O ESCURSIUNE

LÀ

SUCEAV'A
17 SI 18 AUGE8T11

DE

V. I. PALIDE.

DIRECTORULU SI REDACTORULU DREPTATII.

RUH
Typografla D. Gheorghiu.

www.digibuc.ro
NICOLAE BALCESCU

www.digibuc.ro
 0 ESCURSIUNE LA SUCEArA.
17 SI 18 AUGUSTU 1871.

Positiunea Topografica.
De stà care-va pe peronulu de cbtra médi-di
alu garei Iticani-Sucév'a, vede, fórte aprópe si
pucinu la stfing'a, podulu aeoperitu de peste ri-
ulu Sucév'a, pe sub care trece sioseua ce duce
suindu (pe désupra suburbiei Iticanii) dreptu in
orasiu. Esindu din acestu podu acoperitu, dai
de unu podetiu ordinariu, pe sub care curge una
ce se vérsa mai incolo in riulu Sucév'a.
.Intre cotitur'a despre apusu a perîului, intre cur-
sulu acestuia péne la reversarea sa in Sucéva, si d'a-
colo inainte urmarindu cursulu Sucevei, se inaltia
unu poclisiu lungaretiu si ângustu, ce se intin-
de departe spre reseritu, dar care cauta a se lati:
spre médi-di, luându form'a unoru cOste de déluri
traganate, imbracate cu erburi, si despartite pria
sinuostati neabrupte.
1

www.digibuc.ro
 2

Podisiulu, in partea despre apusu a sa, estd

marginitu de o muchie serni-circulara, cu cobo-
rlsiu repede, dar vegetabile, pêne in siesulu pe-
riului, pe care se afla satulu Schei'a ; désupra
podisiului, In cornulu celu mai despre nordu alu
muchei, se vedu urmele unei intariri de pam(nta;
de aicea muchiea podisiului incepe a se indteptá,
spre reseritu, dar in apropriere ni aréta unu col-
tiu, désupra caruia se vedu urinele unei intariri
de para. Muchiea, apropriendu-se de siosé, in-
cepe cu incetulu a se perde, si versantulu nor-
dicu alu podisiului se face din ce In ce mai
traganatu, astu-feliu cá trecêndu siöseua, elu
presinta o cósta traganata cu totulu, pe care din
vechiu stau duoe suburbie ale Sucevei : Iticanii
spre apusu, si Mirautii la reseritu.
Ajunsu la capetulu orientalu alu Mirautiloru,
podisiulu sufere o infundatura, si se desparte In
duoe prin cursulu altui perlu-Cdcaina, ce curge
dinspre suburbi'a de médi-di a Sucevei numita
Tatarasii, facêndu o cotitura de la apusu spre
reseritu, periu care, indata dupa trecerea prin
valcic'a din infundatur'a podisiului, Se vérsa
In Sucév'a
In unghiulu formatu de infundatur'a sa si de
malulu rIposu alu Câcainei, se afla pe podisiu
Cetatea, despartita de restulu podisiului prin unn
siantiu semi- circulariu, peste care podisiulu se
intinde mai departe spre reseritu.

www.digibuc.ro
 3 __
ta mediloculu semi-cercului despre Schei'a, ltin-
ga muchiea podisiului, este Zamea, séu cetatea
despre apusu.
D'in vale de la Schei'a, facéndu o cotitura
spre médi-dl, si apoi suindu spre reseritu, cine-
va póte ajunge curêndu si ea inlesniré désupra
podisiului in dreptulu Zamcei, si de a colo a se
cobori In orasiti.
Sioséua, c'e din Iticani duce in orasiu, merge
incovoindu-se spre reseritu-médi-di, pe d'asupra
suburbiei Iticanii ; fiindu dreptu d'asupra acesteia
se face o mica cotitura spre drepea, dupa care
se póte dá In strad'a principale, In stâng'a ca-
reia este Otelulu de Moldavi'a, éra facia cu acest'a-
Diregatori'a Comunale ; lasându, de la acestu ul-
timu punctu, la drépta acésta strada, treci prin-
tr'o piatia, printre duoe beserici (cea mai de la
drépt'aarména, si cea mai de la stâng'a-rusésca
actualminte, dar din vechiu românésca), si pu-
cinu mai spre reseritu dai de Monastirea Sf. Iónu
Celu Nou, cu cramulu Sf. Gheorghi, beserica incepu-
ta de Bogdanu Voda si sfarsita de Stefanitia Voda.
Din pórta turnului Monastirei Sf. Emu, se ve-
de :spre reseritumécli-nópte, St. Emu Botese-
torutu, cape/'a din vecbi'a gradina a palatuhri dom-
neseu ; mai in departare, mai la vale si mai spre
reseritu, se vede beseric'a nuniita Mirautii séu
Sf. Gheorghi, cea mai vechia mitropolia a tierei ;
éra In stánga, mai In centrulu orasiului, se vede

www.digibuc.ro
 4

beseric'a Sf Dimitri, facuta de Stefanu celu Mare

(1475-1478).
De te uiti din cetate la orasiu, vedi : beseric'a
Mirautii aprópe, spre stang'a ; dreptu in fa-
cia, mai In fundu, dar totu pe aceeasi linie, Sf.
.Dimitri, si tocmai la stang'a (mai departe de-
cátu Antei'a si mai aprópe decâtu a dou'a) se
vede Sf. Iónu celu Nou.
Mergéndu cu calea ferata din Iasi la Iticani,
se vede : anteiu Cetatea; apoi Mirautii si Iticanii,
cu besericele d'acelesi numiri, si, reclicêndu-se,
d'asupra acestor'a, se vede In departare acope-
rementulu inaltu si ascutItu de la turnulu Sf. Iónu
celu Nou ; éra 6, mai aprópe se vedu o parte din
turnulu Sf. Dimitri si crescetele altoru beserice ;
si numai cu totulu aprópe de gara, se vede Zame'a
cu cele trei beserice ale sale.
I. Podulu Acoperitu.
Aspectulu lui de vechime si originalitatea sa
suprinde pe caletoriu de la cea ânteia privire,
si pe veri-cine vei intrebá de cándu este ? li va
respunde : piciórele lui sunt de la Stefanu ; aco-
peremêntulu mai de curênde
Podulu, ale carni picióre In patru muchi sunt
asiediate In distantie egali unulu de altulu, póte
se aiba o lungime de la 3-3 1/2 decametre, si o
largime suficienta cá intâhundu-se In elu doue
trasure, se póta trece un'a lfinga alt'a.

www.digibuc.ro
 5

Désupra picióreloru de pétra stau talpe ma-

nine, legate pe dedesubtu cu piciórele podului
prin unu sistemu de stânghie, acaroru multime
si grosime nu lasu nimica de doritu in privin-
ti'a soliditatii.
Pe aceste talpe sunt asiediate orisontalminte
podelele, .éra in susu, camu oblicu In partea in-
terióra, capriori desi legati intre ei prin unu
altu sistemu bogatu de stânghie ; pe laturele o-
blice ale acestoru capriori sunt batute sIndilele
cari facu cei duoi pareti laterali ai podului ; éra
pe legaturele superiori ale caprioriloru este a-
siadiata lemnari'a cuvenita pentru a face inve-
lisiulu seu superioru totu de sIndila, de forma
rotundu, si ale carui margini alunecu in forma
de strajina supra-pusa partiloru superióre ale
paretiloru oblici.
Intrarea si esIrea din podu se facu prin duoe
arcade inalte si largi.
Traditiunea, care atribuie constructiunea pri-
mitiva a acestui podu lui Stefanu Celu Mare, se
pare cu totulu nefundata. Parintele Grigorovici
m'a asiguratu ch consultându-se in acést'a cu mai
multi architecti de meritu, austriaci se intielege,
unulu d'in acestiia a fixatu anulu 1792 cá anulu
constructiunei sale, decòtra unu ingineru némtin,
care totu atuncea a construitu duoe asemeni
poduri: unulu la Gratz In Stiri'a, si altulu. la
Pschemischel In Galitfa, poduri cari astà-di nu

www.digibuc.ro
 6 ___

mai subsistu, fiindu derimate in adinsu, spre a

dá locu altor'a cu multu mai elegante.
Parintele Grigorovici mai are si altu temeiu
spre a crede cki, constructiunea acestui podu nu
trebuie atribuita epocei stefaneide : SAnti'a Sa
crede, dupa traditiune, 6, trecerea peste riulu
Sueév'a pe timpu lui Stefanu, si chiaru si multu
dupa aceea, nu se facea pe unde este astà-di po-
dulu acoperitu, ci ceva mai pe giosu ; si apoi dru-
mulu côtra orasiu mergea tocmai prin suburbi'a
Iticanii, pe dinaintea besericei cu aceeasi numire,
care esiste si astà-di, si de acolo mergea, totu
pe cósta, prin suburbi'a Mirautii, de esiá dreptu
pe dinaintea pridvorului bisericei Mirautii, unde,
suindu iute la délu, dadea in calea do»znésca 4
orasiului.

U. StIntulu lônu Celu Nou.

Se numesce astu-feliu numai pentru ch in a-
césta beserica sunt depuse móscele sântului cu
asemenea numire. Cramulu adeveratu alu ei este
Seintulu Gheorghi, patronulu Moldovei, si a fostu
Mitropoli'a Noua a Sucevei.
Intrarea in monastire se face pe sub turnulu-
clopotnitia ce vine spre reseritu rnédi-nópte.
Turnulu este patratu, c'unu acoperemêntu 'Malta
fórte ascutitu.
In partea din afara a turnului, désupra area-
dei porticului, se vede o pétra-marca, purtândn

www.digibuc.ro
 7

sepatu in ea capulu de zintbru cu stétta intre córne.

