urogallus), a corbului (Corvus corax) specii ocrotite din cauza numrului tot mai restrns. 2.3.3. Habitate Habitatul caracteristic este cel al pdurilor acidofile cu Picea din etajele montane, dominat de Picea abies, alte plante caracteristice fiind speciile genului Vaccinium. Acest tip de habitat este menionat n Directiva Habitate nr.92/43/1992 a Consiliului European. Peisaj caracteristic i ecosisteme

n lanul carpatic, Giumalul alturi de Raru ocup un loc aparte, datorit peisajelor sale inedite, originale i pline de forme. Peisajul din Rezervaia Codrul Secular Giumalu este un peisaj natural, care n mare msur i-a pstrat slbticia, fiind foarte puin alterat de intervenia omului. Frumuseea acestora, marea lor atractivitate provin din mbinarea armonioas dintre culoare i form, din felul n care se structureaz suprafeele, volumele i golurile n raport cu dominanii majori de relief i vegetaie. Exist un verde al pdurilor, un alt verde al jnepeniurilor, un mozaic coloristic al punilor ntrerupt din loc n loc de stnci i imense blocuri de piatr cenuie care contribuie la ntreruperea monotoniei i dau forme deosebite peisajului. Relaii i procese ecologice n cuprinsul arboretului se pot ntlni molizi lungi dobori de vnt sau btrnee, pe pmnt, acoperii cu muchi sau rmai pe picioare, mbrcai n licheni nconjurai de exemplare sntoase n toate fazele de dezvoltare. Ochiurile mai mici sau mai mari gsite ca urmare a doborturilor de vnt, se regenereaz natural n cel mai scurt timp. De-a lungul timpului, pdurea secular Giumalu a fost afectat de doborturi de vnt, att n mas, pe suprafee variind ntre 0,1 ha i 1,0 ha, ct i asupra arborilor dispersai pe ntreaga suprafa. Astfel, trebuiesc menionate doborturile de vnt n mas produse n anul 1964 n u.a. 119 A3 i 123 C, care au nsumat circa 12 ha, cu un volum aproximativ de 4500 m.c. n toamna anului 1970, s-au mai ivit noi doborturi de vnt n mas, pe o suprafa de circa 4 ha, cu un volum de 1.200 m.c. n u.a. 122. Arborii dobori n mas n anul 1964, fiind n marginea rezervaiei, au fost cojii i scoi, lucrare ce s-a executat cu avizul Academiei Romne. Rezervaia forestier Fgetul Dragomirna Este o rezervatie de fag ce se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m. La aceasta rezervatie se poate ajunge pe 2 trasee: drumul comunal Suceava Manastirea Dragomirna, pana la manastire si apoi urmand drumul cunoscut sub numele de Trei meri pe o distanta de 1,6 km pana la rezervatie. pe soseaua nationala Suceava Siret, pana la intersectia cu satul Patrauti, se trece de localitate si pe drumul forestier Trei meri se ajunge la rezervatie. Arboretul din rezervatie are o provenienta naturala in proportie de 97%. Cea mai importanta interventie silvica din acest perimetru a avut loc intre anii 1875-1880, cand sau plantat puieti de molid, larice si pin silvestru. In jurul anului 1890, s-a plantat un hectar cu stejar si paltin. Marea majoritate a arborilor au varste cuprinse intre 110-130 de ani. Acestei rezervatii i s-a dedicat un studiu monografic Fagetum Dragomirna aparut in volumul V din Studii si comunicari de ocrotire a naturii, autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipica pentru zona impadurita colinara. Suprafata rezervatiei este de cca. 134,80 ha. Rezervaia forestier Jnepeniul cu Pinus Cembra Climani Rezervaia natural se afl n partea de sud-vest a judeului Suceava se ntind munii Climani cu ramificaii spre nord, pn n albia rului Dorna. n ansamblu acetia urc de la sud spre nord pn la altitudini de peste 2.100 m. Fr a insista asupra genezei acestor muni, trebuie amintit c ei sunt de natura vulcanic, fiind rezultatul unor puternice erupii, separate prin perioade de linite, cu o vrst de crca 55 milioane de ani, recomandandu-i c cei mai ineri muni din ara noastr.Cldrile glaciare tipice, de pe versantul bucovinean sunt pe Rchiti, la o altitudine de 1.900 m. Acestea erau acoperite cu circa 1 milion de ani n urm, de gheari ce se ntideau pe distane de pn la 3 km. Relieful Climanilor

se caracterizeaz prin terase mari, dispuse n trepte, evideniind curgerile masive de lav. Manifestrile post-vulcanice sunt reprezentate prin depuneri de sulf nativ, limonit i prin izvoare carbogazoase. Rezervaia a fost inclus n legea 9/1973 privind protecia mediului nconjurtor i cuprinde pdurile i jnepeniurile situate la izvorul prului Neagra arului, nspre vrful Rchiti, avnd c limite la vest sau a ce duce spre vrful Pietricelul, spre sud creasta Rchiti, spre est arboretul de limit al amestecului molid-zmbru, iar spre nord o linie marcat ce atinge oseaua care urc la colonia de minieri Climani. n afara de peisaj, rezervaia prezint o deosebit importan tiinific prin aceea c aici se gsete un arboret natural n amestec intim de molid i zmbru, unic n ar i foarte rar n Europa. Aici zmbrul are trunchiuri bine conformate, cilindrice, drepte. n zona jnepeniului, zmbrul prezint infurcri datorit intemperiilor (vnturi puternice, ploi abundente, trsnete, ninsori masive, geruri, arie) specifice limitei altitudinale de vegetaie. Interesant n acest perimetru este i prezena arinului (Alnus viridis) care fixeaz bine solul precum i prezena scorusului (Sorbus aucuparia) ce vegeteaz bine chiar pn la cot 1.880 m. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent n jnepenisuri sau pe soluri de natur vulcanica: smandarul (Rhododendron kotsckyi) care coloreaz n rou aprins covorul vegetal n luna iulie-august. Alte specii erboase sunt: degetarutul (Soldanella montan varietatea calimanica i varietatea romnic), ciuboic cucului (Primula minima). n patrimoniul rezervaiei se nscriu i grotele Luanei, descoperite de geologul Emil BUTNARU n 1961, formate n rocile vulcanice, numite vulcanocarst. O meniune deosebit ar trebui fcut cu privire la exploatarea sulfului din masivul Calimani, care, fr a atinge nivelurile scontate, a distrus definitiv ecosistemele montane din zon, arii ntregi necesitnd lucrri severe de reconstrucie ecologic i protecia zonelor ocrotite. Suprafaa: circa 384,20 hectare. Rezervaia forestier Pdurea Zamostea Lunca Declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldopodolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar. Particularitatile climatice : precipitatii abundente 700-800 mm anual, temperaturi medii 6-8 grade Celsius, fac din aceasta zona o adevarata enclava umeda. Dintre speciile lemnoase remarcam : stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Telia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acer platanoides), plopul tremurator (Populus tremula). Elementele arbustive sunt reprezentate de : jugastru (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), ulmul de camp (Ulmus laevis), paducelul (Crategus monogyna), salba moale (Euonymus europaea), iedera(Hedera helix) si sporadic salba pitica (Euonymus nana) monument al naturii. Flora este bogat reprezentata prin ghiocei (Galanthus nirvalis), viorele (Scilla bifolia), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul ( Paris quadrifolia), tataneasa (Symphytum cordatum), slabanogul (Impatrons noli-tangere), lacramioara (Convalaria majalis), cerentel (Geum urbanum), precum si prin monumente ale naturii : Frutillaria meleagris si papucul doamnei ( Cypripedium calceolus). Tot aici s-au gasit coarne fosilizate de creb, indicand prezenta de odinioara a acestei specii in luncile Siretului, biotop clasic pentru aceste animale, pana la interventia brutala a omului. Fauna este tipica zonelor colinare : mistret, caprior, iepuri, vulpe, etc.

