CETATEA SOROCA .

ARHITECTURA
 SCURT ISTORIC
Cetatea de la Soroca a fost înălțată deȘtefan cel Mare în
ultimul sfert al secolului al XV-lea. O spune tradiția locală,
care-i explică numele prin faptul că domnul a pus soroc
(termen de clădire). În 1499 este menționat documentar
Coste, primulpîrcălab al cetății. Cetatea Soroca a fost ănălțatî
împotriva cetelot tătare de pradă, care prin vadurile Nistrului,
își croiau drum în Moldova. Soroca n-a fost o cetate mare, cu
două rînduri de ziduri, ca Suceava Cetatea Albă sau Hotinul,
ci o fortăreațămică, un castel pentru adăpostul unei străji de
pază împotriva tătarilor.
 DESCRIERE
ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI PETRU RARE Ș, PE RESTURILE
VECHII CETĂȚI SE CONSTRUIEȘTE O CETATE NOUĂ, DIN
PIATRĂ, DE 15-20 M. CARE SE PĂSTREAZĂ ȘI ASTĂZI
ÎNTR-O STARE EXCEPȚIONALĂ. CETATEA SOROCII ESTE
UNICĂ PRINTRE CETĂȚILE MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI
PRIN SISTEMUL ARHITECTONIC DE CONSTRUC ȚIE.
PLANUL SĂU CIRCULAR ARE UN DIAMETRU DE 37,5 M.,
PATRU TURNURI CIRCULARE ȘI UN TURN DE ACCES DE
PLAN RECTANGULAR.
 CETATEA ARE O FORMĂ CIRCULARĂ CU DIAMETRUL CURŢII
INTERIOARE DE 30,5 M, CU 5 TURNURI, 4 CIRCULARE ŞI UNUL
PRIZMATIC CU PASAJUL DE INTRARE, TOATE AMPLASATE LA
DISTANŢE EGALE. ZIDURILE INCINTEI, DE 3,05 M GROSIME ÎN
TOATE ELEMENTELE SALE, AU O ÎNĂLŢIME DE 21 M, CU O
EVAZARE SUB FORMĂ DE TALOS LA NIVELUL SOLULUI, ADÎNCITE
CU ÎNCĂ 7 M ÎN PLATOU PÎNĂ LA STRATUL CU ROCĂ DURĂ.
PARTEA SUPERIOARĂ A CETĂŢII, DOMINATĂ DE TURNURILE CE
SE RIDIC AU DEASUPRA CURTINELOR CU 4 M, ESTE ÎNZESTRATĂ
CU CRENELURI. ÎN INTERIORUL CETĂŢII TREI RÎNDURI DE
GALERII DE LEMN, SUSŢINUTE PE GRINZI ÎN CONSOLĂ, ERAU
DESTINATE APĂRĂTORILOR CETĂŢII.
 ÎN CETATE SE INTRA PRIN TURNUL PRIZMATIC ORIENTAT SPRE
NISTRU, STRĂBĂTUT LA PRIMUL NIVEL DE UN PASAJ SECŢIONAT
PRIN CONSTRUIREA A DOUĂ PORŢI MASIVE, PRECEDATE DE O
HERSĂ. SUB PASAJ SE AFLAU DOUĂ „C APC ANE” SUBTERANE.
DEASUPRA INTRĂRII SE AFLĂ C APELA CETĂŢII CU INTRAREA DE
PE PRIMA GALERIE. AVEA UN PORTAL ÎN ARC OGIVAL CU
CHENARE DIN BAGHETE ÎN SPIRITUL GOTICULUI MOLDOVENESC .
INTRĂRILE ÎN ÎNCĂPERILE DIN TURNURI AVEAU LOC DE PE
GALERIILE DE LEMN, LEGATE ÎNTRE ELE PRIN SCĂRI EXTERIOARE.
PE DRUMUL DE STRAJĂ, AMENAJAT PE LÎNGĂ CRENELURILE
CURTINELOR, PARŢIAL PE GROSIMEA LOR, ERA DEPOZITAT
INVENTARUL DE APĂRARE. ÎN CENTRUL CETĂŢII ERA SĂPATĂ O
FÎNTÎNĂ.
