Sunteți pe pagina 1din 11

CONSERVAREA-RESTAURAREA SI PUNEREA ÎN VALOARE A

PICTURILOR MURALE DE LA BISERICA MĂNĂSTIRII RÎMET-


JUDEŢUL ALBA ,

CORNEL BOAMBEŞ

Am plasament n1c1 un" alt mon um ent din aceeaş i familie transilvăneană, elemente
de ar hite ct u ră de orig ine bizantină.
iserica cu hramul „Adormirea Mai cii Domnului" face parte
B din ansamblul M ă n ăst irii Rîmeţ, ctitorie monahal ă , aşezată
pe valea îngustă a rîu lui Geoagiu în apropierea munţilo r
O încadrare c ronologic ă ce rtă a constr u cţ i ei monumentului,
pe baza unor analogii arhitecturale , este d ificil de apreciat, mai
ales că nu posedă m ni ci o in scripţ i e în acest se ns, dar întrucît
Trascău, într-un loc izol at ş i mai greu accesib il, cu o sp lendid ă
vec himea unor straturi de pict ur ă în fresc ă nu poate fi pusă la
panoramă natural ă .
îndoială (pr im a parte a seco lului al X IV-iea) putem aprox im a
Amp lasat într-o incintă drept un ghiulară, monumentul s-a aflat ridicarea biser ici i spre încep utul secol ului al X IV-iea.
iniţialcu circa 2 m sub ni ve lul teren ului m ă n ăstirii, întreg ul Între ctitorii de seamă ai m ănăst i r i i amintim pe ar hi ep iscop ul
ansa mblu cupr inzînd azi, sp re vest (în pre lungirea axului longi- G helasie care a „încu vi inţat" programul iconografic al pict urii
tudinal al biseric ii). Muzeu I măn ăstir ii (fostă pri m ă şcoa l ă din exec utate de zugrav ul Mihu de la Criş ul Alb, în anul 1377, în
Apuseni), iar mai departe biser ica mare, co nstrucţie term in ată t im pul rege lui Lud ov ic, co nform in scr ipţie i din pronaos (arcade
în anul 1986, şi, în fine, o se rie de anexe gospodăreşt i . La nord, de t r ecere sp re naos). Din anul 1506 M ă n ăst irea Rîmeţ este luat ă
aşezate în coasta unui deal împădur i t, se di sting, paralel cu biserica ,
sub ocrotirea lui Radu Vodă ce l Mar e, cu ocazia pr im ir ii de la
trapeza, paracl isul, s t ăreţ i a ş i o parte din chili i . Accesu l în regele V lad islav al II - iea a mo ş i e i St remţ, din apropierea
mănăstire se face pe latura de sud, printr-un turn clopotn i ţă de
mănăstir i i.
care se leag ă alt corp de eh i Iii. Spre nord -vest , pe o ridicăt u ră juri s di cţ ia as up1·a acestei m ă n ăst iri au avut-o episcopii de
de deal, se afl ă o clădire etajată în ca re se g ăsesc ate li erele de Geoagi u de Sus pînă în an ul 1570, cînd încetează şi trece sub
covoare, garaj ul şi camerele de oaspeţ i . Terenu l m ă n ăst i r i i este stăpî n i rea directă a episcopiei sau mitropoliei de B ă l grad. M ă n ăs­
uşor în pantă (de la vest spre est) ş i prezintă, în str u ct u ră, mod i-
tirea Rîmeţ cunoaşt e înse mn ate pag ini ist orice, legate de marele
flcări prin aglomerarea în timp a depuneri lor aluv ionare generate
dom n muntean Mih ai Viteazul, unul din principalii donatori ai
de revărsăr ile pîrîiaşe l or Pleaşa, Mogos ş.a. mănăst i ri i, datorită căr ui a mănăstirea este reacti vat ă dup ă o
per i oadă de relat i vă abandon are.
Date istorice
În an ul 1762 m ă n ăst ir ea a fost st ri cată din ord inu l genera lul ui
Arhitectura. Arhitectura biseric ii , aşa cum o arată st udiile Bucow ca represiune la mi şcarea religioasă a lui Sofro nie din
anterioare si mai recente, se asea m ănă în mare cu o serie de C ioara. Este r epa r ată, iar apoi str i cată din nou în anul 1785 , din
monumente' din seco lele XI II - X IV din Zărand şi Ţara H aţegu lui : ordi nul lu i Iosif al II - iea pentru că localnicii partic ip aseră la răscoa l a
o navă dreptunghiulară cu un iconostas (cu două intrăr i), altar, lui Hori a, C l oşca şi Crişan. În anul 1792 credin ci oşi i pr im esc
două comparti mente naos ş i pronaos deasupra căr uia se ridic ă învoi r e de la î mp ă r at să-ş i refacă m ă n ăsti re a , dar num ai pentru
un masi v turn-clopotniţă . Această biserică î nm ănu n c hează, ca a deveni biserică de mi r iar între an ii 1818 şi 1827 loca lni cii

1vedere
: Biserica M ănăsti rii
dinspre altar ,
Rîmeţ,
dup ă operaţia
de ridicare ş i înlocuire parţia l ă
a preselo r cu structuri de beton;
se evidenţiază_ fisurile, crăpăturile
profunde din ;.idărie.
2. Biserica Mănăstirii Rîmeţ,
vedere
exterioară , altar, pe rete nord; în
pr·im plan: hidroizolaţia zidăriei
din registru l inferior, pînza de apă
su bterană, în plan îndepărtat
muzeul mă n ăstirii.

80

http://patrimoniu.gov.ro
3. Frescă d in secolele XV I- XV II ?
Naos, ico nostas , sce na Înălţarea,
detal iu; probă de înlăturare strat
vern i ş i curăţare a depuneri lor
de murdăr i e, praf şi fum; degrz. dări:
lacune de suport (parţ i al chituir· i
la n ive l ret ras), fisur i, lacune de
cu loare , văruie l i , - strat verni
îmbătrî n it , depu neri de mu r·dăr;e ·

4. Frescă din secolele XVI- XV II ?


Naos, iconostas , scena Înălţarea ,
detaliu, reg. Sf. Aposto li; imagine
din timpu l opE.ra ţiilor de în l ătu ­
rare a stratu lui de vern i ş i a
murdăr i e i adere nte .