Numeroasele formatiuni vegetale (in care predomina stejarul) atrag un numar mare de pasari ce gasesc aici conditii ideale de viata, iar formatiunile floristice confirma importanta deosebita a acestei rezervatii pentru conservarea sistemelor relictare. Suprafata rezervatiei este de cca. 107,60 ha. Rezervaia forestier Bila-Lala Localizare: Rezervatia floristica Bila Lala este situata la vest de localitatea Carlibaba, pe versantii nord-estici ai Muntilor Rodnei in bazinele hidrografice ale Lalei si Bilei, in nodul orografic Ineu ( Masivul Ineu), dominat de varfurile Ineu (2279 m) si Ineut (2222 m). Masivul Rodnei este cel mai inalt si cel mai impunator masiv al Carpatilor Orientali singurul din aceasta grupa cu caracter alpin. Din varful Ineu se desprind cateva culmi secundare, orientate spre Valea Bistritei, cum sunt: Pietrosul Tomnatecului (Vf.Tomnatec, 1966 m) si culmea Gaja (Vf.Gaja -1847 m, Nichitis -1451 m, Dealu Negru -1564 m). Intre aceste culmi sunt vaile Lalei si Bilei, separate de Creasta Piciorul Plescutei, suspendata la peste 1600m. Fara a fi singurul masiv din Carpatii Orientali afectat de glaciatia cuaternara, Muntii Rodnei pastreza insa cel mai bine, urmele modificarii glaciare: formatiuni tipic glaciare precum circurile glaciare care frecvent adapostesc lacuri. Cele doua parauri care traverseaza rezervatia sunt: Bila (Ineu) are 10 km lungime, izvoraste din circul glaciar, curge in trepte de sub Creasta Ineu Creasta Neteda (1950-1640m) prin Zanoaga Ineului si se varsa in Bistrita Aurie in dreptul localitatii esuri. Lala are 11 km lungime si isi are obarsia in laculetul Ineului (Lacul Lala Mica) la 1920 m altitudine. Valea superioara a Lalei are un profil longitudinal puternic adancit si trece prin Lacul Lala Mare (1815 m). Pe traseul Lalei au fost identificate 3 morene la altitudinile de 1350 m, 1640 m, si 1840 m, care o situeaza printre cele mai importante vai glaciare din Muntii Rodnei. Specii ocrotite: Rezervatia cuprinde o flora alpina foarte bogata din care se remarca: zambrul (Pinus cembra), smardarul (Rhododendron kotschy) precum si alte elemente floristice rare: papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigrottela nigra), tantaura (Centaurea carpatica), crucea pamantului (Heracleum carpaticum), opaita (Lychia nivalis) si elementul circumpolar Silene actualis. Sub raport floristic, muntii Rodnei sunt un nod intre flora Carpatilor Orientali si Meridionali. Vegetatia lemnoasa este alcatuita preponderent din molid (Picea abiesj, iar la nivelul superior al etajului acestei vegetatii sunt exemplare de zambru (Pinus cembra) relict glaciar, extins mai ales pe valea Lalei si izolat pe valea Bilei. Suprafata rezervatiei este de cca. 234,1 ha. Rezervaia forestier Tinovul Gina-Lucina Anul declararii rezervatiei: 2007 Suprafata: 1 ha Localizare: Raza comunei Moldova Sulita n satul Lucina, la stanga paraiasului Bilcani ce se uneste cu valea prului Gaina, la altitudinea de 1200m. Elemente caracteristice: Mesteacanul pitic (Betula nana), muschii de turba cu rogoz (Sphagno -Caricetum rostrates), bumbacarita (Eriophorum vaginatum), numeroase graminee n special trestia de mlastina (Calamagrostis neglecta).

Munii Raru Giumalu

1.CMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m CABANA DEIA, 680 m Marcaj: triunghi rosu. Durata: 30 minute. Caracteristica parcursului: Desi se desfasoara in afara limitelor muntilor Rarau-Giumalau, traseul intereseaza direct pe cercetatorii acestor munti, intrucit conduce, in foarte scurt timp, la cabana Deia, adapost ce poate fi folosit atit vara cit si in timpul iernii, de drumetii ce sosesc o data cu seara in CimpulungMoldovenesc si nu vor sa urce noaptea pe Rarau. Cabana Deia este situata pe versantul sting al riului Moldova, la poalele Obcinei Feredeului, si face parte dintr-un grup de case construite printre salcimii si pinii parcului natural de aci. Traseul poate fi parcurs si cu autovehicule. De la gara, se urca in oras, mergind apoi pe strada principala, spre est, pina in dreptul parcului pe care il traversam, pentru a trece Moldova peste pod. In continuare, o soseluta sau marcajul de pe malurile unui torent de munte, ne conduc pina la cabana. Accesul la Cimpulung-Moldovenesc se face pe calea ferata (linia Cluj Vatra-Dornei Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17 (Suceava Cimpulung-Moldovenesc Dej).