 DIMENSIUNILE ŞI FORMA CETĂŢII SOROC A SÎNT FOARTE
IMPORTANTE PENTRU ÎNŢELEGEREA ORIGINII ŞI LOCULUI EI
ÎN SISTEMUL DE APĂRARE AL MOLDOVEI MEDIEVALE. CETATEA
SOROCII ESTE CONTEMPORANĂ RELIZĂRILOR RENA ȘTERII
ITALIENE, EA COMPORTĂ TRĂSĂTURI ASEMĂNĂTOARE CU
MULTE DINTRE CETĂȚILE DIN NORDUL ITALIEI (ÎN SPECIAL
CU C ASTELUL C APRAROLA), DAR EXISTĂ ȘI DESTULE
ELEMENTE C ARE LE DEOSEBESC . DIMENSIUNILE MICI ALE
CETĂŢII, DIAMETRUL INTERIOR EGAL CU 100 PAŞI, PLASEAZĂ
CETATEA SOROCII PRINTRE REALIZĂRILE REMARC ABILE ALE
ARHITECTURII EUROPENE, FIIND O MĂRTURIE A EXPERIEN ȚEI
MEŞTERILOR EI ÎN ARTA CONSTRUCŢIILOR.
 RESTAURARE
Între 2013 și 2015 a avut loc restaurarea cetății în cadrul
Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetățile Hotin,
Soroca și Suceava, realizat de Programul operațional comun
România – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013, finanțat
de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului sunt Primăria
Soroca (R. Moldova), municipiul Suceava (România) și
Rezervația de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin.
Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a
proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetății Soroca.
 În cele patru cetăți moldovenești de la Nistru (Hotin, Soroca,
Tighina și Cetatea Albă), capul de bour a fost scos în perioada
sovietică: la Hotin și Cetatea Albă gaura corespunzătoare este
acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor
moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală,
din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe
teritoriul controlat de Republica Moldova, este și singura care
și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc.
Pe 19 mai 2015, de Ziua internațională a Muzeelor, Cetatea și-a
deschis ușile pentru vizitatori tot atunci găzduind și un festival
medieval.
 Descriere succintă
Autor/Ctitor
Meşteri din Transilvania în frunte cu Iacob
Detalii
În plan, incinta cetaţii reprezintă o circumferinţă cu diametrul de 37,5m. Pe perimetrul cetăţii, la
aceiaşi distanţă sunt situate patru turnuri rotunde (în plan) şi unul de plan dreptunghiular.
Grosimea zidurilor ce înconjoară cetatea este de 3,5 m, iar înălţimea turnurilor şi a zidurilor
cu metereze variază între 17 şi 20 m.În interior cetatea dispune de 3 niveluri. La nivelul inferior
se aflau depozitele, tunelurile de intrare în citadelă, grajdurile pentru cai. La nivelul mediu se
aflau încăperile de locuit şi intrările în turnurile de pază. La nivelul de sus erau situate tunurile
şi armamentul ostaşilor, tot acolo era drumul de strajă de pe ziduri. Turnul principal
(dreptunghiular în plan) al cetaţii era compartimentat în două niveluri: cel inferior fiind utilizat
pentru intrare, iar cel superior fiind transformat intr-un paraclis cu două compartimente: naos
şi altar. În centrul ogrăzii cetăţii era săpată o fântână.
Datare
Construită între 1543-1546 pe locul unei cetaţi de lemn din epoca lui Ştefan cel
Mare
Tehnici de construcţie
Cetatea este înălţată din blocuri de piatră rudimentar şlefuită. Sistemul de boltire
a încăperilor cetăţii utilizează pe larg bolţile semicirculare.
Semnificaţie patrimonială
Cetatea se află sub ocrotirea statului fiind declarată „Monument istoric
naţional”.
Date privitoare la restaurare
Lucrări de restaurare au fost efectuate la sfârşitul anilor 70 – începutul anilor 80
ai sec. XX.
Inscripţii
În interiorul cetăţii V.Voiţehovschi a descifrat următoarea înscripţie: („a construit
acest castel Iacob”).
CONCLUZIE
CETATEA SOROCII ESTE UN
MONUMENT DE VALOARE
NAȚIONALĂ, CU O
ARHITECTURĂ UNICĂ