5 . F re s că din seco le le XVI-XVII ?


Naos , ic o nost as , sce na lnă lţarea,
reg . Sf. Ap osto li; i.mag in e îna intea
ope raţiilo r d e r e integ ra re
c ro m ati că .

http://patrimoniu.gov.ro
cer ca bi serica să r ă m î n ă ortodox ă , în lupta du să cu bi ser ica Domnului) pe un fundal verzui -ouu , sugest ia de vo lum fiind expr i-
„ unit ă ". Dup ă o îndelungată perioad ă de p ărăs i re (secolu I al XIX-iea). ma tă pri ntr-un desen sigur rea li zat în negr u şi roş u. Du pă pă rerea
în seco lul al XX- iea biseri ca primeşte un nou hram „I zvorul prof. Vas il e D răguţ această excepţional ă imag ine „prin p l inătatea
Tăm ăduirii", determ inat de creşterea ape lor fre at ice care au ajuns atletică a form elor aminteşte în special de anume realizăr i ale pic-
pîn ă sub pardoseală, de unde r idi cînd o lespede (în altar) se turii nord italiene, din prima jumătate a secolului al XIV-iea."
putea Iua apă. • Structura suportului: intonaco din var (4 - 5 mm) ap li cat d irect
Pictura, sti l ş i tehni că . ln privinţa pict urilor murale de la pe z id ă r i a de piatră.
bi seri ca M ănăsti rii Rî m eţ , ex i s t ă o ser ie de referiri mai tîrzi i, Nu s-a depistat, în urma so nd ajelor st ratigrafi ce efect uate
scr ise de cu no sc uţi oame ni de c ultură ca N. Iorga, I. D. Ştefăn escu, în al t ar, pictur ă din aceast ă etapă.
St. Metes , V. V ăt ăş i a nu , fie ca re exprimînd pun cte de vede re ce 2. Naos-Pi ctura în tehnica frescă (colţ iconostas est, perete
ţin de mom entul respect iv al cercetăr il or. O ce rcetare s i stem at i că nord, reg istr ul inferior) reprezentînd dou ă Scene de martiriu,
a strat uril or vec hi de pi ctur ă a întrepr in s, în anul 1970. profesor ul un a pe peretele de nord, in c ompletă , nou descoperită (cu ocaz ia
Vasile D răguţ , care a pus în evidenţ ă un st rat de p i ct u ră mai so ndajelor strat igrafi ce din anul 1987), unde apar trei perso naje,
vec he în altar şi a desco per it pe pictura pronaosului o in sc ripţi e dintre care în prim plan un martir îngenunc hi at; o a l tă sce n ă
cu num e le meşte r ului zugrav Mihu. pe peretele esti c al iconostas ului, de o fr um useţe pla st ică deoseb it ă ,
Cer cetă rile ampl e întrepr in se între anii 1975-1976, lucră rile pare a î nfăţ i şa martir iul Sf. Paraschi va şi al Sf. Chelasie, martir i-
parţiale de restaurare (con s ol id ă ri, sond aje, decap ăr i ), efect uate zat co pi I, reprezen t ate împreună ş i în un ele si naxare mai tîrzi i
în aceşti ani în vederea rid icăr ii monum entului periclitat din Moldova (Humor 1535, Voroneţ 1547), etapă de p i ctură din
de pîn za de apă subte r a n ă, au angre nat partic ipa rea interd isc ipii- seco lul al XIV- iea . Compoz i ţ i a t ipic b i za n tină este gînd i tă în funcţ i e
n ară a mai multor spec i a li şti (i stori ci de a rtă , ling v i şti, ar h itecţi, de o axă de simetr ie vertica l ă cu martirii ap l ecaţ i de o parte şi
pictori-restauratori etc .), datele si ntetizate, în final, în studiul al t a a axe i, avînd în plan ul urm ător doi că l ă i cu săb i ile scoase,
referito r la biserica M ă n ăstirii Rîmeţ de L. Tu gear1J (vezi pe fund alu l o c ru - roşcat al scenei. Ca pigmenţi au fost folosiţ i:

Fr escă di n seco-
l le XV I-XV II ?
Naos, ico nostas ,
s : ena 1nălţarea ş i
reg. Sf. Ierar hi,
pictaţ i pe stî lpii
d e susţ in ere ; ima-
g ,ne fin a l ă .
Czfk.