Sub acésta pétra se vede loculu unei alteia, care
a potutu cuprinde o inscriptiune.
IntrAndu in curtea Monastirei vedi indata
la stânga unu rôndu de chilie, ce se intindu
pêne in fundu; la drépt'a, camu de pe la jumatatea
zidiului, incepu alte chilie ; si in fundula dintre
aceste duoe rônduri de chilie se vede unu alu treile
rôndu de chilie, in cari, in capetula mai de la
drépt'a sunt si chiliele egumenului. In midilo-
culu acestoru trei rônduri de clailie se afia beseri-
c'a, cu. altariulu camu inspre drépt'a si in linie
cu capetulu despre pórta a chilieloru. din drépt'a.
Intrarea in beserica se face prin trei usie,
duoe facie in facie pentru barbati, in capetulu
din drépt'a (cea din funda respunde dreptu la
usi'a de intrare in casele egumenesci); si o atreia
(in partea din fundu) db., in pridvoru, pe unde
este intrarea pentru le mei.
In capetulu despre turnu alu chiiieloru din
stânga, se afla o cladire vechia cá si beserica, corn-
pusa din trei compartimente, ce comunica intre
ele un'a din alt'a, cladire in care se intra din curte
prin o singura intrare, lucrata in stânca cioplita
cu duoe rônduri paralele de betie decorative,
cari, impleticindu-se désupra, determinu o in-
cununare in trei compartimente : celu din midi-
locu unu dreptunghiu ; celelalte duoe, désupra
usioriloru, in forma de trapeze.

www.digibuc.ro
 8

Acésta pétra 'si are importanti'a sa prin iden-

titatea ei cu o alt'a ce se gasesce in beseric'a
Sf. Acsenti (Sf. Paraschiv'adupa traditiunea ro -
menésca) din Zamc'a, pentru care vomu vorbi
la loculu seu.
Cladirea acést'a dela Sf. Iónu Celu Nou, des-
crisa mai susu, a fostu din vechiu vestméntari'a
besericei si loculu de pastrare a odóreloru ei. As-
tà-di ea are, pe o scara din nenorocire necom-
parabile, o destinatiune camu analoga.
Beserica se compune : din altariu, dupa care ur-
méza imediatu compartimentulu pentru barbati,
apoi compartimentulu pentru femei (ce sta in
comunicatiune cu compartimentulu pentru bar,
bati prin o arcada), si in fine pridvorulu.
In alcovulu din drépt'a (privindu spre altaru) se
aila asiediatu secriulu cu móscele Sf. Iónu Celu
Nou, sub unu baldachinu, care ascunde In dosulu
seu trei séu patru portrete a ctitoriloru, restaura-
te mai din vechiu, portrete cari abie se diòrescu, si
cari se credu a fi: a Dómnei lui Bogdanu Voda,
a lui Bogdanu Voda si a lui Stefanitia Voda.
In partea opusa, pe zidiulu arcadei dispartitó-
re compartimenteloru pentru barbati si femei,
se gasesce portretulu mitropolitului Dositeiu, cu
o inscriptiune in giosu, aretându pe scurtu Mc-
grafi'a sfântului, muncele sale, locurile pe unde
au nimernicitu móscele sale, si anulu aducerei
boru in Sucév'a.

www.digibuc.ro
 9

Din zugravéra de dinafara a Lisericei a niai

remasu numai pe partea de giosu, despre chi-
liele egumeuesci ; éra pe din intru zugravél'a
este conservata mai cu totulu. Guvernulu aus-
triacu ar' fi datu ordinu pentru conservarea res-
tului din zugraviturele din afara.
In curte, intre intrarea dinspre altariu si intre
intrarea in chiliele egumenescsi, se afia o cruce,
dinaintea careia stà asiediata o pétra de mar-
mura, cá pétra morméntale, dar care in realitate
trebuie se fie pétra monumentale, chci in jurulu ei
si in midi loculu ei anm vediutu o inscriptiune
slavona, in care, intre altele, anm cetitu cuvin-
tele lo 17oevod. 'Mi promisesemu a i-
mitá scriptur'a pucinu stérsa a acestei petre "Lai
pe urma, dar 'mi lips). timpulu.
Ca acésta beserica se léga cele mai placute si
edificatóre suvenire istorice si religióse ale Ito-
mâniloru.
Ea a fostu anume zidita pentru a continé mós-
cele Sf. Iónu Celu Nou, (cari, aduse de Alexandra
Celu Bunu, pêne la terniinarea acesteia, statura in
beseric'a Mirautii) si fa indiòstrata domnesce de
còtra ilustrii sei fundatori si ctitori, cu mosie,
odóre, si vestmintebogate. Dupa mutarea capita-
liei in Iasi, móscele Sf. Tema se asiediara in ve-
chi'a Mitropolia a Iasiloru (Sf. Neculai Celu Bogatu,
beserica zidita de Stefanu Celu Mare). .
In timpulu domniei a duo'a a lui Dimitri Can-

www.digibuc.ro
tacuzinu si a domniei lui Constantinu Cantimirn
tiér'a erá necontenitu bantuita de Lesi, cáci ne-
amicitiele intre ei si Turci nu Incetasera, de la
asediulu Vieuei (1683), si Sobieschi erá supe-
peratu pe Mokloveni cá nu'lu ajutase in contra
Turciloru. Tiérta de susu mai se golise de enneni
d'in caus'a acestoru predatori. Bravu lu hatmanu
alu ostiriloru românesci, Velicico, fratele lui Mi-
ronu Costinu, in darnu cautà se puna capetu a
cestei invasiuni, care acuma incepuse a amenin-
i iá chiaru si lasiulu scaunilu Domniei. Elu avea prea
pucine ostiri spre a poté tiené peptu armatei per-
in an ente polone.A trebuitu se vin a in ajutoriulu Ro-
mâniloru Soleimanu Pasia, Seraschieriulu, care
impreuna cu domnii români (Sierbanu Cantacu-
zinu si Cost. Cantimiru) alungá pe Poloni. Res-
boiulu frumosu, cumu 'i dice Neculcea, avù locn
la satulu Boianu, in care Cantimiru fa cfr minuni
de vitezie, si unde glori' aarmeloru remase pe
partea Romániloru.
Dar in anulu urrnatoriu, 1687, Polonii cau-
tara a'si resbuná invingerea suferita, si Sobieschi
intrà in tiéra cu tóta poterea sa. Elu ajun se,
predându in tóte partile, p sêne la Iasi, d'acolo se
indreptà spre Prutu pêne la satulu Pagulu, dar
in vedere ou multimea ostiloru turcesci ce se
indreptau In oontra'i, se retrase spre Iasi, de
dupa ce predà Mitrpoli'a de odórele
si docomentele tierei, redich, pe mitropolitulik

www.digibuc.ro
Dositeiu, care luà cu sine de la Mitropolia
mòscele Sf. Iónu, fiindu vrern ele turburate si te-
mêndu-se nu cumu-va se se pricinuésca pei-
rea desev6rsita a Moldovei, si se se risipésca acele
lucruri la némuri straine". (Jalb'a partii b eseri-
cesci si politwesci din 5 decembre 1769, &Ara
Ecateriu'a Alexiavici. Archiv' a Bomeinésca, Iasi
1860, pag. 159 sqq).
Sobiesclai duandu-se in Poloni'a, móscele, odo-
dórele si tóte documentele, le asiediâ in o monasti-
re din orasiulu seu efalkfa (Jo ltva), cumu spune Ne-
cuicea. Aicea la Jalkfa, regele Sobieschi puse pe
mitropolitulu Dositeiu se se imbrace in vestrnintele
si odórele Mitropoliei, de fact' serviciulu divinu
ia dilele mari dupa cerimonialulu tierei nóstre
in admiratiunea tuturoru Polouiloru.
Mciscele ni se reinturnara mai pe urma in po-
terea unui tractatu survenitu intre Turci si Po-
loni, dupa jalb'a boeriloru moldoveni citata mad
susu, dar Polonii cu t6te provocarile Româniloru
la implinirea fidele a tractatului, care'i obligá si
la inapoifea in totulu a odóreloru si chrisóveloru
ripite in 1687 odata cu redicarea raósceloru, nu
le inapoira, pretextându ch, séu s'au perdutu,
séu ch le-au incredintiatu spre aducere unor'a sdu
altor'a.
Cu mutarea capitalei Moldovei de còtra La-
pusneanu Voda din Suceav'a in Iasi, si Mitropo-
4i'a fierei din Mitropoli'a Sucevei si Moldovei

www.digibuc.ro
 12

si Esarchatu alu Plaiuriloru", trecù in Mitropoli'a

Moldovei si Sucevei si Esarchatu alu Plaiuriloru.
Totu atunci beseric'a Sf. Iònu celu Nou, Mitro-
poli'a Sucevei; se declarà mitocu alu Mitropoliei
din Iasi, éra proprietatile ei se declarara averi ale
Mitropoliei de Iasi.
Trecerea Bucovinei la Nemti nu potù se sur-
pe Mitropoliei de Iasi acestu. dreptu de proprie-
tate, si tocrnai 'pentru aceea monastirea Sf. Emu
celu Nou, este singur'a beserica a Bucovinei care
a mai reinasu sub patronatulu directu alu Mitro-
poliei din Iasi, éra dupa secularisarea averiloru
chinoviesci sub patronatulu guvernului románu.
Cu tóte impotrivirile ce ate odata guvernulu
austreacu a facutu pentru recunóscerea de egumeni
ai Sf. Iónu celu Nou pe cei numiti de Mitropoli'a
de Iasi, se póte totusi dice ca de la 1777 si pêne
astà-di acésta beserica a fostu mai totu timpulu
sub Ingr!jirea egumeniloru numiti de Mitropoli'a
tierei ; chiaru a ctualulu egumenu, pre cuviosulu
si pre venerabilulu Archimandritu Darie, care de
30 ani este ingrijitorulu monastirei, are numirea
sa de la Mitropoli'a Iasiloru.
Inse in periód'a desceptarei nóstre nationali atátu
mitropolitii, câtu si guvernulu tierei, neglesera cu
desevérsire ingrijirea acestei beserici, asiè in câtu
ea ajunse mai a amenintiá complecta ruina.
Guvernele din 1869 si 1870, sub pretextulu
unoru promisiuni de modesta reparatiune, prin

