Pestera Liliecilor din Cheile Carasului este situata in apropierea comunei Carasova,

judetul Caras-Severin. Intrarea de mari dimensiuni in Pestera Liliecilor este deja

emblematica pentru Cheile Carasului, forma acesteia asemanatoare continentului
african este ea insasi un obiectiv touristic.

Pestera Liliecilor nu este intretinuta de autoritatile locale si de aceea nu sunt

formatiuni oficial recunoscute si stalactitele si stalagmitele care au existat candva
au fost rupte de turisti lipsiti de respect. Pentru a ajunge la pestera trebuie sa
mergeti in Carasova dupa care porniti pe sub podul de deasupra comunei catre
chei. Urmariti traseul marcat cu banda albastra intre 2 benzi albe si dupa 1-2 ore
ajungeti la pestera.

Intrarea in pestera se realizeaza printr-o gaura cu diametru de aproximativ 10

metri, fiind necesara traversarea raului Caras prin apa (apa nu depaseste lungimea
picioarelor ca adancime) si catararea unui perete de stanca de aproximativ 4-5
metri. Pentru alpinistii amatori accesul in pestera se poate face si coborand de
deasupra pesterii.

Principalul obstacol in vizitarea pesterii este pragul de 6-10 m de la intrarea

acesteia. Galeria are dimensiuni mari in prima parte a pesterii, pe podea sunt
depozite de guano, apoi apar cateva gatuituri cauzate de concretiunile abundente
care ocupa mare parte din sectiunea galeriei.

Pe masura ce se inainteaza, dimensiunile galeriei se micsoreaza, aceasta

reducandu-se treptat la un taras intre arcul galeriei si nisipul de pe podeaua
acesteia, nefiind indicata vizitarea pesterii dincolo de acest punct.

Pestera Liliecilor se afla in Cheile Carasului, judetul Caras Severin si se remarca

prin intrarea de mari dimensiuni de forma continentului african.
Galeria are dimensiuni mari in prima parte a pesterii. Pe podea sunt depozite de
guano, concretiuni abundente care ocupa mare parte din sectiunea galeriei.
Fauna terestra se remarca printr-o insecta fara aripi, troglobionta si endemica,
precum si numerosi lilieci, izolati sau grupati in mari colonii.
Vizitarea pesterii nu este la indemana oricui din cauza pragului de 10 metri pana la
deschiderea suspendata in perete. Pentru putul din fund se impune scara speologica
si coarda de asigurare
Pestera Liliecilor este situata pe Cheile Carasului, in apropiere de comuna
Carasova, Caras-Severin. Intrarea se deschide in coasta Dealului Fac (Carsa) care
formeaza versantul drept al Cheilor Carasului in locul unde raul face un mare cot,
la 226 m altitudine si 15 m deasupra albiei Carasului

Intrarea suspendata in perete, inalta de peste 10 m si lata de 8 m, conduce

intr-o succesiune de sali si galerii cu dilatatii la intretaierea diaclazelor, alcatuind in
ansamblu un sistem intortocheat dispus pe directia sud-nord. Cei 640 m ai pesterii
s-au format prin largirea diaclazelor sub actiunea combinata a apei de infiltratie si a
unui curs de apa subteran temporar.
La inceput galeria are intre 5 si 13 m inaltime si pana la 14 m latime, iar pe podea
se afla trei importante depozite de guano. Intre punctele 6-30 (vezi fig. 42) galeria
prezinta cateva ingustari puternice din cauza unor formatiuni stalagmitice masive
care impresioneaza (scurgeri parietale foarte proeminente, coloane si stalagmite
groase) si inaltimi de la 1 metru pana la 13 metri. Portiunile necon-cretionate
pastreaza urme de eroziune si coroziune (lingurite, hieroglife, marmite, cupole,
septe, lapie-zuri, vermiculatii si argila depusa in forma de „piele de leopard”).
Dupa punctul 6 tavanul se lasa treptat pentru ca in punctul 1 sa se ingroape in
depozitul de nisip. Dincolo de acest Dop de Nisip, galeria se continua printr-un
sistem complicat de diaclaze, portiunile foarte joase (0,4 m) alternand cu altele mai
inalte (2,5 m) si se termina intr-un loc unde pietrisul si nisipul depus pe podea
astupa sectiunea galeriei complet. Prin putul de 20 m din portiunea finala se poate
cobori la un nivel de apa : el serveste la drenarea unui paraias subteran care apare
numai la topirea zapezilor si care la debite mari debordeaza, pierzindu-se treptat in
depozitul de umplutura.
Fauna terestra se remarca printr-o insecta fara aripi, troglobionta (care traieste
numai in pesteri) si endemica. Dupa cum sugereaza si numele, pestera mai
adaposteste numerosi lilieci, izolati sau grupati in mari colonii (specii de miotisi si
miniopteri), ceea ce explica prezenta depozitelor masive de guano si chiropterit,
exploatate candva de crasoveni, precum si fauna bogata si variata ce misuna in ele.
Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al Rezervatiei botanice Cheile Carasului. Desi
unele concretiuni au fost degradate in trecut, in timpul exploatarii guanoului, exista
inca destule formatiuni care incanta ochiul. Vizitarea nu este la indemana oricui
din cauza pragului de 10 m pana la deschiderea suspendata in perete. Pentru
sectorul concretionat sunt necesare : casca de protectie, salopeta, bocanci si
imbracaminte adecvata (temperatura, intre punctele 2 si 30, in lunile iulie-august
variaza intre 12,5 si 13,5°) ; se recomanda vizitarea in grupuri mici ; timpul
necesar : l-2 ore. Pentru putul din fund se impune in plus o scara speologica si
coarda de asigurare.
 