Pagini de veche artă rom ânească, voi. V, Ed. Acade mie i, 1985) ocr u-r oşu, ocru-ga lben, alb de var , roşu cin abru (urme vizibi le
au corectat ş i clari fi cat o ser ie de proble me legate de pictur il e la costume le înger il or) ş i negru de cărb un e.
m11rale ale acestui monument. Structura suportului : inton aco din var / nis ip (în jur de 1 cm)
Ulte rior, în anul 1987, o d ată cu începerea lu c r ăr il or ample aplicat pe z id ă 1· i a de pi atră. De remarcat te hni ca de prepa 1· aţie
de conservare ş i rest aurare, s-a put ut ve rifi ca tot materi alul a st ratului suport proprie picturi i gotice.
preze ntat mai sus, în condiţ ii de sc h e l ă, anali zîndu-se minu ţios 3. Pronaos - Pictura în frescă (perete est ş i arcada de trecere
fiecare strat de p i ct u ră; beneficiind de spirjinul direct al ingin er u- spre naos), pictat ă de Mihu de la Crişu l Alb , datată în anul
lui chi mist I. lstudor (care a asig urat as i sten ţa tehni că de spec ia- 1377 , conform i n scr ipţ i e i pictate pe intrad osul arc ului de trecere,
litate pe tot parc ursul lu c ră rilor de resta urare), cît ş i de co la- Sf. Ie r. Gr igo re cel Ma1·e, stînga jos. Red ă m textu l in scr i pţ i e i:
borarea istori cului de a rt ă L. Tu gear u (care s-a deplasat la faţa „Am scris eu preapăcătosu f rob al lui Dumnezeu, Mih ul , adică
locului în vara anului 1988) s-au dete rmin at urm ătoa rele etape zugravul de fa Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiep iscop ului Ghelasie
de pi ct u ră mur a l ă , d i ferenţ i at e tehni c şi st ili stic. Le prezentă m în z ilele regelui Ludovic în anu l 6885 (1377) luna iu lie 2".
mai jos în ord in ea succesiunii lor în timp: Din pun ct de vedere ico nog rafic pictura se desfăşoar~ pe dou ă
1. Altar - Pictura în tehnica frescă (peret e frontal - ni şa regi st re avînd ca pun ct de pornire această arcad ă . ln ·pr imul
proscom id ei) reprezentînd sce na Isus în mormînt , parţi a l acope- reg istru sînt pictaţi sfin ţii mari ierarhi, autor i ai liturgh iei orto-
rită de un strat de pi ct ur ă post- brâncovenească (1741); o aproxi- doxe : Sf. Ier. Grigore ce l Mare (la sud), Sf. Vas il e ce l Mare (la
mă m a fi exec utată în prima parte a seco lului al XIV- iea pe baza nord), registr ul co ntinuîndu -se pe peretele est ic al pron aos ului
as e n-.ănări i stil istice ş i iconografice cu Vir do/orum de la Sîntăm ă rie c_u Sf. Ier. Ioan Gură de Aur. Sf. muc. militar Nestor (spre sud)
O r /ea (1311). Im aginea este c on stru i tă din tente pl ate, într-o ş i Sf. Ier. Ni c~lae Făcător ul de Mi nun i, Sf. muc. militar Procop ie
gamă de culo ri calde reci, între ocru saturat (carnaţia lui Isus (spre nord). ln registru l superior sînt r eprezent aţ i pe arca d ă
şi a Maicii Domnului) şi roş u -v i ş iniu rece (mafor ionul Maici i doi sfinţi monahi: Sf. cuv. Andronic (sud) ş i Sf. cuv. Antonie