www.digibuc.ro
 13

comisiunile loru la faci'a locului, si prin corespun-

dentiele loru, facura atiita uetu, in eau des-
ceptara in celu mai inaltu gradu susceptibilita-
tea guvernului localu, si acest'a cauta acuma mai
multu dectutu ori cându, inlesnindu o pecatósa re-
paratiune, se redice guvernului românu cu dose-
vArsire acestu dreptu de patronatu.
Spiritulu de biurocratie si sgârcenie in cestiu-
nile cele mari se vede 6, e ursitu a ni fi in
tóta fatalu.
III. Cetatea (Orientale).
Facêndu-se ocolulu pArtii despre apusu a mo-
nastirei se ajunge iute la podulu de pe Ca-
cain'a (in partea despre médi- di), unde 8e ter-
mina orasiulu. Voindu a merge cu trasur'a la
Cetate, trebuie se apuci, de la acestu podu, sio-
sia u'a ce pléca suindu dreptu in partea orien-
tale a podisiului, pe care se afla Cetatea. Cbiaru
indata dupa esirea de pe barier'a orasiului esci
in cea mai mare apropiere de Cetate, dar trebuie
13'0 Iasi de-o-camu data la stâng'a, si se te redici
pêne la vitari'a tiérenei ce vine pe acestu podi-
siu, si de acolo, inturnêndu in locu, poti cobori,
incetu si cu óre-care dificultate, pêne la siantiulti
semi-circulariu alu Cetatii.
Acestu ocolu e necesariu, ch-ci totu loculu
dintre diarea despre riulu Sucév'a alu podisiului,
dintre tiérêna, si stâng'a sioselei, presinta mai

www.digibuc.ro
 14

tnu lte neegalithti de terenu, urme ale unui castra-;

mentu vochiu, care in partea despre siosé este
incungiuratu inca cu siantiurele mai multu sén
mai' pucinu mari.
Pe loculu acestui castramentu, cumu si in tiéréna,
actualmiute nu se vklu la faci'a pam éntului urme
de cladiri. To tusi o traditiune vechia pretinde, si
póte cu dreptu cuvéntu, ch pe acésta parte a
fostu din inceputu opidulu Sucév'a. Scormolitu-r
rile int6mplatóre in tiérêna, facute in anii tre-
cuti, si cari aru fi desvelitu urme de zidiri, cumu si
bucatile de lava co- se gasesch In murii Cetatii;
sunt de natura a veni in sprijinulu acestei ipo-
tese, dupa care asiediarea romana a Sucevei (Ve-,
chi'a Sucidava ) ar venitu, cumu diserhinu pe
tiermulu dreptu all.' Cacainei; si na unde esta
asth- di, pe *tiermulu stângu.
De alta parte Dimitri Cantimitu in Serisóred
Aioldovei (vol.. L Iasi, 1868, p. 76) afirma cà la
fie-care inoire de cetate si orasiu nu se mai
semnele comemorative ale zidirei primitive;
ci nuniai semnele Domnului sub cari se facea
rein oirea. Si, óre-cumu in sprijinulu acestei a-
firmatiuni, ela citéza esistinti'a pe timpulu sed
in zidurile Cetatii a unei petre fórte maxi., in.
care erau sepate giepte turnuri (erau ele emblem'a
a siepte turnuri, cari faceau tari'a Cetatii, séu em-
blem'a a siepte cethti tali ale tierei : precuma
Akermanu, Chili'a, Cetatea N'émtin-lir, Cetatea S'u-c

www.digibuc.ro
 15

cevei, Chotinulu), acoperite cu o corona im-

peratésca (a lui Alexandru Celu 13unu ?), ce o
tienu duoi lei; éra pe o alta pétra, continua D.
Cantimiru, in trmeli'a turnuriloru se afla : cluoi
pesti soltiosi, cu capetele in josu si cu codiele ii
susu (delfinii), si sub d'insbi capulu unni zimbru,
si in córnele lui se aréta o sté cu siese radie.
Cetatea, cumu aretarárnu, ocupa coltiulu podi-
siuiui formatu de infundatur'a abrupta a aces .
tuia, cu care se léga siantiulu semicirculariu, ce'lu
desparte de restulu podisiului.
Acestu siantiu, in partea despre orasiu,
termina unu limbu a podisiului intre sine si rup-
tura malului Cacainei, limbu care in partea des-
pre infundatura este asemenea abruptu, dar alu
caruia restu poté pune Cetatea in comunicatiu-
ne directa atâtu cu podisiului orientalu, câtu si
cu orasiulu, si care chiaru si acuraa, de si fórte
ângustatu prin máncaturele de apa, totu aru poté
inlesni o defilare a Cavaleriei c&tre âmbele aceste
directiuni.
Cetatea, câtu se péte judecá dupa resturile
din zidurile sale mai de dinafara, a trebuitu se
fia incunjurata cu zidiu din juru imprejuru; dupa
forma a duoe blocuri din elu, inalte si
ce stau inca in picióre in partea despre orasiu,
dar acaroru crescetu lipsesce (si ne impedeca
sci daca ele erau prevediute séu nu cu metereze),
form'a de pe din intru a zidiului incunjuratoriu

www.digibuc.ro
 16

a fostu rotunda, éra cea de dinafara a trebuitu

se fie unu poligonu camu de vr'o GO fecie séu
si mai bine.
Anume bloculu dinspre infundatura incepe
c'unu turnu rotundu si largu, esitu in afara de
zidiu, dupa care urméza trei pareti drepti pe
dinafara, legati prin duoe picióre inalte duoi câte
duoi. Paretele ultimu, bine conservatu, se sfir-
siesce in forma de usioru inaltu alu unei porti
mari.
Bloculu alu duoilea incepe prin a formá alu
duoilea usioru alu portiei ; si intre acesti duoi
usiori se vede zidada, care forméza capr'a unui
podu redicatoriu (pont-levis), care se aruncá pe
limbulu mentionatu. Bloculu alu duoilea presinta
unu picioru sprijinitoriu, dupa care vinu ruine,
dar dupa aceste indata se vede bas'a unui alu
duoilea tnrnu, totu in acelesi conditiuni constru-
itu cá si Anteiuln.
Mergêndu de la acestu turnu inainte spre re-
seritu, totu in directiunea zidiului incunjurato-
riu se dà de o a duo'a capra de podu, mai bine
conservata, care duce la partea meridionale a po-
disiului. Trecêndu inainte pêne la partea cea mai
reseriténa, se vede pe malulu apusu alu siantiu-
lui o atreia capra de podu, ceea-ce ne lasda pre-
supune ch si in zidiulu ineungiuratoriu alu Ce-
tatii erá o capra corespundiatóre.
Afbra d'aceste in jurulu Cetatii nu gasimu ae-

www.digibuc.ro
 17 --
tualminte nimica, de cátu unde si uncle cáte
adunatura de petre.
Podurile redicatóre despre médi-di si reseritu
desiguru erau destinate pentru esirele fòra-veste
ale pedestrimei din Cetate in contra asiediatori-
lora ei ; éra podulu despre apusu, dupa cumu
observarámu, poté facilitá reconfortarea Cetatii cu
poteri din orasiu.
Zidiulu estericru cu turnurile sale formá, ce-
ea ce amu poté numi, Cetatea de din afara, care
avea pe Anteiulu planu cá aperare pe de o parte
siantiulu semicirculariu, éra pe partea opusa-a-
bruptur'a podisiului.
Fostu- a acestu siantiu golu, séu cu apa ?
Parintele Grigorovici este pentru ipotes'a ul-
time. Shnti'a-sa dice ch, atátu pe cóst'a meridio-
nale, cátu si pe cea mai apuséna a podisiului in-
cungiuratoriu Cetatii, int&rnplarea a adusa des-
coperirea mai multoru cisterne cu tievi condu-
tóre, si anume : cele de pe cóst'a meridionale in-
dreptate spre siantiulu Cetatii, si cele din urma
indreptate spre limbu. De unde conchide San-
ti'a-sa, cA cisternele cele d'ânteiu alimentau sian-
tiulu cu apa, éra cele din urma alimentau Ceta-/
tea cu apa.
Dar pare- mi-se cá acésta ipotesa nu e d'ajunsu
de sprijinita : Ap'a din siantiu, cá se se con-
tiena in elu, trebuiá cá la âmbele capete a le
semi-cercului se fi fostu sprijinita de iezeturi in
2

www.digibuc.ro
 1.8

pétra, puternice si largi ; altu-feliu ap4a

tin s'aru fi scursu imediatu pe abruptura.
Ceedrept falu-, din punctulu de vedere stra
tegicu, tutu aru fi adrnisibile presupunerea esis-
tintiei unei asemenea iezeture la capetulu apu-
sénu alu sianthilni, ch-ci d'in acésta parte Ce-
tatea a potutu celu multi fi bombardata, dar nici
odata asaltata, atAta de tare e positiunea ace-
stui locu.
Inse, in capetulu reseriténu, dinspre care Ce-
tatea poté fi mai alesu asaltata, o asemenea ie-
zetura am fi fostu pentru ea unu adeveratu pe-
ricolu, ch-ci poté servi asaltatoriloru de podu
gata si solidu, mai siguru dechtu tóte podurile
ce ei s'aru fi incercatu se arunce. CA unu ase-
menea periculu se fi fostu macaru in ceva pa-
ratu, iezetur'a trebuiá se fi fostu protegiata ea
insasi prin unu sistemu de intariri dincolo si din-
cóce de siantiu, si urme d'aceste nu se vedu.
Ceta ce se vede, este unu zidiu dreptu si inaltu,
ce pléca indata de la a treia capra de podu
(capr'a de pe siantiu) si ié directiunea abrupturei
pe care óre-cumu o inchide in partea superióra.
Acestu zidiu póte ch nu e decatu o parte
din zidiulu totalu cu care a fostu imbracatu sian-
tiulu pe din intru, pentru cá astu-feliu siantiulu
se nu se derime, ci se pastreze totu de un'a profun-
ditatea lui, ceea ce facea din siantiu a deverat'a ta-
rie a Cetatii.