2.STAIA CMPULUNG-EST, 620 m POIANA-SIHSTRIEI, 950 m CABANA RARUL, 1540 m Marcat: punct rosu. Durata: 45 ore. Caracteristica parcursului: Se coboara din tren in statia Cimpulung-Est. Marcajul urmarsete traseul unei sosele carosabile, pe care se poate ajunge cu autovehiculele pina la cabana Raraul si de aici mai departe, pe malurile Bistritei, in comuna Chiril, mergind de-a lungul vaii cu acelasi nume (traseul nr. 7). Serpentinele soselei sint taiate, din loc in loc, de potecile cu ajutorul carora se scurteaza drumul, la coborire. Itinerarul poate fi parcurs si iarna. Cabana Raraul se afla minunat situata sub vf. Rarau si are in fata Pietrele-Doamnei, acele semete turnuri de calcar ce izbucnesc parca din adincuri si profileaza pe orizont contururile unei dantelarii de un deosebit pitoresc. Platoul larg pe care este ridicata cabana intregeste farmecul peisajului, iar izvorul, rece ca gheata, ce tisneste puternic din stincile de linga cabana, sporeste frumusetea locului si este pretuit de drumeti, mai ales in zilele calde de vara, atit de frecvente pe Rarau. In Poiana-Sihastriei se aduna traseele nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si nr. 3 si 4 (de la Cimpulung-Moldovenesc, respectiv, pe sub vf. Bodea si pe Valea-Seaca); pe Munceii- Raraului se intilneste traseul nr. 5 (de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau). Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Est) este acelasi ca la traseul nr. 1. in afara de drumul raional spre cabana Raraul, din soseaua nationala nr. 17, inainte de Cimpulung- Est, se mai ramifica si un alt drum raional, Cimpulung-Est (Capu-Satului) Slatioara Stulpicani. 3.CMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m SUB VF. BODEA (1082 m), LA 950 m POIANASIHSTRIEI, 950 m CABANA RARUL, 1540 m Marcaj: triunghi galben. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Pornind din gara, se traverseaza orasul catre est, pina in dreptul strazii Pictor Grigorescu, unde incepe marcajul. Trecem prin citeva strazi periferice, ultima fiind paralela cu firul de apa al unui component al Vaii-Seci. Pina la un punct de pe aceasta strada (inainte de a ajunge la un podet), traseul nostru este comun cu traseul nr. 4, pe care apoi il paraseste, cotind la stinga, in urcus pieptis. De sub vf. Bodea inainte, traseul ofera perspective largi si strabate o serie de livezi intinse, finete zmaltuite cu flori si petice mari de padure. Pe traseu se intilnesc citeva firisoare de vale. Exista posibilitati de adapostire la stine si la conacele din finete, astfel incit drumul poate fi strabatut destul de usor si iarna. Pina in Poiana-Sihastriei, alternanta urcusurilor si coborisurilor da traseului nr. 3 un caracter de oarecare dificultate, spre deosebire de traseul nr. 4, care urca usor, uniform, in schimb, traseul marcat cu triunghi galben, este mai pitoresc si se desfasoara pe o carare zvintata. De remarcat minunata perspectiva ce se deschide asupra Raraului, atunci cind se ajunge pe Plaiul Bodii, in zona dintre 900950 m alt. In Poiana-Sihastriei se intilneste traseul nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si se reintilneste traseul nr. 4, parasit inainte de urcusul catre vf. Bodea. Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 5 si nr. 6. Accesul la Cimpulung-Moldovenesc (intrarea pe traseu) se face asa cum s-a aratat la traseul nr. 1. 4.CMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m VALEA-SEAC POIANA-SIHSTRIEI, 950 m CABANA RARAUL, 1540 m

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Intrarea pe marcaj se face din strada principala, prin strada Pictor Grigorescu, o data cu traseul nr. 3. Se strabat citeva strazi periferice, apoi drumeagul, paralel cu un fir de apa al Vaii-Seci, se transforma curind in sleau de caruta, uneori foarte mocirlos. Semnele de marcaj, aplicate pe copaci sau pe stilpii de telefon, conduc in Poiana-Sihastriei, dupa ce intr-un luminis se intilneste triunghiul galben al traseului nr. 3. Din Poiana-Sihastriei inainte, marcajele nr. 2, 3 si 4 au traseu comun (de-a lungul drumului raional). Aproape intregul traseu, presarat cu izvoare, este lipsit de perspective largi, el desfasurindu- se mai tot timpul prin padure. Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face ca la traseul nr.1. 5.CMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m PE SUB VF. RUNCUL, 1142 m DEALULPRASCA, 975 m OBCINA-FLOCENILOR MUNCEII-RARULUI, 1456 m i 1591 m VF. TIHRAIA, 1470 m AUA DE 1435 m alt. CABANA RARUL, 1540 m Marcaj: banda albastra. Durata: 56 ore. Caracteristica parcursului: Intrarea pe traseu se face dinspre periferia nord-vestica a Cimpulungului-Moldovenesc, pe piriul Mesteacan. Drumul urmeaza apoi piciorul de munte, coborit din Obcina-Flocenilor si terminat deasupra Cimpulungului-Moldovenesc prin piscul Runcul (1142 m), astfel incit strabaterea lui da prilej pentru admirarea unor minunate privelisti asupra virfurilor: Giumalau, Rarau si Pietrele- Doamnei. In prima parte a sa, traseul prezinta portiuni cu panta mare. Traseul nu este indicat a fi parcurs iarna. Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 2, 3 si 4 care urca de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Bodea, si pe Valea-Seaca. Nu departe de cabana se intilnesc si traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau) si nr. 6 (de la Zugreni, pe Valea-Colbului). Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face dupa indicatiile date la traseul nr. 1. 6.CABANA RARUL, 1540 m PRUL COLBU ZUGRENI, 742 m