82

http://patrimoniu.gov.ro
cel Mare (la no1-d), fondatorul monahismu lui de formă eremitică, pe dou ă plan ur i. În prim plan (central) este repr ezentată o femeie
iar în boltă este pictat un serafim . Peretele estic al pronaosului cu pruncul în braţe preg ăt indu- se să- l scalde, iar în stînga o altă
este domin at în ce ntru de scena Deisis, avînd pictaţi de o parte femeie (î~ aceeaş i proporţie) cu braţele înt inse, cuprinde un vas
ş i alta cîte un arh anghel ş i un sfîn t militar, neidentificaţi din cauza cu apă. ln planu l urm ător este pi ctată maica sfînt ului, culcată
decapării în partea s uperioară a picturii o dată cu refacerea ş i pe o parte într- un iatac şi două fete care aduc bu cat e, fundalul
transformarea bolţii pronaosulu i din tavan în semicil indru, în fiind completat de elemente de arhitectură specific bizantine.
anu l 1930. Pigmenţii folosiţi : ocru-galben, ocru-brun, roşu cinabr u,
Pi ct ura se încadrează în st ilul bizantin al epocii, cu trăsături albastru smalţ, alb de var ş i neg r u de cărb une.
proprii m eşter u Iu i româ n, remarcabi I în portretele sfinţi lor. Structura suportu lu i: intonaco din var /paie cu o gros im e ce
Desen ul de o acurateţe deo seb ită este precedat de conturur i variază între 4 mm. - 1 cm aplicat pe z id ăr ia de piatră.
in cizate. iar gama cromatică este dominată de ocruri, roşur i , 5. Naos - Pictura în tehnica frescă (iconost as) cuprinde scena
brunuri, verde smarald alături de alb ş i negru. Pigmenţii folo s iţi /n ălţa rea în partea s uperioară ş i trei sfinţi ierarhi cu lacune mari
sî nt ocru-galben, ocru roşu, arg ilă verde, roşu ci nabru, albastru de strat suport pictaţ i bust pe stîlpii de s u sţiner e, după cum
s malţ, alb de va r şi negru de că rbune. urmea ză, de la nord spre sud: Sf. Ier. Ioan Zlataust, Sf. Ier.
Structura suportului : intonaco preparat din var, puţin n1s1p Vas il e ce l Mare şi Sf. Ier. Grigore Bogoslav, etapă cu datare incertă ,
fin, în amestec cu paie, tulpini tocate (între 5- 8 mm), aplicat sec. XV-XV I?
pe două straturi succes ive de văr ui ală (1 mm) sub care se g ăs eşte Scena /nălţarea prezintă în centr u I imaginii pe N ăscătoarea
un arriccio va r /ni sip , ciocănit (circa 1 cm) şi aplicat pe zidărie. de Dumneze u avînd de o parte ş i de alta pe arhanghelii Mihai I
4. Naos - Pictură în tehnica frescă (perete nord, la vest de şi Gav ril purtînd veşm int e albe, încadraţi simetric de cîte două
fereastră), sce n ă ineom plet ă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, etapă grupuri de apostoli, proiectate pe un fundal cu dealuri, co lo rate
de pictură, sec. XV, de sc operită în timpul lucrărilor de restaurare în gri ş i ocru deschis.
1987 - 1989 , aco perită iniţi al de două straturi de văr uial ă şi de Simetric, în plan ul su peri or, Isus Hristos bi ne c u vî nte ază,
o ten c ui a l ă anterioară de reparaţie. Stilistic această pictură diferă pictat î.ntr-un medalion susţinut de cei doi arhangheli, Rafail ş i
de ce lelalte etape prin factura compoziţ ie i, prin modul de tratare Uriil. ln partea inferioară scena este demarcată de registrul
a formelor, a proporţ iilor cît ş i prin armo nia cromatică propus sfinţi lor ierarhi printr-un ornament în panglică împletită.
de meşter u I zugrav, necunosc ut. Iconografic, imaginea se dezv oltă ln urm a cercet ărilor recente , pe baza analize lor strat igrafice
şi a buletinului de anali ze chimice (întrucît au fost puse în
discuţie diferenţe sti li stice şi tehnice, în cadrul etapei) s-a u con-
9. F rescă din seco lul al X IV-iea. Altar, proscomidie, scena Vir Doforum;
imagine după operaţiile de conso lidare strat culoare, curăţire depuneri de statat urm ătoare le :
praf şi fum, chituiri la nive l, tiviri de margine . - Structura stratului intonaco, pe care sînt pictaţi cei trei
10. Frescă din secolu l a l XIV-i ea . Altar, proscomid ie, scena Vir Doforum; sfinţ i ierarhi şi se desfăşoar ă scena /nălţarea, este identi că : var,
im agine după încheierea operaţiilor de reintegrare cromatică; lateral, urme de nisip fin şi cî l ţi.
fr escă din seco lul al XV III-iea.
- Nu există o îmbinare pe orizontală între registre, scene le
fiind exec utate pe un intonaco pregăt it dintr-o „ bucată". Dator ită
unor gleturi s ubţir i de văr ui a l ă pi ctate, aplicate ornamentului
(în panglică) central şi spre sud s-a creat impresia unei pontate
între reg istre.
- Analiza pigmenţi lor celor dou ă registre corespund.
Modificarea proporţiei aureolei şi a bustului (prin l ărg ire
spre stînga) la Sf. Ier . Vasile ce l Mare (b ă nuit la început Sf.
Nicolae) este o modificare originară efectuată în timpul exec uţiei
şi nu o repictare .
- După înlătura rea stratu lu i înnegrit de ve rni, s-a putut
vedea că în toate sce nel e textele (sc ri se în s l avonă) au acelaşi
caracter grafic.
- Diferenţa calitativă dintre pictura din registrul Sfinţilor
ierarhi, mult mai reuşită, şi scena /nălţarea nu este, credem ,
decît diferenţa de valoare dintre meşterul zugrav ş i uceni cii săi.
Ca pigmenţi au fost folosiţ i : ocru galben, roşu oxid, ocru
brun, alb de var şi negru de cărbune.
6. Altar - Pict ură în tehnica frescă (pereţii altarului şi pereţii
celor dou ă intrări de acces ce străpung iconostasul), datată conform
inscripţiei (de pe peretele de nord) în anul 1741, este rea li zată
de zugrav ul Gheorghe de la Făgăraş. Red ă m textul inscripţiei,
scrisă în ro m â neşte cu litere chi rilice:
„Iulie 1741 [ ... ] s-a isprăvit altarul sub vlădica episcop ul
Făgăraşului lnochentie de Sadu cu toată cheltuia/a de la Pelaghia
din Ponor [ ... ] din Rîmeţ, fiind egumen Sofronie eromonah şi ocîr-
muitor acestui altar Bologa Nicolae, iară zugrav Gheorghe din
Făgăraş.
Ion Protopopul locului din Geomal 1741"
- În nişa proscomidiei pe pereţii laterali se găsesc pictate
pomelnicele zugravi lor , ctitorilor şi donatorilor.
Această pictură, de factură post-brâncovenească, prezintă pe
linia tradiţională a picturii brâncoveneşti elemente de influenţă
loca le care, în principiu, diferă de la zonă la zonă şi o putem
caracteriza, ca o coordonată genera l ă , prin expresivitatea limbaju-
lui plastic în raport cu spaţiul arhitectural avut la di spoziţ ie de
pictor.
Ca dispunere iconografică, în bolta altarului este pictat Ce/
vechi de zile, înconj urat în patru p ărţ i de medalioane mici cu
simbolur il e evanghel i ştilor, lar în ax (spre est) Sfîntu l Duh sub
forma unui porumbe l alb . ln planul de c urbură al altar ului se
desfăşoar ă scena Deisis cu pri nzînd, la sud şi nord, sfinţii apostoli.

83

http://patrimoniu.gov.ro
În registru l pereţi lor vert icali sînt reprezentaţi de la sud spre . Pe arcada de trecere naos-pronaos şi pe peretele de est din
nord: Sf. arh. Ştefan, Sf. Ier. Grigore Bogoslov, Sf. Ier. Vasile pronaos se găseşte fresca zugravului Mihu pictată în an ul 1377
cel Mare, Sf. Ier. Ioan Zlataust, Sf. Ier. Spiridon (după fereastra confor m inscripţiei. Stratul intonaco (din var/pa ie) al acestei
din ax) şi un Sf. Ierarh (neidentificat). Pe pereţii intrărilor în picturi este aplicat pe două st ratur i de văru i eli sub care se găseşte
altar, la sud, sînt pictaţi ct itori, i a~ la nord de o parte şi alta, un arriccio din var /nisip care a fost ciocăn it. Deducem că acest
cît un sfînt ierarh (neindentificat). ln zona inferioar ă, aproxima- arr icc io a fost aplicat şi apoi văruit de două ori, între etapa a
tiv 1,25 m înă lţim e de la paviment, pictura este total dispărută. doua şi pînă la execuţia picturii zugravulu i Mihu, fiind aşternut
- Pigmenţii folosiţi: ocru galben, roşu oxid, roşu cin abru, pe toată s upr afaţa bisericii, fapt dovedit de so ndaj ele efectuate
verde malahit, negru de cărbu ne, alb de var. sub fiecare etapă de pictură ulterior executată.
7. Naos - Pictură orn.amentală „a seca" (perete sud) secolul Succes iunea în t imp a ce lorl alte etape de pictură se derulează