www.digibuc.ro
 19

In intrulu Cetatii de dinafara, se afla ceea ce

amu poté numi, Cetatea din intru. Figur'a aces-
teia nu e tocma usioru de determinatu. Din
blocurile de pétra si temeliele mai: conservate
in partea despre abruptura, dupa o cercetare
minutiósa, mi s'a parutu ch ea avea forrn'a unui
patratu cu zidiuri incunjuratóre tota asia de gró-
se cá si la zidiulu esterioru : o lature a pastratu-
lui cauta spre apusu (spre orasiu); celelalte trei
laturi còtra celelalte puncte cardinali.
La coltiulu orientalu alu laturei despre abrup-
tura stau ruinele unui turnu, la celu din cape-
tub' opusu se vedu urmele altui turnu, de ace-
easi forma cu turnurile de la zidiulu esterioru.
Fostu-au turnuri si pe la midilocurile laturiloru?
Nici o urma nu se vede in total lungulu loru.
In intrulu patratului, si lipite de zidiurile sale
se vedu urrnele, temeliele si dispartiemintele di-
feriteloru incaperi pentru locuinti'a aperatoriloru,
formându tóte aceste incaperi intre ele o curte
interióra, care a trebuitu se comunice directu cu
cele trei esiri esterióre ale Cetatii.
In coltiulu orientalu alu acestei curti interiore
se afla capel'a Cetatii, acareia zidiuri de la al-
tariu stan si astà-di, de se vedu pe din intru pê-
ne si zugraviturile (mutilate de sabie, si alte u-
nelte ascutite), jertfelniculu si alte compartimen-
te ale altariului.
Wile in anii din urma zidiurile altarului erau

www.digibuc.ro
 20

mai complecte, dar', de tròsneie si ploi, blocuri

intregi s'ali derimatu din ele, si au cadiutu ala-
turea.
Intro Cetatea din intru si cea de dinafara se
afla unu locu liberu, care de siguru erá loculu de
intrunire si punere in ordine a luptatoriloru ina-
into d'a face vre o esire.
In acestu cuprinsu, si anume, lipite de partea
mai conservata din cele doue blocuri mencio-
nate ale zidului incunjuratoriu, au fostu poate graj-
durile, ch.-ci in unulu din aceste blocuri, pe par-
tea dinafara, la o inaltime suficiente, se vede o
pétra cu ductu de scurgere in siantiu.
Modulu de zidire a Cetatii inca merita o deose-
bita atentiune. Dupa tôte aparentiele, zidiulu a
trebuitu se fi fostu turnatu; adeca, se facea mai
ânteiu camesi'a lui pAne la o inaltîme, in-intrulu
carei'a se asiediá unu rôndu de pare si unu rôndu
de nesipu si de varu, si asia mai departe ; dupre
âmplerea camesiei se turná apa, care provocá ter-
berea si citnentarea varului ; dupa care veniá
o nona camesia. Paretii, ce faceau unghiu intre
ei, numai la capetele cornesieloru erau legati intre
sine prin leguturi de ram, incolo erau lipid
unulu de altulu, si pentru intarirea hpiturei se
facea pe dinafara unu picioru grosu de pétra.
Aceste particularitáti ale zidariei se veuu mai
cu séma la altariu si in zidurile de prin preju-
rulu seu. Semnele de ferbere a varului in insusi

www.digibuc.ro
 21

zidiulu formatu se vedu in tóte blocurile de para

ale Cetatii, si in scursurile capritióse ce infacie-
siéza bruftuéra dintr'insele.
Para intrebuintiata la zidirea Cetatii este IA-
tra de stânca ordinaria, pétra vênata din fire
gróse de nesipu, si bucati mari de caramida-óla.
Pe dinafara paretelui care face rotuncTulu al-
tariului se gasescu si petre de gresa, cu cioplitu-
ra gréca séu romana: asia, unu lacrimatoriu, unu
capitelu, unu postamentu de columna, si alte
elemente architectonice, in ciopliturele caror'a se
dibrescu urme de zugravéla a fresco.
Petre de natur'a acestor'a, dar nezugravite si
necioplite, se vèdu o multime, mai cu séma la
altariu si la zidiurile incunjuratóre altariului. Ele
sunt cele mai espuse van dalismului, mai cu séma
din partea olariloru, cari, cu tóte ordinile ce aru
fi datu guvernulu austriacu, le fura si le intrebu.-
intieaza la jumultiuitula veseloru de pamêntu.
Aceste petre sunt o proba mai multu ch Ce-
tatea, a carei ruine privimu acuma, nu e decatu
o reconfitructiune, la care s'a intrebuintiatu mate-
rialulu unei constructiuni cu multu mai vechie.
Ca o proba la acést'a, dupa cumu diseramu la
inceputu, sunt petrele lava, ce se gasescu in
partea reseriténa a ziduriloru Cetatii din intru.
Bucat'a de lava din Cetate, depusa de mine
la Bibliotec'a din Iasi, este de o mare varietate de
colori in scursurile sale....... TJnu specimenu ce aru

www.digibuc.ro
 22

posedändu Parintele Archidiaconu alu Mitro-

pohei din Iasi (care visità Cetatea totu in acea
di), rurnpändu-lu, aru fi gasitu in-intrulu seu o
frunza pulberizata, acarei forma strinsa de foal
aru fi pe deplinn reprodusa in cele duoe buchti
ale specirnenului.
La v'a din zidurile Cetatii se crede cä, vine din
remasitiele unei ceati romane din vecinatate, la
decoratiunile careia (dupa exemplulu artii de-
corative din patri'a muma) s'au adusu inadinsu
buchti de lava.
Totu cu acésta observatiune se léga i buca-
t'a de moneta Trajanu, gasita de Parintele Gri-
gorovici in Cetate, pe care amu depus'o d'ase-
minea la Bibliotic'a din Iasi, en alte monedi ve-
chi ce rni-a incredintiatu Santi'a-sa totu in a-
cestu scopu, cumu si duoe ghiulele de tunu, ga-
site in eastramentulu Cetatii, si cari, la gar'a de
Iticani, au fostu cantarite cu 31 chilograme.
0 ghiulea este intréga, dar turtita la o parte;
ceealalta, sfarmata de la y3, lása a se vedé unu
interioru concavu.
Ghiuleaua ântei'a, prin turtitur'a sa, ne lása a
erode ea ea a fostu aruncata, si lovindu intr'o
resistintia puternica, s'a turtitu. Fostu-a ea a-
runcata din Cetate séu contra Cetatii, de uncle
prin ricocetn a cadiutu in castramentu ? Ipote-
s'a ultima, dupa cele ce vornu aretá mai josu,
Ei'aru paré cea mai fundata.

www.digibuc.ro
 23

Acelesi ipotese se potu face si cu ghiuleua a

duo'a.
Cu multu mai importante decátu deslegarea
intrebarei de mai susu, este intrebarea : Cându
Românü si neamicii loru preschimbau intre ei
nisce presente atâtu de formidabile ?
D-la Capitanu Horezanu, din regimentulu II-le
de artileria din Iasi, care are studie speciali in art'a
militara, si care a visitatu cu deosebire museele
militare ale Austriei si Gernianiei, cercetändu a-
ceste ghiulele, a declaratu ca aunt ghiulele tar-
cesci sece, de tunuri grele (de asediu séu de ce-
tate), din epoc'a amênduroru asediuriloru Vienei ;
dice d-sa ea a vediutu d'aceste ghiulele o multime,
taa asia de mari, si inca si mai mari dechtu a-
ceste, in téte museele Austriei, éra mai cu séma
la Segedinu si la Vien'a, caror'a li se atribuie a-
ceeasi epoca si aceeasi sorginte.
Céstigatu acestu punctu de plecare, pentru a
ni fixi dat'a ghiuleleloru depuse de mine la Bi-
bliotec'a din Iasi, n'avernu decktu se ne aruncâmu
ochii pe urmatórea schitia istorica asupra celoru
trei asedie mari ale Cetatii si asupra derimarei .
ei, schitia ce o detorescu amicului meu d-lu A.
Lambrioru.
Asediulu L
Avù locu la 1417, cându Albertu, regele Po-
loniei, a incunjuratu Cetatea cu 60,000 óste ep

www.digibuc.ro
 24

scrisóre fbra alta adunatura, si a inceputu a o

bombardá in 26 Septembre, marti cbtra séra, si
a tienutu bombardarea trei septemeini diu'a si
nóptea, /bra se p6ta folosi ceva, de si mare parte
din óstea lui Stefanu esise din Cetate cu Dom-
nulu ei (Stefanu), si se dusese la Romanu, uncle
facù pregatiri de resbelu.
Acést'a e relatiunea lui Urechia. Er' Neculai Cos-
tinu vorbesce si mai deslujitu despre acestu asediu :
Regele Albertu a intratu cu vrajmasia in tiéra si
a incunjuratu Cetatea Sucevei, pe care a inceputu
a o bate din patru parti; si macaru ch avea
80,000 de óste, fòra alta adunatura ce se trage
dupa óste, si se socotea 40,000, si alta pihota si
cu trei-dieci de mii de cariucióre in tabera, dar
cetatienii tare se aperau, ch uncle glontiurile spar-
geau direa, ei nóptea tocmeau cu pernêntu. en
scênduri si cu pétra, di grijise bine Cetatea Sucé-
v'a Stefanu Voda. In fine, dupa trei septemâne
de bataie cu pusce (astu-feliu se numescu turru-
rile de còtra cronicarii nostri din véculu 17) si
di si nópte, s'a plecatu regele la pace, mai alesu
in urrn'a neinultiumiriloru armatei asediatóre, care
vedea imposibilitatea de a luá Cetatea." Regii po-
loni ajunsesera a nu mai poté conduce ostile loru
asupra Moldoveniloru, decátu arnagindu-le cù,
mergu se se unésea cu ei in contra Turciloru,
atâta gróza insuflá in ei numai numele lui Stefanu.

