Caracterizarea personajului

literar Alexandru refuzând

apa de Ștefan Augustin
Doinaș
Clasa a VII-a

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Mare

03/31/2021
03/31/2021
 Limba și lit. română
Opera „Alexandru refuzand apa” dezvoltă tema „Personalități, exemple, modele”, deoarece, prin
intermediul ei, Ștefan Augustin Doinaș prezintă faptele eroice ale cunoscutului domnitor Alexandru
cel Mare, prezentându-l ca pe un model demn de urmat. Acesta a reușit să construiască un imperiu
uriaș și să fie urmat de foarte mulți oameni tocmai prin curajul de care dădea dovadă.
Alexandru se afla pe câmpul de luptă, în mijlocul deșertului, împreună cu supușii săi, în toiul unui
război. Din senin, în fața sa se înfățișază câțiva soldati cu niște burdufuri pline cu apă. Aici se
declanșază conflictul interior al domnitorului, care are de ales între a lua apa sau a o lăsa supușilor
săi.
În acest moment, autorul realizează descrierea cadrului în care se desfășoară acțiunea., dorind să
accentueze imposibilitatea alegerii lui Alexandru. Arșița puternică ce domină întreg peisajul, lipsa
apei și setea numeroșilor oameni ce-l însoțeau i-au adus domnitorului nenumărate probleme. Toate
acestea se puteau rezolva dacă făcea alegerea corectă.
Alexandru s-a dovedit a fi un adevărat om de geniu, care se sacrifică pentru binele celor din jurul
său, deoarece renunță la apa pentru supușii săi. Soldații, admirând fapta acestuia și luând exemplul
său, îi jură supunere până la moarte.
Ștefan Augustin Doinaș dă un exemplu de sacrificiu suprem cititorului prin intermediul acestei
opere, deoarece protagonistul a găsit puterea de a pune binele apropiaților înaintea binelui său, într-o
03/31/2021

perioada de criză.
Deschideri pag. 91 romanul popular Alexandria

03/31/2021
 Alexandria

 Alexandria este un roman popular, scris în Egiptul elenistic

(cca. secolul al III-lea î.Hr.) și atribuit în mod fals istoricului
Calistene(en), de aceea denumit uneori „Pseudo-Calistene”, și
care evocă, apelând adesea la elemente miraculoase, fantastice,
războaiele lui Alexandru Macedon. Răspândit în toată Europa,
romanul a pătruns în literatura română printr-o traducere în
slavona sîrbo-croată. Această versiune stă la baza primei
prelucrări românești cunoscute (Alixăndria), datînd din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea și păstrată în cópii manuscrise,
în toate provinciile românești. Elemente din Alexandria au
intrat în folclor (colinde, orații etc.) și în onomastica populară.
03/31/2021
03/31/2021
03/31/2021
03/31/2021
https://youtu.be/u73M1iBwW8o

03/31/2021
https://youtu.be/9ZqzfY6lC_8

03/31/2021
https://ro.wikipedia.org/wiki/Iulius_Cezar

03/31/2021