XIX, pictată pe un glet de var (1 mm), aplicat pe un arriwo logic, pe acest arricc10 văr uit, urm ătoarea etapă ar fi: scena
din var/nisip, executată după unele reparaţii (posibil 1861, 1866) Naşterii Sf. Ioan Botezătorul de pe peretele de nord al naosului
se evidenţiază în suprafeţe mici, sub straturile mai noi de pictură. (singura etapă unde a fost decapat stratul arriccio), pictura în
8. Naos - Pictură „a seca" (secolul X IX) se desfăşoară în frescă de pe faţa iconostasului aproximată în sec. XVI-XVII?
boltă, pe pereţii verticali, sud, nord şi vest (acoperită parţ i al şi pictura zugravul ui Gheorghe de la Făg ăraş, datată în anul 174] ,
de o pictură mai nou ă de seco l XX), pictură deteriorată grav, din altar, toate diferite atît st ili stic cît şi sub aspect tehni c. ln
atît sub aspectul stratulu i suport (lacune de mari întinderi, fine urmează ce le trei etape cu pictură „a seco" din seco lel e XIX
desprinderi, macerări, fisuri etc) cît şi al st ratului de culoare şi XX, ultima etapă (pe intonaco din glet de var), executată după
(exfolieri pînă la pierderea totală a culorii, săruri etc), de o reparaţiile ample din anul 1930 (cînd s-a modificat şi boltirea
slabă calitate artistică. pronaosului), a acoper it toate etapele mai sus menţionate, care
Structura stratului suport: inton aco din var (1-4 mm) aplicat în unele zo ne ale bisericii coexistau separat.
pe o tencuială de var/nis ip (circa 8 mm) sub ca re s-a u depistat
două strat ur i de văruie li (1 mm) şi apoi un arr iccio ciocănit din Intervenţii anterioare
var /nisip aplicat pe zidărie (de circa 1 cm).
Sub acea.stă pictură nu s-au mai depistat, în urm a sondajelor Lucrări mai importante de restaurare ş i întreţinere a manas-
stratigrafice, straturi cu picturi de va loare . tirii Rîmeţ s-au făcut în anii 1600, 1740, 1762, 1785, 1809 , 1866,
9. Pronaos - naos, pictura „a seca" - sec. XX (posibil după 1930-1931.
refacerea bolţii pronaosulai în anul 1930) rămasă în boltă, pe • Mihai Viteazul a dat danii M ă n ăst irii Rîmeţ şi se pare că
pereţii de sud, vest şi nord din pronaos, cît şi în naos pe peretele înşişi zugravii lui: Petre Armeanul, Mina şi Nicol ae din Creta,
de vest. Această pictură a acoper it iniţial aproape toată s uprafaţa au reparat-o.
pictată anterior a bisericii, fiind decapată în mare parte în anii •M ă n ăst irea a fost distrusă de două ori, o dată în 1762 (după
1975-1977 de către pictorii ·restauratori Şerban Ange.lescu şi sc hi sma lui Sofronie din Cioara) de către generalul Bucow, iar
Daniel Dumitrache din cadr ul D.P.C.N. Este o pictură de foarte a doua oară în 1785 (localnicii au participat la răscoala lui Hori a,
slabă calitate artistică pictată pe un intonaco din var (1 - 3 mm) Cloşca_ ş i Crişan).
aplicat pe două straturi de . văr uieli, sub care se găseşte un arric- • ln 1792, devine biserică de mir, iar din ch ilii le călugăr ilo r
cio ciocănit. (circa 1 cm) dih var /n isip. se face şcoală. Au loc reparaţii la z id ăr ie ş i acoperiş.
Nu ·s-au depistat· în urma sondajelor etape cu pictură de· • Revărsări ale pîrîul ui Plea şa şi Mogos s-au petrecut în anii 1861,
valoare sub această pictură. 1866, ~ărînd aluviuni şi pietre care au umplut Valea mănăstirii.
• ln 1925 biserica a suportat o restaurare cînd i s-au supra-
Ipoteză
înă lţat zidurile prin adăugarea unui rînd de ocniţe sub cornişe,
O posibilă succesiune în timp a etapelor de pictură, pe baza refăcîndu-se ş i şarpanta cu învelitoarea.
ultimelor cercetări efectuate cu ocaz.ia conservării si restaurării . • Cea mai puternică re vărsare s-a produs în anul 1925 şi
monumentului, · s-'ar putea aprecia în felul urm ător:· · · iunie 1926 cînd pîrîul Pleaşa şi-a creat un puternic con de dejecţie,
Prima etapă _ de pictură, început de secol XIV, s-a executat astupînd biserica pînă la ferestre, cu pietre şi mîl.
în altar, pe peretele frontal din nişa proscomidiei ş i an ume scena •D in 1926 pînă în 1930 biserica a stat îngropată fără nici
Vir Qolorum (suport: intonam din var ap licat pe z id ă rie), pictură · o activitate egumenească.
care nu s-a mai depistat în alte zone din altar. • În anii 1930-1931 s-au efectuat următoarele reparaţii la
Ur:mătoarea etapă: d'e pictură, diferită clar st ilisti c şi tehnic biserică (şef de lucrări arhitect Wagner):
(suport intonaco var /nisip apl icat pe zi d ărie) apreciată la fel în · - ridicarea unui zid de piatră care delimitează curtea bisericii;
prima parte a secol ului al XIV-iea, se desfăşoară în regi stru l in- - realizarea unui ca nal de drenaj (cu tuburi de ciment iar
ferior al iconostasului şi pe peretele de no rd (colţ cu Iconos- pe deasupra s-a pus pietriş) în jurul bisericii şi, în continuare,
tasul), cuprinzînd scene de martiriu. a uoui cana l .principal pe locul celui vec hi;