www.digibuc.ro
 25

Asediulu
La 1653 Sucév'a sustienù unu asediu de trei
juni in contra ostiloru lui Stefanu Ghporghitia,
compuse din Români din ambele principate, de
Unguri, de Secui, de Poloni si de Nemti. In la-
intrulu Cetatii erá Dómn'a si averile lui Vasili
Lupu. Dupa discrierea ce face Mironu Costinu,
in-intrulu Cetatii erá óste aperatóre compusa
Itéu de Moldoveni, séu din o parte din celo 8000
de Cazaci condusi de Timusiu, ginerele lui Va-
eili Voda, de óre-ce taber'a Cazaciloru erá in-
tarita ca siantiuri sub Getate (in castramentu). A-
sia darn ostile lui Stefanu Gheorghitia avusera a
luptâ : 1, contra Cazaciloru, din cari o parte,
d'impreuna cu Timusiu, tabereisera sub Cetate,
sprijiniti pe zidiuri si intariri cu siantiuri (Sian-
tiurile castramentului mentionate de noi, anume
cele despre siosé si despre vitarie), 2, contra Ce-
cari le trametea ghiulelele pe désupra ca-
strarnentului Cazaciloru. Unu faptu probéza ca
Cetatea erá aperata mai cu sérna de Cazacii
lui Timusiu : Cetatea s'a supusu, indata dupa
repunerea Cazaciloru si mórtea lui Timusiu.
Asediuln
Anulu 1674. Dupa resbelulu dtntre Turci si
urmatu la Chotinu, hainindu-se Domnulu
Petriceico, a trecutu in partea Lesilorn ; éra Tur-
cii au pusu Domnu in tiéra pe Dimitri Cantacu-

www.digibuc.ro
 26

zinu. Petriceico Voda, cu (Ate Iesiésca, a cautatu

se intimpine cu resbelu pe Dimitrascu (Cantacu-
zinu), ce veniá ell Turcii. Resbelulu s'a facutu
la Movila Rabaei, dupa care Polonii impreuna cu
Petriceico s'au retrasu in Poloni'a, lasându óste
mlntiésca in cetatile Sucév'a si Militia. Dimi-
trascu, vediêndu cetatile ocupate de neamici, si
temêndu-se se nu vina Petriteico Voda ca óste
lesiésca, a staruitu pe limp viziriu se poroncé-
sea Tatariloru se ierneze in tiéra, si cumu se-i pese,
chndu erá, Domnu strainu, grecu tiérigradénu l
Asia, eh pe de o parte tiér'a erá predata de Ta-
tari, si pe de alt'a de Nerntii asiediati in cetáti.
In alu duoilea anu (1675) alu Domniei lui Du-
mitrascu, au intratu Turcii cu óste multa in
Poloni'a, predându tóta Podoli'a, si au ajunsu
pêne la Jerovna. De aicea a tramesu Vizirulu pe
Caplanu-Pasid cu óste turcésca si moldovinésca,
cá, se cuprinda de la Nemti Cetatea Sucév'a, si
cetatea Nérntia. Mai inainte de a ajunge óstea
acést'a la Sucév'a, Nemtii din Cetatea Nératiu,
constrinsi de fenne, au esitu din Cetate, cu tabe-
ra legata, si au purcesu se se unésca cu Nemtil
din Sucéra, daru pe cale i-a decimatu hatma-
nulu Moldovanu Buchusiu, cu eroiculu capitanu
.Decusari. Nemtii s'au tienutu in Cetatea Sucév'a,
pêne s'a facutu pace intre Turci si Lesi, si li-
a venitu poronca de la Lesi se parasésca Ce-
ta tea.

www.digibuc.ro
 27

Th rimarea Cetatii.
Dupa ce au esItu Nemtii din Cetate, a poron-
citu Vizirulu se se strice cetatile. Neculcea
presupune ca acésta idee nenorocita aru fi fustu
data Vizirului de fricosuln Dornnu strainu grecu,
Dumitrascu. Tramesu-a deci Domnulu strainu pe
altu strainu, grecu, pe Panaitachi Moronu, de a
stricatu Cetatea Sucév'a, si a predatu tóte odó-
rele ce se aflau intr'insa, si s'a umplutu greculu
de avere."
Totu Neculeca mai dice : In dilele domniei
lui Duca Voda (adeca inainte de asediulu Vienei
din 3683) a cadiutu turiudu celu mare de la Ce-
tatea Suceév'a, ce se numiá turnulu Nebuisai, si
acést'a o pune elu intre seam ele rele ale timpului.
Zarnc'a.
Din centrulu orasiului suindu-te dreptu spre a-
pusu, trecêndu prin suburbi'a armenésca, dai ânteiu
de biserica Sf. Cruce (acmn armenésca), apoi de
beseric'a Sf. Simeonu (acumu armenésca), si de acolo
inainte pAne la pórt'a din susu a orasiului, apoi
prin drumulu din tiérêna, ce incepe d'aci, si ajungi
la Zamc'a.
Zamc'a in slovonesce, dupa cumu spunu cu-
noscatorii acestei limbe, insémna totu asia de
bine : cetate, intrare, séu cheea unei positiuni.
Zamc'a aperá orasiulu mai cu séma despre
Lesi si Tatari ; Cetatea aperd despre Turci ;

www.digibuc.ro
 28

Facie cu Polonii, Românigpdicau pretentiuni

asupra Pocntiei si bAntuiau necontenitu provinciele
boru orientali, fiindu mai dese ori ei a-casa la
Poloni, decAtu Polonii la Români ; de Turci
inse numai se aperau, ba inca, pentru a capetá
unu mica ajutoriu spre a respinge navalirile a-
cestor'a, Stefanu celu Mare merge pêne a se u-
mill la Poloni !
Tatarii sunt hoti de-calare ; pentru préda ei
fugu cá fulgerulu paste tieri intregi, daru nu
stau la lupta de eau alaturea cu Turcii. Ar-
mata grea, tunuri, ei nu au : calarime, atâta totu,
si calarimea cea mai buna nu urca unu munte
dreptu.
Un patratu incunjuratu cu ziduri multu mai
gróse de câtu la zidurile vechi ale monastiriloru,
ziduri cu metereze de flinta, si aperate din tóte
partile cu siantiuri adfinci, inaintea caror'a se
Mitt valuri de parnéntu largi si inalte cá si zi-
diurile, in fie-care coltiu alu valuriloru chte unu
turnu de pamêntu, in form'a turnuniloru din Ce-
tate, cu périferia multu mai larga, dar pucinu
mai inalte decâtu valurile, écca Zamc'a, cumu o
vedemu astà-di.
Cá complimentu alu intaririloru ei, mai ga-
simu : 1, in zidiulu apusénu (celu eu privire la
Schei'a) dreptu la midilocu, unu turnu lungare-
tiu, oblu, in forma de baserica ordinaria : pe de-.
desubtu-pórta ; pe de laturile portiei- actualminte

www.digibuc.ro
 29

-odhi de locuitu ; éra in catulu de désuprabe-

serica in trei compartimente (unulu spre médl-
nópte altariu, celu din midilocu-intrare, alu tre-
ile fbra destinatiune), cu metereze de flinta si de
tunuri, si cu ochiuri de observatiune ; 2, in zi-
diulu despre-reseritu, si anume in coltiulu celu
mai despre reseritu, unu altu turnu, patratu : de
desubtu-pórta (acuma partea despre orasiu este
astupata); désupra-altariu ; si mai désupra-locu
de unde se vede, peste câmpie si orasiu, in tóte
partile in mare departare ; 3, In curtea Zamcei,
in midilocu, pe o linee perpendiculara pe lun-
gimile turnuriloruo beserica (numita acurna Sf.
Acsenti); 4, Lipite de zidurile incunjuratóre cur-
tli, gasimu urmele ziduriloru si temeliele cari
formau incaperile cetatiii.
Turnulu despre orasiu (celu patratu) punea
deci in comunicatiune orasiulu cu Zamc'a ; tur-
nulu despre Schefa lasá trecere iute ostasfloru
din Zamc'a, candu. voiau se faca esiri in contra
dusmanului.
Zidurile, turnurile, biseric'a, valurile, sunt mai
multa séu mai pucinu depline si bine conser-
vate. Numai ch, in zidiulu despre médi-di, (care
dà in faci'a poticei ce aduce din valea din Sche-
i'a in faci'a Cetatii) se vèdu multe carpiture, ceea
ce presupune ch du a suferitu mai multe bathi.
Zamc'a de demultu este beserica armenésca.
Inse de cându?

