Pestera Mare de la Salitrari

Pestera era cunoscuta inca de pe timpul romanilor, care exploatau din galeria
principala salpetru, la mare cautare in vremea razboaielor, acesta fiind folosit la praful de
pusca. De aici se trage si denumirea de Pestera Mare din Muntele de Salitrari sau Pestera
Salitrari. Urme ale acestor exploatari de salpetru se observa si azi pe galeria principala.
Pestera Salitrari este situata in versantul drept al Vaii Cerna, pe afluentul Prisacina
(versantul drept al Prisacinei in perimetrul comunei Cornereva la alt. relativa !"#m si alt.
absoluta $"#m. Pestera are o dezvoltare de !%&#m, cu o denivelare de ' "&,& m si o extensie
de $(#m. )ste formata din * galerii + ,aleria de -cces sau Principala, ,aleria Speotimi. si
,aleria /inala, ultimele doua sunt frumos concretionate.
Pestera de la Salitrari este una dintre acele cavitati cu fosile de ursi, insa oasele
lasate aici nu fac din pestera un sit ideal pentru paleontologi, acestea fiind putine la numar.
0nsa Salitrariul este una dintre putinele cavitati cu urme ce vorbesc despre comportamentul
ursului spelaeus in timpul 1ibernarii+ gropile pe care ursoaicele le sapau pentru a naste si a2si
prote3a puii, culcusurile unde ursii isi faceau lungul somn al 1ibernarii, urme ale mersului si
cataratului, insemne ale teritorialitatii 4 asa zisele grafittiuri de urs 2 urme de g1eare verticale
si paralele la inaltimea umarului si c1iar urme ale comportamenului ludic al ursilor spelaeus,
reprezentate prin urmele lungi de g1eare lasate pe suprafetele argiloase inclinate pe care
animalele se lasau sa alunece. Ceea ce ne uimeste in Salitrari sunt dimensiunile culcusurilor
care au intre % si c1iar &m in diametru, un adevarat dormitor comun pentru un animal
singuratic si morocanos.
Pestera Mare de la Soroniste
0ntrarea in pestera este cunoscuta de localnici sub numele de ,aura din Soroniste,
,aura Dracului, Pestera 5atarczi sau Pestera din Domogled. 0nscriptiile datate !""# de pe
peretele Salii cu Prabusiri, respectiv !""6 existenta la 2"7m, pe fundul putului, atesta faptul ca
verticalele pesterii au fost explorate inca din secolul trecut.
Pestera este fosila si este sapata in peretele vestic al Masivului Domogled in
calcare recifale alb2 galbui de varsta 3urasic superior2 cretacic inferior, la o altitudine de 7*#m.
Pestera este descendenta cu ultima parte verticala, formata dintr2o succesiune de puturi,
atingand !&* m lungime si 67 m denivelare ( 2"7m, '!#m. Pestera este dezvoltata pe un
sistem de diaclaze si fete de strat, formate sub actiunea apei de infiltratie si probabil a unui
torent, care dupa intrarea in pestera parcurgea ,aleria Superioara si se arunca in puturile
finale, largindu2le treptat pana la forma actuala. ,aleria Superioara este la inceput scunda si
lata iar dupa *72$#m tavanul se inalta brusc pana la !!m, galeria se ingusteaza si o coteste
usor spre nord est. Dupa aprox !##m de la intrare, galeria se largeste din nou si podeaua
coboara brusc o panata de !7m pana la marginea primului put, care sectioneaza complet
galeria. Dupa cei *!m ai vericalei surplombate se a3unge in Sala cu Prabusiri, lunga de &*m si
lata de !&m. 0n peretele 8ordic se gaseste o desc1idere aprox. de !m, care ne conduce in putul
final de *6m.
Peretii pesterii prezinta in numeroase locuri 9vermiculatii de decalcifiere: care au
fost semnalate pentru prima oara de catre ;. <eannel si de ). ;acovita in !6%6. 5ot ei au
semnalat si explicat stalpii stalagmitici in forma de teanc de farfurii, caracteristici acestei
pesteri. Sapaturile ar1eologice au scos la iveala oseminte de ursus spelaeus si se mai vad inca
si azi, in galeria Superioara alaturi de alte sapaturi ale cautatorilor de comori.
Pestera Topolnita
Pestera este sapata in calcarele malmneocomiene din dealul Prosacului la alt. de
$##m. )ste o pestera ramificata, suborizontala, dezvoltata pe un sistem de diaclaze si fracturi
cu orientare generala 88)2SSV. ;eteaua de galerii este dispusa pe patru nivele astfel+ doua
fosile, unul superior si altul inferior, un nivel subfosil si un nivel activ. Pestera a fost sapata de
trei paraie, respectiv 5opolnita (cel mai mare, ,aurinti si Ponorat si prezinta cinci guri de
acces+ ,aura Prosacului cu un impresionant portal de 7( m inaltime, ,aura lui Ciocardie,
intrarea Pestera /emeii si cele doau desc1ideri de la ,aurinti. 5opolnita patrunde in subteran
prin ,ura Prosacului si iese prin ,ura lui Ciocardie dupe ce primeste apele paraielor Ponorat
si ,aurinti. C1eile din fata portalului, candva galerie de pestera, au pe fund blocuri imense
printre care apele 5opolnitei se strecoara in subteran. 0n perioadele de seceta prelungita nu
patrunde apa prin ,ura Prosacului, caci 5opolnita se pierde in cea mai mare parte in subteran,
in banda de calcare de la Piatra Parciului, ,aleria Prosacului primind apa din Culoarul 8egru
si alti afuenti mai mici care se desc1id in aval, pe peretele ei stang.