Marcaj: Triunghi rosu. Durata: 3 ore. Caracteristica parcursului: Pe prima jumatate de kilometru, marcajul, condus pe drumul Capu-Satului cabana Raraul Chiril, este comun cu traseele nr. 5 (de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau). De aci inainte, dupa 20 de minute de coboris continuu in lungul firului de apa al Piriului- Rece, drumul taie soseaua spre Chiril si trece apoi pe minunatele alei care serpuiesc printre molizii ce impaduresc partea inferioara a vaii Colbu. Pe parcurs, se intilnesc cheile dintre Piciorul-Tepuselor si abruptul Cretelor. La Zugreni, se afla barajul de curind construit, loc de unde se poate incepe o incintatoare calatorie cu pluta, pe Bistrita, pina la Brosteni, trecind pe la Crucea, Toance si Gura-Birnarului. De-a lungul Bistritei, trece soseaua nationala nr. 17 B (Brosteni Vatra-Dornei). In afara de cabana Raraul, posibilitati de adapostire peste noapte mai ofera si cabana plutasilor, de la Zugreni, unde exista si un punct de desfacere a produselor alimentare. Traseul nu se parcurge iarna. 7.CABANA RARUL, 1540 m AUA DE 1435 m alt. SUB POIANA-SCHITUL-RARU PRUL CHIRIL SATUL CHIRIL, 739 m Marcaj: punct albastru. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseul foloseste a doua jumatate a drumului raional, care, trecind pe la cabana Rarau, uneste Cimpulungul Moldovenesc de pe apa Moldovei, cu satul Chiril de linga apa Bistritei. Drumul este un coboris continuu, la inceput pe picior de munte, apoi pe fir de vale. De la Chiril se poate ajunge la Brosteni, fie pe soseaua care trece pe valea Bistritei, fie coborind cu plutele, pe la Crucea si Toance. La Vatra-Dornei se poate ajunge urmind in susul Bistritei, soseaua nationala nr. 17 B, Brosteni Crucea Vatra-Dornei. Traseul nu este indicat ca drum de iarna. 8.CABANA RARUL, 1540 m AUA DE 1435 m alt. STNA DIN BACA, 1350 m AUA FUNDULCOLBULUI, 1308 m POLIA-CAPRELOR, 1405 m VF. GIUMALU, 1857 m POIANA-CIUNGI, la 1550 m OBCINA-MIC,1329 m STNA DIN OBCINA-MIC, 1245 m PRUL CHILIA Marcaj: banda rosie. Durata: 1011 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de legatura intre cele doua masive, Rarau si Giumalau; foloseste poteca de pe spinarea culmii principale. Drumul este dificil numai din cauza lungimii lui. La inceput, coborisul pina in saua Fundul- Colbului se face pe gol alpin sau prin rariste de padure. Urmeaza apoi un lung urcus prin padure si o trecere de-a coasta a piraielor de obirsie a IzvoruluiGiumalau (cu minunate perspective asupra vaii Moldovei). Pe platforma vf. Giumalau, se ajunge dupa un urcus prin gol alpin, pe o poteca furisata printre jnepeni si ienuperi. De pe Giumalau se coboara, pe o carare priporoasa, in Poiana-Ciungi. In continuare, drumul trece prin padure si printr-un sir de minunate poieni, pina la stina de deasupra obirsiei vaii Chilia. De aci incolo, un drumeag pe fir de vale ne scoate pe malul sting al Bistritei, in fata marelui combinat forestier Bernat Andrei, de la Vatra-Dornei. Dupa citeva sute de metri parcursi in susul Bistritei, se ajunge la Vatra-Dornei, minunata statiune balneoclimaterica din nordul tarii. La cabana Raraul, se poate ajunge de la Cimpulung-Moldovenesc (traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Slatioara (traseul nr. 13), de la Zugreni (traseul nr. 6) si de la Chiril (traseul nr. 7). De la cabana si pina in saua de 1435 m alt., traseele nr. 7 si 8 merg paralel; in saua de sub vf. Giumalau, se desparte traseul nr. 9 (spre Rusca), in Poiana-Ciungi se ramifica traseele nr. 10 (spre localitatea Valea-Putnei, peste muntii Chilia, Alunul si Sapele) si nr. 12 (la Poiana-Itcani). Sub vf. Obcina-Mica se intilneste traseul nr. 11 (venind de la ValeaPutnei, prin Poiana- Itcani) si ceva mai departe se ramifica traseul nr. 14 (spre Vatra-Dornei, peste vf. Birnarelul). In Vatra-Dornei se ajunge, cu trenul, pe linia de cale ferata Suceava-Nord Vatra Dornei Cluj. Prin oras trec atit soselele nationale nr. 17 (Dej Vatra-Dornei Suceava) si nr. 17 B (Vatra-Dornei Chiril Ceahlau) cit si drumul regional Vatra-Dornei Dirmoxa Brosteni. Da la Vatra-Dornei se poate cobori cu plutele, pe Bistrita (schela pentru plute, la 2 km in aval de oras). Traseul nu este indicat iarna. 9.VF. GIUMALU, 1857 m AUA GIUMALULUI, 1840 m VF. CALD, 1574 m SATUL RUSCA, 772 m

Marcaj: punct rosu, acelasi cu cel de pe valea piriului Rusca. Durata: 34 ore. Caracteristica parcursului: Traseul este folosit de drumetii care, o data ajunsi pe vf. Giumalau, vor sa incheie excursia coborind cu plutele pe Bistrita. Drumul este un coboris aproape neintrerupt. Din cauza lipsei de adaposturi, traseul nu este indicat iarna. Pe vf. Giumalau se ajunge urmind traseul nr. 8 (dinspre sud-vest, de la Vatra-Dornei, sau dinspre est, de la cabana Raraul). Se mai poate ajunge pe virf si din localitatea Valea-Putnei, urmind traseele nr. 10 (peste muntii Sapele, Alunul si Chilia) si nr. 12 (pe la Poiana-Itcani). Din satul Rusca se poate continua drumul spre Brosteni (cu plutele, pe la Zugreni, sau pe soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei). La Vatra-Dornei (11 km in amonte de satul Rusca) se poate ajunge pe soseaua nationala nr. 17 B, Calugareni Chiril VatraDornei. 10.VALEA-PUTNEI, 853 m VF. SAPELE, 1427 m VF. ALUNUL, 1667 m CHILIAMIC, 1599 m CHILIA-MARE, 1631 m VF. GILII, 1651 m VF. STEGILE, 1630 m POIANA-CIUNGI, LA 1650 m

 VF. GIUMALU, 1857 m Marcaj: punct albastru. Durata: 7 ore. Caracteristica parcursului: Traseul foloseste un plai de coama (pe muntele Sapele si apoi pe culmea secundara Giumalau Alunul) astfel incit strabaterea lui ne da prilejul sa admiram privelisti frumoase si larg cuprinzatoare asupra Obcinelor bucovinene si vailor de la poalele masivului (Valea-Putnei si Valea Moldovei). Din lipsa de adaposturi, traseul nu se parcurge iarna. In Poiana-Ciungi, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, dinspre sud-vest, si spre cabana Raraul, catre est). Pe platforma virfului Giumalau urca si traseul nr. 9 (de la Rusca). Accesul la localitatea de pornire pe traseu (Valea-Putnei) se face cu trenul (linia de cale ferata, Suceava-Nord Vatra-Dornei Cluj) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej Iacobeni Suceava. De pe vf. Giumalau, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, pe valea Bistritei (traseul nr. 9) sau se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8). 11.COMUNA VALEA-PUTNEI, 853 m ICANI, 930 m POIANA-ICANI, 985 m VF. OBCINAMIC, 1329 Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de vale (drumul urmeaza portiunea superioara a Vaii-Putnei). Din soseaua nationala, un drum carosabil, lung de 9 km, desprins spre sud in localitatea Valea-Putnei, duce pina in Poiana-Itcani, la 985 m alt., astfel incit, in timpul iernii, se poate ajunge cu usurinta in acest punct. Sub vf. Obcina-Mica, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul). Accesul la punctul de pornire pe traseu (localitatea Valea-Putnei), se face ca la traseul nr. 10, iar coborirea la cea mai apropiata statie de cale ferata (Vatra-Dornei), se face pe traseul nr. 8. 12.POIANA-ICANI, 985 m POIANA-LUI-ALEXA, 1830 m POIANA-CIUNGI, LA 1550 m Marcaj: banda galbena. Durata: 34 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de culme, marcat pentru a se stabili o legatura directa intre Poiana-Itcani si platforma virfului Giumalau. Prin Poiana-Itcani trece si traseul nr. 11 (de la localitatea Valea-Putnei, pe culme, sub vf. Obcina-Mica). In Poiana-Ciungi se aduna traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul), nr. 10 (din localitatea Valea-Putnei, peste Sapele si Alunul) si nr. 12. La punctul de intrare pe traseu (Poiana-Itcani), se ajunge din comuna Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Din Poiana-Ciungi, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, in Valea-Bistritei (traseul nr. 9) sau, peste vf. Giumalau, se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8). 13.CABANA RARUL, 1540 m VF. RARU, 1653 m VF. POPII-RARULUI, 1622 m VF. TODIRESCU, 1492 m CODRUL SECULAR DE LA SLTIOARA COMUNA SLTIOARA, 733 m