www.digibuc.ro
 30

Trei traditiuni 'si faca resboiu in acésta pri-

vintia ; traditiunea armenésca, traditiunea des-
pre Sobieschi, si traditiunea románésca.
Traditiunea armenésca pretinde ca trei frati
armeni: lacobu, Acsenti si Grigori, an camperatu
loculu cetatii ai au ziditu, celn finteiu-beseric'a
despre Schei'a, numind'o Sf. lacabu; celu alu du-
oilea-beserie'a mare din carte, numind'a Ac-
senti; si celu ala treilea-beseric'a-turnu, &spree
orasiu, numido Sf. Grigori Luminatioriulu; ai, a-
cést'a la 1606 !
TotuIu aru fi fostu de minune potrivitia Rua
acésta recentisima data.
Daru dupa traditiunea românésca, SE facobu
e vechi'a Adormire a Maiceí Domnului: SE Ac-
senti e vechi'a Sf. Paraschiva; si SE. Grigori Lu-
rninatoriulu e pórt'a si turnulu celu mare a Getatii..
Dar' Sf. Iacobu (ci si Sf Acsinti) e unu stilu.
arehitectonicu vechiu, mai vechiu deektu in be-
sericele Stefaneide ornamentulu ca caramidi ju-
multiuite (care chiara la beseric'a SE Ierna din Pétra,
alui Stefanu C. M. este rudimentalu) si ornamentula
ca colaci de pétra impleticiti, este totu ceea ce
avemu mai radimentalu in acestu genu. SE Ac-
senti este in compartimente pentru barbati si..
femei, cá, in tóte besericele Stefaneide ; ba inca,
compartimentulu femeiloru e despartitu de ahr
barbatiloru prin o usia, in stânca cioplita, iden-
wq cu aceea de la vesméntarea Sf. Eau CAI

www.digibuc.ro
 31

Nou. Ba, si mai multu, in ornamentatiunea a-

6estei usie, anume in dreptu-ungbiu. vedernu
duoe flori de lis, éra in cele duoe trapeze de pe
de laturiceite o rosa, insemne Stefaneide, cari
nu le vedemu la usi'a vestmnêtariei!
Se fi fostu aminterea lui Stefanu Celu Mare
mai scumpa in finim'a Armeniloru in 1606, de-
eau ficiorului si nepotului seu indata dupa mór-
tea sa?
Apoi icónele, cele zugravite pe pareti casi cele
zugravite pe lemnu, atâtu din Sf. Iacobu, catu si
din Sf. Acsenti, aunt icóne si sAnti ronAnesci
numai restauratiunea si inscriptiunea loni Bunt
armenesci: ba inca si aceste lipsescu catapitesmei
Sf. Paraschive, care se conserva in beseric'a St.
Grigori!
De almintrelea daca cei trei frati aveau atâta
zelu religiosu si atâta avutie, pentru ce le-aru
fi irositu ei in aceste ziduri, siantiuri, valuri,
straine sentimentelui loll" principalu ? Oare. a-
Irasi d'acestu sentimentu, nu le-aru fi intrebn-
intiatu mai bine spre facerea unora beserice nu
asia pre din cale a fara buccie.
Nici stilu, nici picture, nici zidaria, nici inta-
riri, nimica nu ni spune ca aci din capulu lo-
cului a fostu numai beserica, si inca beserica
din 1606.
Traditiunea despre Sobieschi, pretinde eh So-
bieschi a gasitu la Zamc'a numai beserica ar-

www.digibuc.ro
 32

menésca, incunjurata cu zidiuri, si ch, siediêndu

in ea chtu-va tempu, a pusu de i-a facutu sian-
tiurile si valurile de paméntu en turnurile loru.
Ostile lui Sobieschi de trei ori au incursu in
Moldov'a : in 1687, in 1689 si in 1691. In des-
crierea Sf. Ieum Celu Nou, aretarAmu in ce con-
ditiune a urmatu trecerea lui Sobieschi prin Sucév'a
in 1687. In retragerea sa precipitata, elu avfi
temp u se redice nisce odóre si avutie : dar erá
departe se'lu ingaduie timpulu se faca nisce in-
tarituri, cari in ori-care casu aru fi fostu in
contra Mi.
Se vedemu in ce conditiuni s'a petrecutu in-
vasiunile lui in Moldov'a din 1689 si 1691.
Eata o schitia istorica detorita totu d-lui Lam-
brioru, care va poté se faciiteze deslusirea a-
deverului:
Sierbanu Can tacuzinu, Domnulu Munteniei, se
intielesese cu crestinetatea in contra Turciloru.
Cantemiru, care se facuse Domnu prin starutn-
tiele lui Sierbanu, in facie cu in denmarile se-
crete ale acestui'a d'a intrá si elu in ac6sta in-
tielegere, la inceputu promisese, dar' cându veal
momentulu, nu se miser), ; ca-ci elu avea ostatecu la
Turci pe insusi fiiulu sen Antiochu. Asia, cându So-
bieschi trecii in Moldov'a, crediêndu c'l va avea pe
Cantimiru aliatu, acest'a fugi din lasi in taber'a
Turciloru. Acést'a inlesnl pe Cantimiru se scape
tiér'a numai cu ostile române din Moldov'a de

www.digibuc.ro
 99

bandele de hoti poloni, ce Sobieschi reversh a-

supra Moldovei. Dreptu resbunare, Sierbanu eau-
tà, prin intrige la Turci, se restórne pe Canti-
mini din domnia, dar nu isbutl cáci 'lu cuprinse
mórtea (1688).
In locula lui Sierbanu venì Domnu Costantinu
Brâncovénu, cu care nu se stiuse neamicitiele
dintre domni, cari necontenitu erau alimentate
de fratii Cuparesci. Anteii ani ai domniei lui
Brâncovénu se insémna prin invasinnea Nemti-
loru in Munteni'a : boiarii sfatuira se li incline
tiér'a, dar BrAncovénu n'a primitu ; ci a traga-
natu lucrurile pêne ce venira ostile turcesci, di-
naintea carora fugira Nemtii.
In anulu alu douilea alu domniei lui Brâncové-
nu (1689), ârnbii domni rornâni din ordinulu Sul-
tanului trecura cu ostileloru in Ungaria, cá se
asiedie la domnia pe Techele, daru nu isbutira.
In acestu timpu, in Moldov'a, Lesii si-au asiediatu
óste la Zvancea (nu trebuie confundata cu Zain-
c'a), facéndu ocopu (siantaiu) din susu de Zvancea,
si in cetatea Soroc'a, si au ocupatu totu tinu-
tulu Cernautiloru, facêndu in câte-va locuri par-
cane, unde au asiediatu óste de Jomiri, Moldo-
veni si Lesi.
Alungatu din nou, Sabieschi intrà pentru a
trei'a oara in Moldov'a la 1691, si dupa ce a
predatu mai multe locuri, còtra tómna s'a in-
torsu lasAndu óste cu provisiuni in cetatea IsTénatiu,
3

www.digibuc.ro
 34

in Sucév'a, iiì Monastirect Arntenêsca, ampulu-

Lungu, Hangulu si Seculu, dice Neculcea, pe cari
localitati Cantemiru a cercatu se le scóta din ma-
nele ostiriloru lesiesci, daru nu le-a potutu.
Lesii, asiedindu-se in Monastirea Armenésca pe
iérna, de siguru cautára a se intari catu mai
bine in acésta positiune, si póte acestei epoce
trebuie se atribuiniu cârpiturile zidiului despre
médi-di, pe care le amenintiranm mai la ince-
putu. Chronicarulu inse nu ni vorbesce nici de
siantiuri, nici de valuri, construite séu reparate de ei.
Ecce =LIU Parini ele Grigorovici armoniséza
tóte aceste trei traditiuni: Zamc'a din vechiu a
fostu a dou'a cetate tare a Sucevei, dar, dupa
vremuri slabindu stepämirea tierei, Zamc'a, cá
si Sf. Simeonu, cá si Sf. Cruce, cá si alte mul-
te locasie saute românesci (nentionaramu chiaru
la inceputu beseric'a arména si cea rusésca din
centrulu orasiului), cadiêndu in parasire, s'au
datu din lacomia banésca de domnii venetici, ea
invoirea mitropolitieloru, in stepanirea Armeni-
loru bogati, cari le prefacura in beserice armene.
Santfa-sa mi-a promisu chiaru, va dá,
indata ce'i va fi la in de mâna, notitie ski copia
de pe unu chrisovu a mitropolitului Teofilu, prin
care se trecura in stepânirea unoru armeni trei
beserice parasite, dreptu 600 galbeni !
Si póte ca intre acesti armeni se fi fostu trei
frati, Iacobu, Grigori si Ac.enti, cari din cele

www.digibuc.ro
 35
-..
trei beserice luara Zamc'a, si restaurándu bese-
ricele si turnulu ei, le prefacura in beserice arme-
nesci cu cramurile sAntiloru de acelesi numiri ea
ei, de la care epoca Zamc'a se cunósce sub nurni-
rea de beserka Armenésca, si Sobieschi, apretiându
insemnetatea ei strategica, o reparà si'si asiediä in
ea trupele sale cá se ierneze in ea iérn'a din 1691.
Dar' Zamc'a a trebuitu se fia una din cetatile
tari ale Sucevei cu multu inainte de epoc'a ste-
faneida ; sub Stefanu C. M. ea capetâ, o restau-
rare si o intarire mai multu, dupa cum se vede
din usi'a in pétra cioplita din turnulu SE Acsenti,
In afar'a bisericei acesteia, désupra usiei de la
pridvoru, a fostu o pétra monumentale, care la o
restaurare mai crrendu (sub stepânirea armen-
esca) s'a inlocuitu cu o lespede mormêntale, de
nu me insielu.