,aleria Prosacului lunga de ((#m are inaltimi de pana la "#m si latimi de !%2!&m.
Podeaua galeriei este destul de accidentata cu marmite si este complet inundata inspre ,aura
lui Ciocardie, formand un lac adanc, a carui traversare necesita neopren sau barca.
Din ,aleria Prosacului prin culoarul Vidrelor catre =ifurcatia So1odolului trecem
pe la Va3aitoare, unde se aude si se vede cursul de apa din eta3ul activ, si apoi prin locul numit
>a Marmita, o marmita plina mereu cu apa. Din Culoarul Vidrelor mai porneste si Culoarul
=alconului, pe care se poate merge pana la =alcon, o desc1idere suspendata in peretele drept
al ,aleriei Prosacului. Dupa =ifurcatia So1odolului intalnim Culoarul Diaclazelor, un sir de
diaclaze inguste, lungi si oblice, cu peretii lipsiti de concretiuni dar presarati cu valuri de
eroziune. Dupa Culoarul Diaclazelor a3ungem la =ifurcatia 5aului si urmam Culoarul 5aului,
foarte accidentat si putin concretionat, care ne conduce la un bazin adanc, >a 5au. Din
Culoarul 5aului a3ungem intr2o alta portiune a eta3ului activ, respectiv in ,aleria Murgoci, cu
peste !%##m lungime. -cesta galerie de dimensiuni relativ mari este lipsita de concretiuni si
are podeaua sculptata cu marmite si carene iar peretii cu multe valuri de eroziune, lingurite, si
septe de coroziune. 0n foarte multe locuri, podeaua impreuna cu tavanul coborat formeaza
sifoane. ,ele doua capete ale ,aleriei Murgoci sunt inc1ise de sifoane, accesul fiind posibil
numai din Culoarul 5aului.
Cheile Corcoaia
Una dintre cele mai impresionante forme de relief de pe Valea Cernei, C1eile
Corcoaia au fost recunoscute ca rezervatie naturala mixta, geografica (forme carstice,
botanica, forestiera si peisagistica inca din !6"%, prin Decizia Consiliului Popular ,or3 nr
!($.
;ezervatia C1eile Corcoaiei cu o suprafata de *$ 1a este situata la $$ ?m amonte
de statiunea =aile @erculane si aproximativ %## m amonte de Cerna Sat. Sapate in pereti
inalti de peste !## m, inguste doar de cativa metri, c1eile abunda in marmite, lapiezuri si
cavitati de dizolvare. ;emarcabile sunt nisele eta3ate care marc1eaza nivele succesive de
curgere si care din peretele drept iau forma unui tunel suspendat la !#2!& m, prin care se poate
parcurge o portiune de aprox &# m din c1ei, accesul fiind facilitat de o balustrada metalica.
>ungimea c1eilor este de aprox *##m.
Crovurile sau Poienile de Sus ale Cernei
Un relief carstic extrem de original, unic in carstul carpatin sunt Poienile de Sus, o
insiruire de depresiuni adanci, unele cu fundul foarte neted si cu versantii taiati in calcare
abrupte si pline de lapiezuri. Daca urmam traseul ce urca pe Valea 5amna si apoi prin c1eile
seci ale 5amnei (foarte salbatice, priporoase si in panta mare a3ungem in Crovul Mare
(!#"#m o dolina imensa, adanca de peste !##m la baza careia gasim cativa copaci razleti si
urmele unor stane. De aici se poate aborda traseul din stanga care duce spre Poiana
Mare(!!(#m si Poiana =eletina (!%##m situata la poalele Varfului lui Stan. Daca, din
Crovul Mare alegem traseul din dreapta a3ungem in Poienile Porcului(!!&#m, ce dau un
exemplu frumos de uvale, Crovul Medvedului, cea mai mare dolina din bazinul Cernei cu cele
( 1a ale sale si Poiana Plostinioarele.
Canionul Ramnutei
Se gaseste la *# ?m de =aile @erculane, in amonte pe Valea Cernei. 0esind din
=aile @erculane, dupa %& ?m a3ungem la intersectia care lasa in dreapta drumul spre =aia de
-rama si continuam spre drumul care duce la =ara3ul lui 0ovanu prin Cerna Sat. Parcurgem
C1eile =obotului si dupa aprox $ ?m intalnim pe dreapta apa ;amnutei.
Parcurgerea canionului ;amnutei, cu diferenta de nivel !7$m, presupune depasirea
a " cascade de inaltimi cuprinse intre $ si %# m fiind cotat ca dificultate, risc si anga3ament 2
ADificil B 0C (nivel te1nic mediu, nivel acvatic dificil si nivel fizic mediu.