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: In prima lui parte, traseul este un drum de culme, cu largi perspective asupra muntilor Bistritei si Obcinelor bucovinene. In partea finala, traseul strabate codrul secular de la Slatioara, interesanta rezervatie forestiera, si coboara in comuna cu acelasi nume, in punctul numit La-Parau. Traseul nu se strabate iarna. La cabana Raraul se poate ajunge, de la Cimpulung-Moldovenesc (pe traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Vatra-Dornei (pe traseul nr. 8), de pe Bistrita, de la Zugreni (pe traseul nr. 6) si din satul Chiril, tot de pe Bistrita (pe traseul nr. 7). Din comuna Slatioara, pe drumul Cimpulung-Moldovenesc Stulpicani Frasin, se poate ajunge la Cimpulung-Moldovenesc (8 km) sau in Gura-Humorului. 14.VATRA-DORNEI, 805 m SUB VF. BRNRELUL, 1328 m POIANA-OBCINA-MIC, 1245 m

Marcaj: banda albastra. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseul este o varianta locala a itinerarului nr. 8 si a fost marcat pentru a se inlesni ascensiunea directa a virfului Birnarelul de pe care se desfasoara o splendida priveliste asupra Muntilor Bistritei si Obcinelor. Intrarea pe traseu se face de pe malul sting al Bistritei, din aval de Gura-Chiliei. Accesul in localitatea de pornire (Vatra-Dornei) se face pe calea ferata (linia Cluj Vatra- Dornei SuceavaNord) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej Vatra-Dornei Suceava. Din Vatra-Dornei porneste si soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei, prin Chiril pina la Calugareni, apoi pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz. Din Poiana-Obcina-Mica, se poate reveni la Vatra-Dornei, urmind traseul nr. 8, sau se poate ajunge in PoianaItcani si, mai departe, in localitatea Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Traseul nu se parcurge iarna. TRASEE MONTANE MUNTII SUHARD - OUSORU

1. Prul Diaca Vf. Omu Poiana Diecilor Vf. Sveitania Vf. Suhardul Mare Vf. Ousoru Vf. Runc Vatra Dornei, 16 ore banda albastra

2. Valea Bistritei confluenta Bistritei cu Poiana Diaca Prul Diaca Bancu Castel, 5 ore triunghi albastru 3. Sat Dorna Candreni Vf. Ousoru Vf. Hajului sat iacobeni, 3 ore cruce albastra 4. Sat Ciocanesti Vf. Bitca Tirsorului M. Stefan Valea Brncusorului Valea Bancu sat Podu Cosnei, 8 ore punct rosu TRASEE MONTANE MUNTII RARAU GIUMALAU Masivul muntos Rarau- Giumalau prezinta o vasta retea de trasee turistice marcate, sau care sunt in curs de marcare, retea ce permite traversarea zonei in toate directiile, precum si cunoasterea zonei, cu toate frumusetile peisajului montan si a obiectivelor turistice. In aceasta regiune se pot delimita trei puncte importante , de convergenta a traseelor marcate, puncte care dau posibilitatea turistilor sa-si aleaga cele mai bune variante de parcurgere a acestei zone montane. Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Sunt marginiti la nord de depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii Stanisoarei.In sudul lor se afla muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor Rodnei. Muntii Rarau-Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul Mestecanisului, care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata de Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile prelungi ale muntilor Stanisoarei. La est, valea Bistritei Aurii constituie limita spre Obcina Suhardului, iar la sud, de la confluenta cu raul Dorna, valea Bistritei separa cele doua masive de muntii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si depresiunea Campulung Moldovenesc se onscriu in aria geografica a muntilor Rarau-Giumalau, delimitandu-I de Obcinele Bucovinei. In aceste limite, muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de circa 375 kmp. Distantele cele mai mari sunt pe directia nord-sud, 21 km, intre Vatra Dornei si Pojorata, si pe directia vest-est, 28 km, intre Iacobeni si Slatioara.Altitudinile maxime se afla in muntele Giumalau-1857m si in muntele Rarau-1651m. 1. Loc. Slatioara Codrul Secular Slatioara Saua Ciobanului Cabana Rarau, 3 ore triunghi rosu 2. Loc. Slatioara Codrul Secular Slatioara Popii Raraului Saua Ciobanului Cabana Rarau, 3 ore cruce albastra 3. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Cheile Moara Dracului Saua Ciobanului Cabana Rarau, 5 ore vara, 6 ore iarna (traseu nerecomandat pe timp de iarna) cruce rosie 4. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Prul Limpede Saua Ciobanului Cabana Rarau, 4 ore cruce galbena 5. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Cabana Rarau (sosea asfaltata), 4 ore cerc rosu 6. Loc. Cmpulung Moldovenesc Dealu Bodea Poiana Sihastriei Cabana Rarau, 3 ore triunghi galben

7. Loc. Valea Putnei Valea Castelului Padurea Seculara Giumalau Vf. Giumalau Cabana Giumalau, 8 ore cerc albastru 8. Cabana Giumalau Cabana Zugreni, 4 ore cerc albastru 9. Cabana Giumalau loc. Rusca, drum acces masina cerc rosu TRASEE MONTANE MUNTII CALIMANI Masivul muntos Calimani delimiteaza Bucovina la sud de judetul Harghita. Dinspre Campulung Moldovenesc, accesul se face pe DN 17, pana in municipiul Vatra Dornei, de aici putandu-se ajunge prin comunele Sarul Dornei si Neagra Sarului, atat cu autoturisme cat si pe trasee turistice marcate. Atractiile turistice importante: Varful Pietrosul (2102 m) si statia meteorologica, de unde se poate savura vizual o panorama peisagistica deosebita a Podisului Transilvaniei. In iernile senine de aici se vede clar Varful Moldoveanu din Muntii Fagaras. Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat in zona de contact a muntilor de ineretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si Pannoniei. Calimanul (inclusiv Gurghiu si Harghita) se incadreaza in grupa sudica a celor mai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format in Pliocenul superior (finele Neogenului-Tertiar). Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul tarii noastre). Constituit din alternante de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), Calimanul apartine grupei sudice cea mai importanta masa vulcanica cu o suprafata de aproximativ 6.400 km2, cu latimea de circa 40 km (peste 50 in sectorul Calimanului) si lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Pietrosul Calimanului 2100 m, Gurghiu 1776 m, Harghita 1800 m), care coboara treptat catre Tusnad (Ciomatu ? 1.301 m). In acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune, dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschidorea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km in Caliman). 1. Vatra Dornei Poiana Spnzului Buza Serbii Poiana Runc Neagra Sarului, 18 ore triunghi albastru 2. Sat Dorna Candreni Moara Dracului sat Saru Dornei, 7 ore cruce albastra 3. Sat Neagra Sarului Rezervatia 12 Apostoli Vf. Tamau paraul Haitii sub Vf. Pietrisorul Caldarile Nordice Seaua Negoiului Vf. Retitis Iezerul Calimaniului Gura Haitii, 18 ore punct rosu 4. Sat Gura Haitii Vf. Pietrele Rosii sat Dornisoara, 7 ore cruce rosie 5. Sat Dorna Candreni sat Poiana Negrii Vf. 12 Apostoli Piciorul Herlei Gura Haitii Vf. Calimanul Cerbului prul Bucinis sat Coverca, 8 ore punct albastru 6. Sat Cosna Vf. Cosnei sat Poiana Negrii, 6 ore banda galbena