V. Sf. Iónu Botezetorulu.

Se afia inteo ogragióra, ce vine nu departe
de rip'a sipoteloru. Acésta capela se afla sub
ingrijirea parochului Sf. Dimitri.
In dosulu capelei, si lipita de pridvoru, este
mic'a sa clopotnitia, sub care se afla o gropnitia
ce merge pêne sub beserica.
Totulu intr'ins'a e restauratu.
In fundulu pridvorului, intr'o ocnitia, se vede
o zugravitura, fórte rèu restaurata, care repre-

www.digibuc.ro
 36

sinta cgpulu de zzmrbu, cu steua intre córne, a-

vêndu &supra, de desubtu, si pe de laturi ceite o rosa.
Liinga catepetésma, spre stran'a mare, este
unu sfesnicu mare de alama, masivu, d'unu stilu
fcirte vechiu, si care s'a gasitu in tinterimulu
besericei Mirauti.
In partea opusa, servindu de picioru pentru
aprindietoriu, se afla, nu se scie de cându, unu
postamentu micu de pétra, cioplitu in siese fecie, a-
vêndu pe un'a din ele o inscriptiune in slavonesce.
VI Beseric'a Mirautii.
Numita astu-feliu de la suburbi'a in care vine,
si care pae câ, ea singura si-a luatu numirea
de la o familia mai insemnata, séu mai numerósa,
care impopulà acésta suburbia din inceputu
Famili'a Mirautii este comune intre locuitorii
nostri sâteni, mai cu séma in partea muntósa
a Moldovei. Mi s'a intêmplatu la Seminariulu din
Socol'a se amu chiaru unu elevu cu acésta familia.
Beseric'a Mirautii are chramulu Sf. Gheorghi,
patronulu tierei, acarei'a Mitropolia a fostu. din
timpurile cele mai indepartate. Nu se scie de cându
e fondata. Dupa o credintia, fórte contestata de
altii, zidirea ei nu s'aru redicá mai departe de A-
lexandru celu Bunu. Beseric'a este mare si im-
punatore. Inca de demultu statea in ruine si des-
coperita, cându, la 1854, Nemtii, pregatindu-se
intrá in Principate, au concentratu trupe in

www.digibuc.ro
 37

Sucév'a, unde neavêndu magasinele necesarie

pentru hran'a cailoru, a acoperitu, intre altele,
si beseric'a Mirautii, facêndu-i pe din intro. trei
rtinduri de racle, si a intrebuintiat'o astu-feliu
mai multi ani cá hambaru.
In urma ne mai facênu-li trebuintia, a datu-o
in chiria, totu cu acésta destinatiune unui judanu!
Erá inchisa si n'amu potutu-o vedé pe din intru
Pe din a fara a fostu peste totu zugravita, si se
vèdu chiaru si acuma in unele pârti urmele picturei.
Ferestele ei, mari din vechiu, parte au fostu
strimtate mai pe urma, parte astupate cu totulu.
Pe din Intru, dupa spus'a visitatoriloru compe-
tinti, acésta beserica este in adevèru o capu-
d'opera architectonica. Boltiele sale aru fi totu ce-
ea ce are architectur'a romána mai Indeplinitu
in acestu genu.
Dupa opiniunea architectiloru nemti chiaru, be-
seric'a Mirautii este cea mai norocita din tóte
imitatiunile Scintei Sofie !

Beseric'a Sf. Dimitri.

Beseric'a spre apusu ; turnulu spre resaritu.
Turnulu acest'a e mai inaltu de câtu tóte tun-
nurile besericiloru stefaneide câte amu vediutu:
e cu multu mai inaltu decâtu insusi turnulu Sf.
Icinu Botezatoriulu din Pétra. Se vede c'a fostu
construitu inadinsu intr'unu scopu strategicu.
Form'a lui de la pamêntu este : unu turnu in

www.digibuc.ro
 38

patru muchie' de doue ori mai inaltu de cAtu

turnulu Sf. Iónu celu Nou, peste care se redica
unu alu duoilea turnu, esagonalu, pe jumatate de
inaltu câtu partea de desubtu.
In partea superióra a partii patrugulare, pe
faci'a de câtre resaritu, se afla o pétra mare in
care este cioplita, c'o acuratetia rara, o marca.
Din drépea (cumu te uiti la dins'a) a acestei
marce se redica grumazulubine desemnatu si in-
comatu a lu zimbrului, care supórta capulu zim-
brului, intio atitudine profilactica, cu córnele as-
cutite, marisióre, infurcate in intru ; intie come
steua ; désupra grumazului, in linie cu capulu
lun'a cu figur'a de omu in intru ; pe partea opusa
sórel e; sub capu la stâng'a, in desiertulu lasatu de
grumazu, unu ecuisonu in linii simple si elegante
cu duoe compartimente : in celu d'in stáng'a o
tlóre delis cu trei frundie susu si trei frundie giosu,
dispu se astu-felin cá se deie ilusiunea unei cruce du-
ple; in partea drépta colorile eraldice (ask') credu),
esprese prin trei linii drepte o(izontali, ce ocupu
numai jumatatea superiOra a compartimentului,
fòra insa d'a se prelungi pêne la estremitatea sa ;
de desubtulu ecuisonului se afla rosele,
Sub acésta pétra m area sth o pétra mare cu
o inscriptiune in slavonesce.
Désupra usiei, care face intrarea in pridvorulu
besericei, se afla o alta marca, si de desubtulu ei
o alta pétra cu inscriptiune.

www.digibuc.ro
 39

Marc'a acést'a este unica in feliuln seu : intr'o

cununa, formata de duoe crengi, sustienuta de
duoi copii inaripati, se afla capulu de zimbru, a-
vêndu steua intre córnele sale.
Rest auratiunea ultima a besericei, respectAndu
inscriptiunile si marc'a de pe turnu, s'a compla-
cutu a infrumusetiá marc'a ultima, zugravindu-i
capulu, cunun'a, ect., cu colori vie, rèu potrivite.
Beserica Sf. Dimitri, cá si a Mirautiloru, a statu
multu timpu descoperita si in parasire, si odata
mai cu prefacerea acestei din urma in hambaru,
ea s'a restauratu si s'a redatu destinatiunei sale.
La restaurare, partea cea mai superióra a
a turnului s'a incunjuratu cu unu grilagiu in feru,
pentru observatiune in contra focului; si zugra-
véla de pe din afara a besericei, atacata de timpu
si vandalismu, a desparutu cu totulu sub tencué-
l'a si zugravél'a ce i s'a suprapusu.
De intre in pridvoru, dai pe data de-o pardo-
séla cu petre morrnêntali, aduse din thaterirnu-
lu Sf. Dimitri, séu si a altoru beserice. Mai tó-
te aceste petre pórta decoratiuni inflorite, póte
urmele marceloru diferiteloru familie pe acaroru
mormènturi ele au statutu ; inscriptiunile loru (la
cele mai muite pe margeni) sunt in slavonesce.
Inscriptiunile, cá si decoratiunile sepate, sunt róse
de piciórele inchinatoriloru. Dar' credu eh cu
staruintia unu cunoscètorin alu limbei slavice
totu aru poté se le discifreze, si asia póte s'aru

www.digibuc.ro
 40
restabili geneologi'a multorn familie boeresci ve-
chi, séu a inrudiriloru domnesCi, séu s'aru fixá
diferite date istorice. Peste unu anu séu duoi,
acésta lucrare va fi imposibile.
De la pridvoru purcedu duoe compartimente :
alu femeeloru, alu 2-lea alu barbatiloru.
N'amu observatu intrare speciale pentru
cestu din 'Irma compartimentu.
Cu ocasiunea restauratiunei mai susn amintita,
intrarea strimta, care despartiá aceste duoe
compartimente, s'a largitu in form'a unei arcade
deschise, care nu mai lása din vechiulu parete
despartitoriu decâtu partile strictu necesarie pen-
tru sustienerea arcadei.
Pe acestu parete dispartitoriu, pe faci'a des-
pre altariu, au fostu din vechin portretele fun-
datoriloru si ctitoriloru. D'intr'aceste portrete
n'au mai remasu dechtu patru figuri, fòra nici o
indicatiune de nume, asiediate tóte pe piciorulu
din drépt'a alu arcadei : mai la drépt'a este o D(.5m-
na cu coron'a pe capu, dupa dins'a vinu done
domnitie tinere cu coróne pe capu, si tocmai in
marginea arcadei unu Domnu, cu coron'a pe capu.
Marginea din stang'a a coronei, a fecei si tru-
pului Domuului sunt óre-cumu restabilite prin
trasaturi grosolane in colori nepotrivite.
Zugravitur'a pe .din intrulu besericei subsiste,
de si deteriorata in multe locuri.
Boltiele besericei sunt majestóse.

www.digibuc.ro
 41

Inscriptiunile slavone de pe turnu si de la

pridvoru, dupa cumu mi s'a spusu, fixéza dat'a
inceperei acestei beserici la 1475, -si dat'a termi-
narei ei la 1478. Ele mai spunu eh beseric'a
acést'a a fostu construita in prejda palatuliti dom-
nescu, recnga calea domnésca.
Beseric'a se afla cladita inteo mica piacie ne-
ingradita si incunjurata din trei 0/.6 de casutie,
mice, clese si murdarie. Lectorulu va intielege ch,
o asemenea vecinatate nu e decatu a judovului.
Beseric'a se ascépta curêndu la o restauratiune
mai ingrijil a. Se facu multe promisiuni di cu
acea ocasiune se voru derimá cladirile cari in-
cunjuru si profonéza acésta beserica.
Peste 4 ani, se âmplinescu 400 ani de la in-
temeiarea acestei beserice.
Se spera, ca cu acea ocasiune se va face um.'
serviciu mai estraordinariu pentru comemora-
rea fundatorului si ctitoriloru acestei beserice.
Ara fi ocasiunea cea mai nemerita pentsu is-
torien, pentru eraldicu, architectu, pictoru, ar-
cheologu, si pentru strategiculu românu, a'si dá
o intalnire pentru acea ocasiune in vechi'a capi-
tale a Moldovei, spre a stud-id in ruinele loru
mai in detaliu monumentele de gloria nationale
din epoc'a Dragosidiloru.
VIII. Palatulu Domnesc.
De la Sf. Dimitri pléca o stradela spre mé-
di-di, care dà in strad'a in care se afla Otelulu