84

http://patrimoniu.gov.ro
11. Frescă din secolul a l XVI II -iea. Altar, scena Deisis; imagine în timpul evacuare prin canalizare a apei din curtea bisericii către rîul
operaţ iil or de conso lidare strat suport, chituir i, fisuri şi lacune de suport Geoagiu la o cotă mai mi că decît nivelul pardoselii ei.
12. Frescă din secolu l al XV III -iea. Altar, scena Deisis; imagine după termi-
narea lucrări l or de conservare-restaurare. Studiul topografic şi hidrografic cerut l.S.P.l.F. de către arh.
Susana Mac hedon propunea m ăs urile corespunzătoare în vederea
13. Frescă din secolul a l XV III-i ea. Altar, scena Deisis, registrul Sf. Apostoli evacuării apei, în perspectiva restaurării şi ridicării bi se ricii cu
(nord): imag ine după consolidarea stratu lui suport, a stratu lui de cu loare, circa 1,60 m.
ca ş i din timp ul curăţiri lor depunerilor de praf şi fum .
S-a u prevăz ut totodată: - demonatrea şarpante i, precum şi
14. Frescă din secolul al XV III - iea. Altar, scena Deisis, reg. Sf. Apostoli
desfacerea z id ăr iei de cărămidă de la corn iş ă, adăugată ante-
(nord): imagin e finală după termina rea lucrări l or de conservare-restaurare. rio1·, ş i revenirea la forma iniţială a altaru lui.

- c ură ţarea bisericii de nămol; s-a u reparat, totodat ă , ten- S-a efectuat canali zarea apei freatice.
cuie lile exterioare ş i interioa re deteriorate, s-a renovat pictura S-au consolidat fisurile adînci de z id ăr ie şi s-au făcut reparaţii
biseri cii. Tot în acest an s-a proiectat co nstr uirea a trei baraje în interior.
pe pîrîul Pleaşa. Ca urm are , prin depunerile al uvion are ale pîrîului În anii 1975 - 1976, pictorii-restauratori Şerban Angelescu
Plea şa s-a sc himbat nu numai topografia terenului ci şi echilibrul şi Daniel Dumitrache au decapat o parte din văru ielile pictate
hidrologi c, albia pîrîului Geoag iu (paralel cu bi serica) s-a ridicat şi t~ncuielile care acopereau structurile de piatră. veche.
faţă de pardoseal a bisericii apărînd sub formă de izvor sub masa ln anii 1976- 1977 s-au introdus trei cent uri de beton
altarului, iar pînza de apă a ajun s la 15 - 20 cm de pardo s eală, ş i s-a suprabetonat altarul. S-a refăc ut acope rişul bisericii cu plăci
la u,n regim pluviometric puternic urm a să crească cu cca 1 m. de tabl ă de cupru .
ln 1972, D.M.I. a sesizat şi a întocmit o documentaţie de În anii 1980- 1982 s-au executat de către Serviciul Apelor

15. Frescă din seco lul a l XV-iea? Naos, perete nord, scena Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, detaliu: 16 . Frescă din seco lul al XV- iea ? Naos,
imagine în timpul operaţii l or: decapări, tencuie li necore s punzătoare şi văruieli, tiviri de perete no rd , scena Naş terea Sf. Ioan
margine, asigurări cu hîrtie pelur a stratului suport desprins. Se ev id e n ţiază urmele de Botezătorul, detal iu; imagin e după în-
vă ruil ă adere nt ă rămase pe stratu l de culoare. cheierea operaţiilor de chituire la nivel.

85

http://patrimoniu.gov.ro
încă trei baraje din care două pe pîrîul Pleaşa şi unul pe pîrîul stratului suport. · Din- punct de vedere tehnic execuţia picturii
din fata mănăstirii. · Îfl frescă, inclusiv pictura de seco l XVIII, este de o calitate foarte
În 'septembrie 1987 au ·început lucrări le în vederea ridicării bună, putînd fi „m ăsu rat ă" şiprin rezistenţa straturilor de culoare,
monumentului, care, în va ra anului 1988 (iunie:--august , a fost· în raport de gravitatea şi complexitatea problemelor ivite în timp
ridicat cu cir;ca 1,90 faţă de vechea cotă de călcare ·. ~xecutantul la acest monument, lovit de atîtea cauze ce au declansat atîtea
lucrărilor a fost Antrepriza 1 l.A.C.M. Alba Julia, iar coordonarea efecte negati ve. Carbonatarea cea mai reuşită a str~t ului de
şi proiectul au aparţinut ing. lord ăc hescu. În urma ridicării culoare (grosime şi rezistenţă) o consideră m a fi în ordine: fres ca
bisericii ' s-a constat ·reactivarea vechilor fisuri şi crăpături din de secol XIV cu scenele de martiriu (naos-iconostas, reg. inferior),
zona ·altarului apărute în anul 1986 (cînd s-a executat hidro- scena care reprezintă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (naos-perete
izolaţia bisericii) impunîndu-se necesitatea unei expertize asupra nord), etapa secolelor XVI-XVII - scena /nălţarea (iconostas),
rezistenţei construcţiei. Această expertiză a fost efectuată, în pictura post-brâncovenească (altar), în fine etapele de secol XIV,
7 octombrie 1988, de o comisie de specialitate formată din arh. pictura zug~avului Mihu şi scena Vir Dolorum din altar (nişa pros-
C. t:'loisescu, arh. A. M. Orăşanu, ing. prof. Cişmigiu şi ing. comidiei). ln funcţie de parametrii menţionaţi, s-au constatat
D.. Pârscoveanu din cadrul C.C.E.S. S-au stabilit întocmirea şi avi- următoarele degradări ale stratului de culoare:
zarea unui proiect de către ing. Cişmigiu, urmînd ca după - suprapuneri de văruieli pictate, foarte aderente, decapate
avizare să se execute lucrări le de rezistenţă necesare construcţiei. parţial în etapa 1975-1977, depistate în altar - pictura post-
brâncovenească, pe iconostas şi cu intermitenţe pe etapele cu
Starea de conservare pictură de secol XIV;

Zidăria. Materialul de construcţie folosit: blocuri de piatră


- ef/uorescenţe saline, rămase de la s uprafeţele văr uite , sub
formă de voaluri albe, sau încrustaţii datorate fenomenu lui umi-
legate cu mortar de var /nisip. Persistenţa pînzei de apă
dităţii de capilaritate şi condens, evidenţiate în majoritatea etape-
freatică la circa 15-20 cm de paviment, regimul pluviometric
ridicat în anotimpurile de toamnă, iarnă şi primăvară au favorizat lor de pictură în registrele inferioare şi în unele zone restrînse
fenomenul umidităţii de capilaritate şi condens (monumentul din registrele superioare;
prezintă un indice ridicat de umiditate a aerului în interior),
- exfolieri de tip pul verulent depi state la pictura de secol
au afectat, în zonele inferioare, zid ă ria, coeziunea mortarului XIV (din proscomidie), în unele zone de mică întindere (veş mînt
de legătură din zidărie, stratul suport al picturilor. Efectuarea Sf. Procopie) la pictura lui Mihu, picturile „a seco" din naos, iar
hidroizolaţiei în anul 1986, cit şi săpăturile începute în anul 1987
exfolieri de tip însolzire detectate pe pictura post-brâncovenească
în vederea ridicării monumentului au făcut să apară o serie de în registrul Sf. Ierarhi (sud);
fisuri şi crăpături profunde în zidărie, în special în zona boltirii - lacune de culoare, datorate în mare parte factorilor de umi-
altarului, reactivate şi mărite şi după efectuarea operaţiei în ditate, acţiunii mecanice a omului , remarcate pe toate suprafeţele
anul 1988. pictate, cu o den sitate sporită în registrul inferio r;
Stratul suport. Între anii 1975-1977 D.P.C .N. a întreprins - depuneri de murdări e, praf şi fum cu aspect mai superfi cial
lucrări parţiale de restaurare (consolidare, sondaje, decapări)
sau mai aglomerat - cazul picturii post-brâncoveneşti - eviden-
ţiate în toate etapele de pi ct ur ă;
privind stratul suport al etapelor de pictură depistate, în vederea
ridicării monumentului, care, deşi au avut caracter de urgenţă,
- strat gros de verni cu băltiri abundente a acoper it pictura
s-au constituit ca bază de plecare în desăvîrşi rea acestor Iucrări de pe faţada iconostasului (sec. XVI - XVII) denaturînd aspectul
pentru etapele de conservare şi restaurare dintre anii 1987-1989. original al culorilor, înglobînd în timpul uscării particule de praf
Bolile care au afectat stratul suport al picturilor variază în şi fum .
funcţie de mai mulţi parametri: textura suportului, microclimat,
umiditate, actiunea mecanică a omului, viciile sistemului de Cauzele degradărilor
acoperi re, sei~me, proasta întreţinere a monumentului etc., toţi
Cauze naturale
acei parametri constituindu-se în cauze ale căror efecte reprezintă
un anumit tip de degradare: - Fenomenul de îmbătrînire specifică a acţionat în timp
- desprinderi (de zidărie sau între straturi) depistate în regis- asupra pigmenţilor diminuînd cromatic anumite culori.
trele inferioare şi medii, zone supuse intens fenomenului umidi- - Umiditatea şi microclimatul specific au ca uzat degrad ăr i
tăţii de capilaritate, în bolta altarului, la iconostas în registrul suportului şi stratului de culoare încît ridicarea bisericii a devenit
superi<?r, cit şi în pronaos, pe intradosul arcadei de trecere spre un fapt necesar.
nabs ;: - Înclinaţia colţului de nord-vest al tu rnu lui masiv, co nstr uit
·-strat sup'ort friabil detectat în registrele inferioare ale picturii deasupra pronaosului, ca efect al ridi căr ii pînzei de apă freatică
postbrâncoy eneşti din altar (perete sud şi nord), în naos la scena şi tas ări i terenului în punctul respectiv, a dus la apariţia unor
Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, în pronaos perete est cu pictură fisuri şi crăpături în zidărie.
de zugravul Mibu , secolul al XIV-iea;
- fisur j profunde m ~i răspîndite în zona de curbură a altarului Factori accidentali
în naos, pe pereţii de nord, sud şi vest, parţial obturate şi chituite
la ni vel retras; - Viciile sistemului d.e acoperire a bisericii au produs
- fisuri superficiale răspîndite în masă sub formă de reţea degradări în dauna picturii (boltă).
măresc pericolul desprinderii unor fragmente de strat suport - Revă rs ări le pîrîului Ple aşa au produs, prin aluviunile depu se
în~ speci11l în registrele medii şi inferioare; în biserică (an 1926), di struge r i mari picturilor în registrele
_..Jlacune de strat suport de mărimi şi densităţi diferite, unele inferioare şi medii. Biserica a stat aproape patru ani îngropată

cauiate de ciocănirea suportului în ·vederea aderenţei unui nou pîn ă la ferestre, în mîl şi pietre.
sfrat (cum a fost pentru ultima etapă de picţură „a seco" din
secolul al XX-iea), care a „acoperit" aproape toate etapele de pictură Inte rvenţii umane
ma'i veche', iar altele, datorate desprinderii şi prăbuşirii suportu- - Reparaţiile şi restaurările efectuate în timp au produs
l~i în urma reparaţiilor anterioare, au fost evidente, pe toate prejudicii mari picturilor val oroase de la acest monument.
straturile de pictură, cu mai mare pondere în altar, pe iconostas, - Barajele (3 pe pîrîul Pleaşa) au produs mari perturbări
perete · nord-naos, perete est pronaos. O parte din lacunele de echilil!lrului hidrogeografic al zo nei, ta urmare pînza de apă
suport a.u fost chituiţe la ni ve l retras de către specialiştii D.P.C.N. freatică a ajuns la circa 15-20 cm faţă de pavimentul bisericii.
între anii 1975-1977; - Proasta întretinere a monumentului , modul de folosintă,
- tencuieli necorespunzătoare, executate cu mortar de var calitatea inferioară 'a Iumîn ări lor au degradat în timp picturile.
şi ciment, parţial decapate, din registrul inferior în altar şi naos
c~ ocazia lucrărilor · de hidroizolaţie. Modul de · intervenţie în procesul cie conservare-restaurare
Stratul de culoare. Modul îr:i care se prezintă stratul de culoare
al , fiecărei etape în parte are în vedere relaţia dintre execuţia Pînă la lucr ări le de conservare şi restaurare, declanşate, între
tehnică şi efec'tul parametrilor mai sus menţionaţi în cadrul anii 1987-1989, de către echipa de pictori-restauratori condusă