Hri turistice Bucovina

Vatra Dornei (maghiara Dornavtra) este un municipiu din jude?ul Suceava, Bucovina, Romnia Istoria orasului O legenda pastrata n memoria Dornelor, care atesta existen?a Dornei nca de pe vremea ntemeierii statului Moldovei, leaga numele localita?ii de o dragoste tragica a ntemeietorului Moldovei ? Drago? Voda. Acesta s-ar fi ndragostit de pastori?a localnica Dorina, pe care a ucis-o dintro gre?eala ?i, n amintirea ei, a decis ca apa lnga care s-a petrecut drama sa poarte numele ei. O explica?ie stiin?ifica a toponimicului Dorna este greu de oferit. Dictionarul Limbii romne editat de Academia RPR n 1958, explica no?iunea dorna prin bulboana sau vale cu apa. Slavii au numit a?ezarea mla?tinoasa Dolina, romanii au numit-o Durnacum iar la romni a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei i ?i prin rotacismul specific limbii romne, a devenit Dorna. Din izvoare istorice mai re?inem ca la 14 mai 1600 Mihai Viteazu, a trimis spre Moldova armata condusa de generalul sau Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Cndreni, peste Mestecani?, spre Cmpulung ?i apoi spre Suceava, n urmarirea domnului Moldovei Ieremia Movila.Dupa anul 1775, Dorna intra sub stapnire austriaca ?i locuitorii au devenit iobagi ai domeniului mparatesc Cmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la crciumarit, pescuit, morarit, li s-au pus taxe pe fne?e ?i paduri ?i au fost obliga?i sa presteze munci neplatite la diferite lucrari edilitare ini?iate de coroana. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorita?ii biruri n natura (gaini, lna ?i lemne). Pe teritoriul trgului Dornei s-au desfa?urat numeroase conflicte sngeroase care au sfr?it prin nsemnate pierderi de vie?i omene?ti. n 1884, o sentin?a a autorita?ilor austriece pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o dojana severa.Locuitorii Dornelor au ncercat sa puna capat opresiunilor ?i nemul?umirilor prin plngeri repetate la mparat ?i la autorita?ile locale dar ele n-au putut fi solu?ionate pna n jurul anului 1850, cnd a fost abrogata vechea constitu?ie austriaca ?i a nceput perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evolu?ia edilitara ?i urbanistica a localitatii Dorna a fost puternic marcata de descoperirea uria?elor rezerve de ape minerale raspndite pe o suprafa?a de mai multe zeci de kilometri patra?i ?i cunoscute de ciobanii locului nca pe la anul 1750, care le-au botezat izvoare cu burcut ? nume mprumutat probabil din maghiarul borviz. O cercetare ?tiin?ifica a apelor minerale din ?inutul Dornelor este cunoscuta n literatura de specialitate n jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nrnberg a realizat n aceasta perioada o analiza relativ completa a apelor din Dorna ?i din localita?ile limitrofe Cndreni ?i ?ar. Recunoa?terea oficiala a importan?ei izvoarelor minerale ?i o analiza completa a lor, se datoreaza studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai nti de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numarul 1841 din anul 1810, sa nainteze autorita?ilor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasa a bailor din Vatra Dornei ?i a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativa sistematizare a lor. Din scrierile ?i rapoartele doctorului Plusch aflam ca n forma lor primara, baile se faceau cu apa scoasa de bolnavi din fntna Izvorului Ioan, situata la numai 200 de pa?i de drumul mparatesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea sta?iunii pe proprietatea particulara a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic ?i material al proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense. Proiectul de amenajare al bailor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administra?iei din 17 ianuarie 1811 iar inginerul Buholzer a primit ordinul sa construiasca o cladire cu ?ase cazi de baie la care apa minerala era adusa printr-o ?eava ?i continua sa curga prin jgheaburi. n anul 1870 Fondul Bisericesc Romn a cumparat Baile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, mpreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul numarul unu ?i Cazinoul.O descriere a sta?iunii n jurul anilor 1880-1895 o aflam din nsemnarile inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate n mod primitiv. Acestea prezentau niste gauri patrate mprejmuite cu brne ?i acoperite cu coaja de brad, fara nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apa cu rugina murdara, n care cntau broa?tele. Din aceste izvoare curgea apa prin ni?te jgheaburi, n butoaie deschise asezate pe brne. Din aceste butoaie apa curgea prin ?evi de metal spre locul unde era

ncalzita ?i de acolo la cazi. n total pe teritoriul localita?ii Vatra Dornei au fost puse n valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapa noua n dezvoltarea sta?iunii balneare s-a nregistrat n anul 1895. La aceasta data geologul Stur a ntreprins un studiu geologic al sta?iunii Vatra Dornei ?i al terenului pe care era amplasata. n baza acestui studiu s-a proiectat ?i dezvoltat sta?iunea dupa 1895. n anul 1899, principalele obiective ale sta?iunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate ?i inaugurate. ntre acestea s-a numarat Izvorul Ioan botezat n timp Izvorul Unirea, Izvorul Ferdinand ?i Izvorul Sentinela aflate n vecinatatea Cazinoului. Descoperit n anul 1871, actualul Izvor Sentinela a fost amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni n anul 1897. Ini?ial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romnii din Dorna constitui?i ntre 1898-1901 n Societatea culturala patriotica Sentinela hotarasc sa acorde numele institu?iei lor acestui izvor renumit.Dupa 1948 izvorul s-a numit 23 August ?i a revenit la vechiul sau nume Sentinela dupa evenimentele din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localita?ii se numara ?i stabilimentul balnear construit n anul 1895, n care se executau proceduri cu ape carbogazoase ?i namol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat ncepnd din secolul XVIII n jurul sta?iunii balneare ?i concomitent cu aceasta. Pna n anul 1774 Dorna a fost dependenta de Ocolul Cmpulung ?i din aceasta cauza nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu ?i vornic sau primar a fost dobndit abia n anul 1823, dar localitatea a continuat sa existe sub suzeranitatea vornicului de Cmpulung pna n 1853.n anii de dupa 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre rascoalele dornenilor mpotriva recrutarii cu sila, despre construc?ia n 1830 a Podului armeanului care traversa rul Bistrita n zona Chilia ?i despre nenumarate persecu?ii la care au fost supu?i locuitorii ?inutului Dornei de catre stapnirea habsburgica.n anul 1848, n timpul primariatului lui George Burca s-a construit n locul actualului pod de la pia?a, un pod care s-a numit al vicilicilor (participan?i dorneni la evenimentele revolu?ionare de la sfr?itul secolului 18). Un an mai trziu, n 1849, Bucovina a fost dezlipita de Gali?ia ?i ridicata la rangul de ducat. Aceasta ac?iune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de trg n 1855 ?i nscrierea sa n actele oficiale ale stapnirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. La 9 septembrie al aceluia?i an s-a nfiin?at la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Jude? Dorna similar cu institu?ia prefecturii. n anii urmatori istoria locului pomene?te tot mai des despre nemul?umirile dornenilor, despre nfa?isarile lor cu plngeri la mparatul Franz Joseph, despre implicarea unor mari personalita?i ale vremii ca de pilda Eudoxiu Hurmuzachi n lupta lor pentru emancipare sociala ?i administrativa.Dupa anul 1872, cnd a fost desfiin?at Domeniul Imperial Cmpulung ?i se crease, cu patru ani n urma, Prefectura Cmpulungului, a nceput dezvoltarea administrativa a localita?ii n strnsa legatura cu dezvoltarea sta?iunii balneare. ntre 1850 ?i 1875 la Dorna s-au perindat mai multi vornici si primari. n anul 1875 ? scrie ziarul De?teptarea din Cernau?i ? Vatra Dornei nu mai era un sat ci trg ?i noul comitet comunal de acolo era n mare ncurcatura fiindca nu avea nici un om potrivit de primar? n ziua alegerii primarului capitanul vine la Vatra Dornei, cheama noul comitet ales ?i i spune ca ar fi bine sa aleaga primar un om cu carte, pentru ca Vatra Dornei i acum trg ?i un om fara carte n-ar putea crmui o comuna ca aceasta. To?i carturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului Amin, numai Vasile Deac a zis fara sfiala Nu de?i el a fost ?i este om fara carte. ntrebndu-l capitanul pe Deac cine socoate ca ar fi bun de primar, Deac a raspuns: Eu socot ca a? fi cel mai bun! ?i ?ti?i ce s-a ntmplat? To?i carturarii din comuna au strigat Da! Daca Deac se prime?te sa fie primar, apoi el i cel mai bun!. Instalarea lui Vasile Deac n func?ia de primar al ora?ului, a coincis cu perioada cnd se studia de catre oamenii de ?tiin?a ai vremii ?i de catre administra?ia Bucovinei ?i a Cmpulungului dezvoltarea sta?iunii balneare Vatra Dornei. n deceniul urmator instalarii lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernau?i devine proprietarul izvoarelor de ape minerale ?i al a?a-zisului institut balnear. n aceasta conjunctura se punea tot mai acut problema

dezvoltarii bailor la nivelul edilitar al sta?iunilor cunoscute deja n Europa. Ajutat de arhitec?i ?i oameni de ?tiin?a, proprietarul bailor a ntocmit un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare ?i petrecere a timpului liber, pe care dorea sa-l materializeze n afara dezvoltarii urbanistice a localita?ii. Proiectul Fondului Bisericesc a fost supus n anul 1883 aprobarii mparatului Franz Joseph ?i prin aprobarea acestuia, proiectul a capatat posibilitatea intrarii n execu?ie. Primarului Vasile Deac modul de a gndi al autorita?ilor Fondului Bisericesc nu i-a convenit ?i, consultndu-se cu arhitec?i ?i oameni de ?tiin?a recunoscu?i n epoca, a ajuns la concluzia ca singura posibilitate de a for?a dezvoltarea trgului concomitent cu sta?iunea balneara, era solicitarea unei audien?e la mparatul Franz Joseph. A ob?inut audien?a la mparat n anul 1886 ?i odata cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistica a localita?ii Vatra Dornei, pe teritoriul central al careia urmau sa fie instalate Palatul Comunal, Palatul Na?ional, cladirea ?colii primare, Gara mare ?i Gara Bai, Biserica catolica ?i Templul evreiesc. Pentru nceput ?i avnd rezervata suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal ?i 30.000 de coroane pentru zidirea unei ?coli romne?ti de trei clase, el a trecut la execu?ia proiectelor. Lucrarile construc?iilor aprobate de mparat au fost conduse de un me?ter italian care s-a instalat n Vatra Dornei pe cheltuiala primariei ?i n anul 1895 s-au nceput lucrarile de construc?ie a Palatului Comunal care s-au desfa?urat n acela?i timp cu lucrarile de construc?ie ale ?colii generale. n nsemnarile unor carturari ai vremii ni se confirma ca n localul Palatului Comunal func?iona ?i un han, n locul hanurilor care au disparut pna la finele deceniului al 8-lea ?i un restaurant, care a dainuit pna la 1938. n toamna anului 1897 a fost data n folosin?a ?i cladirea ?colii generale (astazi ?coala nr. 1). nainte de a se ncheia lucrarile de construc?ii ale Palatului Comunal, Vasile Deac a nceput lucrarile de construc?ie a Palatului Na?ional, care urma sa adaposteasca sediul Societa?ii culturale ?i al cabinetului de citire Sentinela. Sentinela a fost prima asocia?ie patriotica a romnilor din Vatra Dornei ?i a ac?ionat consecvent pentru izbndirea idealurilor na?ionale. n timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, n anul 1902, Gara CFR cunoscuta sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima data Suceava de Vatra Dornei ?i a nceput construc?ia Garii Vatra Dornei Bai, care a fost data n folosin?a dupa decesul vrednicului primar. Tot n timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute ?i partial demarate lucrarile Templului evreiesc ?i a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovita de doua obuze n timpul primului razboi mondial, care sunt vizibile ?i astazi n peretele estic. Vatra Dornei a fost declarat ora? al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907. Primul razboi mondial a adus luptele pe creasta mun?ilor din jurul ora?ului Vatra Dornei transformndu-l pe acesta ?i sta?iunea ntr-o fortarea?a armata a austro-ungarilor. Sta?ionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp n care au fost distruse ?i ora?ul ?i sta?iunea, dar dupa unirea Bucovinei cu Regatul Romniei s-a pus problema refacerii ?i administrarii bailor. n anul 1919 s-a format un consor?iu care a luat n arenda stabilimentele balneare pe termen de un an. Ac?iunea s-a repetat n 1920, 1921 ?i 1922 dar condi?iile de arendare erau nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru ca ofereau arenda?ilor venituri uria?e n timp ce cstigul proprietarului era derizoriu. Ulterior, s-a stabilit printr-o lici?atie trecerea n administrarea aceluia?i consor?iu a bailor pe termen de 20 de ani, dar cstigatorul licitatiei nu ?i-a ndeplinit obliga?iile ci, dimpotriva, a ini?iat cteva ac?iuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul a fost terminat prin interven?ia ministrului agriculturii de atunci ? prof.dr.Iancu Nistor care a determinat Statul Romn sa permita Fondului Bisericesc exploatarea bailor n regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor ?i restaurarea daunelor aduse n timpul razboiului. Primarul Petru Forfota i prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele sta?iunii balneare n urmatorii termeni: Publicul ce a vizitat aceasta sta?iune n anii de dupa razboi a putut fi pe deplin satisfacut n a?teptarile sale de ceea ce i se oferea. Binenteles ca au existat ?i lipsuri n dezvoltarea sta?iunii. Lipse?te canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea strazilor ora?ului etc. Aceste lucrari nu au putut fi executate pna acum, din cauza ca au lipsit fondurile necesare. Trebuie ?tiut ca administra?ia comunala a acestui ora? lupta cu mari greuta?i financiare din cauza ca veniturile curente nu curg n visteria