www.digibuc.ro
 42

cle Moldavi'a,7,si facia cu acest'a-Diregatori'a Co-

numale. La zidirea acestui otelu s'aru fi aflatu
pivnitie imense, unele cu cluoe rônduri.
Totu in aceeasi strada, pe aceeasi parte, dar,
caum in capetulu despre nordu alu stradei, se
afia alu duoilea otelui mare alu Sucevei, la zi-
direa caruia s'aru fi gasitu érasi pivnitie d'ase-
menea natura, si diferi.e temelie de zidiri ve-
chi, din acaror'a pétra s'aru fi construitu in
totulu acestu alu duoilea otelu.
Pivnitiele si zidirile descoperite la zidirea ce-
loru duce otele, prin munificenti'a si soliditatea
loru, se credu a fi din incaperile Pal atului Domnescu.
Ca lea Domnésca (acumu Strad'a Domnésca),
trecêndu prin centrulu orasiului, si coborindu
spre beseric'a Mirautii, lása in stâng'a beseric'a
Sf. Dimitri, pe urma (inainte d'ajunge la bese-
ric'a Mirautiloru) lása in drépt'a si camu de-
parte Capel'a Sf. Icinu Botezetoriulu, dupa care
trece pe la drépt'a besericei Mirautiloru, de unde
cobóra spre infundatur'a Cetatii.
Daca tóte ipotesele de mai désupea., sunt ade-
verate, atunci Pa?atul a Domnescu, cu incaperile
si curtile sale, aru fi o cupatu spatiulu marginitu:
la apusucu strad'a in care este Diregatori'a
Comunale; la médi-dicu liniea ce merge, de
la Diregatori'a Comunale, dreptu spre reseritu
pe désupea ripei slpoteloru; la médi-nópte cu
Calea Domnésca; si la resaritu--prin liniea ce,

www.digibuc.ro
 43

cii pricinn mai la vale de capel'a Sf. lónu Boteze-

toriulu, impreuna cele din urma duoe
IX. Populafiunea Sucevei.
Dimitri Cantemiru, in loculu citatu in des-
crierea nóstra despre ruinele Cetatii, dice 6,
Sucév'a ara fi avutu 16,000 case si 40 beserice
Numerulu caseloru nu'lu credu multu esageratu,
cáci pe de o parte podisiulu pe care stà orasiulu este
de ajunsu de iutinsu spre a-lu Ii potutu continé ;
éra pe ele alta parte, orasiulu se pare a fi fostu
peste mesura desu : nu se face ac.tualminte nici
o cladire noua, chiara si pe locurile din timpu
innemorabilu viraue, fbra da mt se dá de urine de
cladiri vechi.
Pentru beserice, cari si as;à- di sunt nume-
róse, traditiunea popularia merge nemesurabilu
mai departe de chtu afirmatiunea lui Dimitri
Cantemiru : n'apucaserim a me instalá la otelu,
cându unu roinánu sucevénu ; pe care'lu in-
trebamu despre principalele edificie si ruine, me
asigui à ca in Sucév'a din vechiu au fostu pe atate
beserice, pe cede si dile in anu!
Nimicu nu póte se incante imaginatiunea po-
pularia, se magulésca amorulu propriu alu unui
orasiu decadiutu, si se ni deie intr'unu modu
mai palpabilu ideea despre marimea si straluci-
rea vechei Suceve, cá acésta credintia, ch ea erii,
unu orasiu in care nu trecea di lasata de la

www.digibuc.ro
 44

D-zeu fara ca rornânulu, crestinulu din ea, se

MI fie chiamatu la o praznuire !
Ce e derptulu, Parintele Grigorovici, cu totu
enfusiasmulu seu pentru glori'a si stralucirea
ti ecuta a Sucevei, este departe d'a admite esi-
stinti'a vre odata in Sucév'a a unui numeru ma-
caru pe jumatate atatu de colosalu de beseri-
ce, de si Sauti'a-sa crede cà numerulu indicatu
de Dimitri Cantimiru aru fi cu multi mai josu
de ciltu adeverulu.
Faptulu este eh cladirile mai noue, din ultimii ani
chiaru, au descoperitu terneliele multoru beserice
acaroru esistintia nici s'a presupusu. Apoi mai sunt
si besericele, cari, aflimdu-se parasite din amintire
de némuri, au fostu in ultimele decenie rase cu
desevêrsire.
Tóte deci ne facu a crede ca numerulu be-
sericelora Sucevei indicatu de Principele Di-
mitri Cantemiru este asemenea departe d'a se
inté considerá esageratu.
Astà-di se socotescu in Sucév'a 2000 de case
cuprindietóre intre 8 10 mii suflete. Dupa
nationalitAti distribuirea loru aru fi: 2 cincimi
Romani ; chte 1 cincicirnejudani si Armeni ;
restulu-Ruteni, Lipoveni si Nemti.
Marc'a actuale a Diregatoriei Orasiului este :
désupra pajura.yemtiésca, éra de desubtu Seintulu
Glieorghi calare, ucig6ndu scorpea.

www.digibuc.ro
 4.5

X Obiectele depuse la Bibliotcca.

a). Din partea Piint1ui GrigoroviCi :
2. Ghiulele sece gasite in costramentulu Cetatii.
Trajanu argintu (moneda), gasitu in Cetate.
I. Soldu de arama, pe o parte ecuisonu infloritu,
in care se vèdu duoe chiei incruclsiate,
si de desubtu o cruce; in juru, din ins-
criptiune, se mai cetesce : SOUDVS, si
la urma s'aru vedé : 5. 2. Pe re-
versu: o harpa resturnata intennu C
désupr'a caruia sth coron'a regale ; din
inscriptiune se cetesce cu greutate :
CHRITIANA (seu. Chritina). D. G. R. S.
Soldu de arama, mai bine conservatu. Ecui-
sonulu mai infloritu aru cuprinde alte
insemne decatu ânteiulu ; imprejurnlu
seu se cetesce: HUM LI. .
1671 (?). I. Marc'a pe reversu cá.
si la ânteiulu, cu inscriptiunea fórte
cetétia : CHRITINA. D. G. R. S.
I Soldu si mai bine conservatu, dar' cu taie-
tura neregulata. Acelasiu ecuisonu si
marca cá la Anteiulu. Din inscriptiu-
nea in jurulu ecuisonului se vede :
SOLIDVS. 5. 8.; din inscriptiu-
nea de pe reversu, taietur'a monedei
nu ne lása a vedé decátu : . N A.
D. G. R. S.
1. Moneda de taitura cu totulu neregulata : E-

www.digibuc.ro
 46

cuisonulu, formatu de aripele (nnui

vulturu ?) in chide ancor'a si funi'a, cari
spfincliuru de in chietur'a aripeloru prin-
tr'unu agrafu in form'a unui 4). In-
scriptiunea din juru lása a se vedé
nurnai BLI, apoi duoe sétr trei
litere capitalice-de-petitu, dupa cari
litera mare cá si cele trei precedeati
necetibile, dar cari s'arn legá cu
matórele RI, dupa cari urméza érasi
o litera necetibile ; in fine W1.- Pe
reversu segmentele a duoe monedi, 1a-
sándu intre ele unu spatiu punctatu.
Pe unu segmentu se cetesce CARO
pe alu duoilea segmentu se vede a-
anulu 1660 ; sub acestu anu se vede
y (jumatatea unui M, séu jumatatea
unoru litere ce impreuna ni-aru dá
in partea superióra acésta forma).
Aceste ul time patru monete sunt gasite in T. Siretin.
1. Moneda de arama, gasita in Bosancea (la re-
seritulu Sucevei). Pe o parte are in
locu de ecuisonu, unu A intr'unu G
(iustavu-Adolfu ?) ; imprejuru, inscrip-
tiune necetibile.Reversulu ni-aru in-
faciesid form'a intunecata a unui capu,
si o inscriptiune greu de cetitu.
i. Moneda de argintu ungara (gasita ing radin'a
Par. G. L. Grigorovici in Sucév'a) mkt-

www.digibuc.ro
 47
cata clesupea. Ecuisonulu, impartitn in
patru compartimente prin duoe drepte
perpendiculari, cuprinde in midilocu
unu ecuisonasiu. Compartimentulu su-
perioru din stanga aréta uinii orison-
tali, celu superioru din drépt'a pre-
sinta o cruce.; cele duoe comparti-
niente inferiori si ecuisonasiulu cu-
prindu inflorituri (?). In jurulu ecuiso-
nului se mai cetesce : FERDINAND. D.
G. H.Pe rcversu se vede in midilocu:
Nascetórea Domnului cu Prunculu in
bracie, la stiing'a careia in josu unu
H si la drépt'a totu josu unu R. In
juru se cetesce : PATE21A VNGAR.
I. Solidu de arama, mai grosn deatu prece-
dentele. Pe o pa rto are vulturulu cu
crucea in peptu, si in juru inseripti-
unea sums pou .... 166 . . .
Pe reversu capulu cu inscriptiunea
CAS. (Casimirus) R mai intro.
SOLIDAR.
L Solidu de arama, mai micu ceva deditu pre-
cedentulu. Pe partea cu vulturulu se
vede SOLID. REG Po revers1
se dieiresce unu capu, si din inscrip-
tiune se mai v6du trei litere ultimo:
(Po) LON.
J. Moneda de argintu ubtîre si stérsa. S'aru paré

www.digibuc.ro
 48
ch presienta urme de scriptura turcésca.
I. Moneda de arama stérsa. Inscriptiunea se
vede a fi latina, si pe o parte s'aru
paré at se vede figur'a unui omu calare.
Intimele patru monede s'aru crede gasite in
Sucév'a.
Tóte monedele donate do Par. Grigorovici, a-
fara de Trajanu, au meritulu d'a ni presentá, du-
pa tóta probabilitatea, etalónele monedeloru mi-
nunte de arama si argintu,cari avéu cursu la noi
in jumatatea ultima a seculului 17.
b, Din partea autoriului :
1. Moneda de argintu subtire, mai mare decâtu
precedent'a moneda de arama, gasita
de unti nepotu alu men, in Iasi in
curtea fratelui meu, ce vine liInga
scol'a din Sararia.- Pe o parte a ei
se cetesce : SIGIS. AVG. REX. PetilM (e-
raniae) . . . in jurulu unei stone mi-
tropolitane (?).Pe reversu se vede
figur'a unui sutasiu calare, cu suliti'a
redicata,nuj irulu carei'a se cetesce:
DVCAT, LITVA. MGR.
I. Bucata pétra de lava, impregnata cu varu si
caramida, din zidiulu Cetatii Sucevei,
si alte duoe bucatiele mai mici de lava.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro