Alexandru Cotruță

Alexandru Matei Cotruță (1828-1905) a fost un politician din Basarabia. La 13

octombrie 1869 în Basarabia este formată o instituție nouă de autoadministrare
locală – zemstva. La prima adunare a Zemstvei regionale Alexandru Cotruță a fost
desemnat membru al Comitetului Executiv. În ianuarie 1874 Alexandru Cotruță este
ales președinte al Comitetului Executiv al Zemstvei Județene Orhei, iar în decembrie
1875 – președinte al Comitetului Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei.
Ulterior Adunarea Zemstvei Guberniale îl alege pe A.Cotruță în această funcție încă
de patru ori (până în 1887). Aflându-se în acest post, unul din cele mai înalte în
gubernie, Alexandru Cotruță a manifestat o grijă deosebită faţă de învăţământ,
medicină, lărgirea reţelei de drumuri etc. Cu concursul nemijlocit al dumnealui au
fost construite şcolile de meserii din Cucuruzeni şi Grinăuți.
Ioan Pelivan, un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia,
politician și publicist, referindu-se și la diverse documente secrete ale vremii, îl
considera pe Alexandru Cotruță drept partizan al unirii Basarabiei cu Moldova de
peste Prut, parte a Principatelor Române Unite. În acest context jurnalistul Vladimir
Afanasiev notează în articolul “Dincolo de clipa memoriei”: “În jurnalul lui Nicolae
C.Ciacârz-Cuș, fost senator, avocat din Stodolna (în prezent raionul Rezina), unde este
vorba de luptătorii de pe teren obștesc în Basarabia sec. XIX, am găsit niște
mărturisiri. “Când eram liceean la Odessa, povestește dumnealui, m-am prezentat
odată acasă la profesorul meu de istorie și geografie A.V. Vârlan, director al liceului
comercial, fiu de cântăreț de biserică din s. Săliște, județul Orhei. La Vârlan l-am găsit
pe A.M.Cotruță, care era un vechi prieten al familiei mele. După ce mi-a făcut un
examen de istorie și vechea mitologie și geanologie a împăraților romani, examen pe
care l-am susținut cu succes, Cotruță mă întrebă:
- Dar știi dumneata asemenea detalii și despre trecutul Basarabiei noastre?
În acea seară, spune N.C. Ciacârz-Cuș, în spațiosul cabinet al lui A.V.Vârlan a avut loc
o adunare a basarabenilor (…) și bătrânul A. Cotruță pe toți îi uimea prin conversațiile
lui interesante, prin vioiciunea lui spirituală și claritatea ideilor sale. Cuconul Cotruță
suferea mult din cauză că liceenii și studenții basarabeni cunoșteau bine istoria
Greciei, Romei, Egiptului, Iudeei, Rusi-ei (…) iar despre gloria vechii Moldove –
absolut nimic. Căci în manualele școlare de pe vremea ceea despre acest trecut
înadins nu se vorbea nimic”.
"Alexandru Matei Cotruță a fost cea mai proeminentă figură pe care a ridicat-o
cândva Basarabia. Epoca întroducerii în Basarabia a reformelor din anii 1860 (…) e
strâns legată de numele lui Cotruță.
Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția
publică, școlile agricole (…) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță.
Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(…). Aceasta a fost vremea, când în fruntea
Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei
Cotruță", publicată în "Viața Basarabiei", București, 1940.
După retragerea din postul de președinte al Zemstvei, A.Cotruță continuă să activeze
pe tărâm obștesc, dar se ocupă mai mult de gestionarea moșiei sale de la Minceni.
Dânsul trece în lumea celor drepți la 7 iulie 1905, fiind înmormântat alături de frați și
soția Maria în curtea bisericii din Mincenii de Jos.