 
ISTORIC: Explorarea inceputa in 1955 de echipa formata din Val.
Puscariu, L Viehmann si T. Rusu a fost continuata in anii 1963-1964 de echipa St.
Negrea, A. Negrea si L. Botosaneanu si terminata in 1965 prin cartarea a inca 200
m galerii accesibile dupa degajarea nisipului din punctul de statie nr. l (fig. 42) de
catre V. Sencu si E. Cristea. In cercetarile de ecologie cavernicola s-a pus accentul
pe studiul faunei de guano de liliac (A. Negrea si St. Negrea, 1971).

Pestera este calda si foarte umeda (12,5-13,5°C si 100% intre punctele 2-30, in
lunile iulie-august), parcursa de curenti normali in zona deschiderii.

Fauna parietala se remarca prin Heteromyza atricornis, Limonia

nubeculosa si Meta menardi. Fauna de pe argila si crusta stalagmitica este saraca,
continind un element troglobiont endemic (Onychiurus romanicus). Dupa cum o
sugereaza si numele, pestera adaposteste numerosi lilieci, izolati sau grupati in
mari colonii formate din specii de Myotis si Miniopterus, ceea ce explica prezenta
depozitelor masive de guano si chiropterit, exploatate in trecut de crasoveni,
precum si fauna bogata si variata ce misuna in ele.

Conditii de vizitare. Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al Rezervatiei Cheile

Carasului. Unele formatiuni au fost degradate in timpul exploatarii guanoului. Este
vizitata foarte rar din cauza deschiderii suspendate in perete. Echipamentul
necesar: lampa de carbid, casca de minier, salopeta, bocanci, coarda de asigurare si
scara electron pentru putul din fund. Se recomanda vizitarea in grupuri mici. Timp
necesar pentru sectorul concretionat: 1-2 ore.

Pestera mare (640m), suborizontal-ascendenta, fosila (subfosila numai dincolo de

put), dezvoltata in cca mai mare parte pe un sistem de diaclaze. Ea s-a format prin
largirea diaclazelor sub actiunea combinata a apei de infiltratie si a unui curs de
apa subteran temporar. Deschiderea mare (peste 10 m inaltime si 8 m latime
maxima) conduce intr-o succesiune de galerii cu dilatatii la intretaierea diaclazelor,
alcatuind in ansamblu un sistem intortocheat dispus pe directia sud-nord. In
portiunea de la intrare galeria are intre 5 si 13 m inaltime si pina la 14 m latime, iar
pe podea se afla trei importante depozite de guano. Portiunea dintre punctele 6-30
prezinta citeva ingustari puternice din cauza formatiilor stalagmitice masive
(scurgeri parietale foarte proeminente, coloane si stalagmite groase) si inaltimi de
la 1 m pina la 13 m. Pe planseu exista pe alocuri mult material elastic de diferite
marimi, nisip si argila, mici baltute formate de apa de infiltratie si de condensare,).
iar pe pereti pastreaza urme de eroziune si coroziune (nivele de eroziune, lingurite,
hieroglife, marmite, cupole, septe, lapiezuri, vermiculatii si "piele de leopard'Dupa
punctul 6 tavanul se lasa treptat, pentru ca in punctul 1 sa se ingroape in depozitul
de nisip. Dincolo de acest Dop de Nisip, galeria se continua printr-un sistem
complicat de diaclaze, portiunile foarte joase (0,4 m) alternind cu altele inalte (2,5
m) si ia sfirsit intr-un loc unde colmatarea cu pietris si nisip opreste inaintarea. Prin
putul de 20 m se poate cobori la un nivel de apa; el serveste la drenarea unui piriias
subteran care se formeaza numai la topirea zapezilor si car