comunala, dupa cum aproape to?i vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de sta?iune apar?in Fondului Bisericesc care a fost ?i nainte de razboi ?i este ?i astazi proprietarul stabilimentului de bai. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodata cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrarile edilitare ale ora?ului. n acela?i timp nici taxele de cura ncasate de catre for?ele comisiei balneare nu intra n visteria administra?iei comunale ci sunt folosite n alte scopuri. Administra?ia comunala a fost ?i este ?i azi obligata sa acopere nevoile edilitare ale ora?ului ?i sta?iunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greuta?ile acestea nedrepte ?i ingrate, administra?ia comunala pe care am cinstea sa o conduc este n prezent pe punctul culminant al sfor?arilor sale de a nfiin?a apeductul ?i canalizarea? mi fac o prea placuta datorie sa arat ca numai gra?ie n?elegerii pe care am gasit-o la membrii guvernului n frunte cu primul ministru ?i ministrul de interne Gheorghe Tatara?cu ?i ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca n urmatorii trei ani apeductul ?i canalizarea sa fie realizate. n acest fel or a?ul Vatra Dornei ?i sta?iunea balneara intrau n perioada lor de emancipare edilitara moderna. n timpul celui de-al doilea razboi ?i n special n a doua sa parte ? anii 1943-1944 ? sta?iunea balneara Vatra Dornei a suferit nenumarate distrugeri. Ornduirea instalata dupa 1945 a preluat baile prin actul na?ionalizarii de la 11 iunie 1948 ?i a nceput o vasta campanie de refacere ?i modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea sta?iunii. Imediat dupa 1950 sta?iunea balneara Vatra Dornei a intrat n exploatare la ntreaga capacitate ?i pna n 1989 a continuat sa se dezvolte n toate planurile: medical, de agrement, de odihna etc. Transporturi Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava, 40 km de Cmpulung Moldovenesc, 85 km de municipiul Bistri?a. Cel mai apropiat aeroport se afla n municipiul Suceava. Accesul se mai poate face ?i pe Valea Bistri?ei, pe ?oseaua ce leaga municipiul Piatra Neam? de Vatra Dornei (165 km). Turism Situata n nordul Romniei, ntr-o depresiune a Carpa?ilor Orientali?Depresiunea Dornelor?Vatra Dornei este o localitate turistica foarte cautata datorita apelor termale, peisajului, climei ?i facilita?ilor de practicare a schiului. Ora?ul-sta?iune este nconjurat de mun?i mpaduri?i: Mun?ii Giumalau, Mun?ii Bistri?a, Mun?ii Calimani, Mun?ii Rodna, Mun?ii Obcina Mestecani?. Se practica alpinismul ?i sporturile de iarna, iar localitatea este n acela?i timp ?i o importanta sta?iune balneara. Parcul natural din centrul sta?iunii, renumit pentru veveri?ele sale, precum ?i cazinoul amintesc de faimoasele sta?iuni balneare din vestul Europei. n ora?, cele mai interesante atrac?ii turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei ?i Muzeul vnatorii ?i al ?tiin?elor naturale. Cei care vor sa exploreze mprejurimile au la dispozi?ie telescaunul care acopera distan?a dintre ora? ?i Dealul Negru, sau pot pleca n excursii la Poiana Negri ?i Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. n perioada sezonului rece turi?tilor le stau la dispozi?ie doua prtii de schi: Prtia de schi Dealu Negru, care are o lungime de 3000 m, cu o diferen?a de nivel de 400 m ?i prtia de schi Parc, de 900 m lungime, cu o nclinare medie de 28,5 grade ?i diferen?a de nivel 150 m. Prtia de schi Dealu Negru este cea care beneficiaza de instala?ia de transport cu telescaun, iar prtia de schi Parc este dotata cu un baby-schi -pentru copii- ?i un teleschi.Prtia Dealu Negru are o dificultate medie fiind destinata mai degraba schiorilor amatori dect celor profesioni?ti, avnd ?i pante mai abrupte, dar care nu provoaca probleme practican?ilor acestui sport. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20 de minute, timp n care iubitorii de munte pot admira peisajele pitore?ti ale ctorva masive muntoase ce nconjoara depresiunea, cum ar fi: Mun?ii Giumalau, Mun?ii Bistrita, Mun?ii Calimani, Mun?ii Rodna, Mun?ii Suhard ?i Mun?ii Obcina Mestecani?. Transportul cu telescaun este disponibil n toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara ?i iarna. Forme de relief Depresiune intramontana: altitudinea variaza n jurul valorii de 800 m; Limite:Nord-Est Barnarel (1.321 m) Masivul Rarau-Giumalau;

Sud Dealu Negru (1.302 m) Masivul Calimani; Nord Runc (1.149 m) Masivul Suhard. Re?eaua hidrografica Vatra Dornei se afla la confluen?a rurilor Bistri?a Aurie ?i Dorna ?i este traversat de prurile: Argestru, Chilia, Colacelu, Ro?u, Negre?ti. Forma?iuni geologice Geologia teritoriului este n ntregime formata din ?isturi cristaline (Mun?ii Suhard n Nord) ?i de natura vulcanica (Mun?ii Calimani n Sud) Clima temperatura medie anuala: 5,2 grade Celsius; n luna iulie media este de +15 grade Celsius, iar n luna ianuarie este de -6 grade Celsius; temperaturi extreme: + 36,4 grade Celsius (18 iulie 1904), -36,5 grade Celsius (13 ianuarie 1950). Precipita?ii precipita?iile sunt abundente: aprox. 800 mm zile cu zapada: aproximativ 120 zile/an presiunea atmosferica: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm) cea mai lunga perioada ploioasa: august 1908 (14 zile).