86

http://patrimoniu.gov.ro
17. Frescă din sec. al XV-iea?
Naos, perete nor·d , sce na
Na ş t erea Sf. Ioan Boteză­
torul, detaliu; imagine finală
realizată după l ucrările de
conserva re-rest aura re.

de pictorul Cornel Bo a mbeş , întreg edificiul a fost supu s unor C.C.E.S., O.J.P .C.N. - Alba, ai Epi scop iei de Alba-Iuli a, Antre-
ample lu crăr i de restaurare de arhitectură , cu care prilej biserica priza 1 /.A.C.M. - Alba cît ş i repreze ntantul In stitutul ui Proi ect
a căpăta t o im agine cît mai apropiată de cea reală . Bucureşti, in g. /ordăchescu - autorul proiectului de rid icare, şi-a u
Cond i ţiile spec ifi ce locale de co nse rvare a monum ent ul ui au adus con tribut ia la sol ut ionarea si bu nul mers al lu cră ri l or de la
impus necesitatea ridicăr ii bisericii la o î n ălţ im e adecvată ca re, acest monum ~nt istoric' si de a'rtă, de mare va loare n at i onală.
Tinînd cont de sit uat ia obiectivă, sintetizînd cercetă~ il e an-
0

prin modificarea microclimatului bisericii la cote normale, să


permită d esfăş ura rea integrală a operaţ iilor de restaurare a pi c- ter i ~are. ca şi propu nerii~ proiectu lui -dev iz întocmit de pi ctoru/-
tur ilor murale . restaurator O . Boldura, l u cră r il e de co nse rva re-restaurare s-au
M arcaţ i de răspunderile ce le-au reve nit , reprezenta nţi ai etapizat după cum urmează :

18. Frescă din secolul al X IV-iea. Arcada


pronaos-naos, Sf. Ier. Vasile cel More , în st înga
jos , inscripţia zL· gr~vult:i Mihu; imagine
înaintea operaţiilor de rEstrn rarc degradări:
lacune de suport (parţial chituite la nivel retras 19. Frescă di n secolul al X IV-iea. Arcada
în timpul l u crări Ier· EfEctcatE de căt r·e D.P.C.N.) , pronaos-naos , Sf. Ier. Vasile ce l More; imagine 20.Fr escă din seco lul al X IV- iea. Imagine fin a lă,
lacune de culoare, văruieli, fou ri , depuneri de din timpul operaţi il or de decapare văruieli ş i după terminarea lu crări l or de conservare-
murdărie , praf şi fum, sărur·i. curăţare a depuner ilor de praf şi fum. restaurare.

87

http://patrimoniu.gov.ro
Faza de. cercetare torul restaurator-coordonator, un memoriu tehnic cuprinzînd
problemele majore evidenţi at:e la. acest monument cît şi prop un eri-
Analize chimice de laborator . S-au făc ut prelevări pri vind st.ruc- le de metodo log ie a conservări i -restaurări i a b ordată î nc ă di n
tu ra stratu lui suport al fi ecărei etape în parte, nat ura pig m enţilor , an ul 1987, o dată 'cu operaţ iil e de consol id are a stratului suport .
pre.levăr i de să ruri , Ii a nţi i etapelo'. „a S!'!co", ~ît ş i ver ni u I Printre problemele im portante legate de pict ur ile murale menţ i o­
îmb ătrîn it de pe iconostas. Pe baza acestor analize s-a u putut n ă m, în primul rînd , del imitarea ca suprafaţă a pi ctu.rilor „a seco"-
determin a aria fie că rei etape, paleta crorr:atică cît şi succes iun ea de s l abă valoare artistică faţă de celelalte etape .de pictură şi, în
etapelor de pictur ă în timp . special, pune rea în va loare a ansamblul ui pict ural, păstrînd
Astfel s-a putut dete rm in a că scena /nă lţarea d.e p~ iconosta~ specificitat ea proprie fiec ă rei etape cu pictură de va loare . Astfe l,
şi cei trei ierar hi de ~ai jos : ~oan Zlataus_t, V~s~le ce l r;are ş 1 s-a deci s ca etapele de pictură „a seco" din naos să fle limitate
Grig,o re Bogoslav a p a rţin ace l eaşi etape de p~ctura 1n fresca. la cîte o sc en ă mart or pe per·e te\e de sud , iar în pronaos pict ura
Măs urători de umiditate. Executate de catre ing. Ion lstudor „a seco" de sec. XX să fle în l ăturat ă în întregime, completînd u-se
\a începerea lu crări lor (marcate pe releveu l de umiditate), ele lacu nele mari printr-un strat into nam, integrat în tr-un ton neutru
au determin-at variaţ i a indicelui de um iditate din pereţi pe pun cte care să facă o trecere unitară între diferitele etape de pictură.
de în ă lţimi de la 9 ,50 m la 1 m ,şi 1,50 la distanţa (laterale) de Operaţii le de mare d iflcu ltate s-au desfăşurat cu participarea
1 m, s-a putut co nst ata astfe l că zo nele de nord, nord-vest, sud- pictoru lui -restaurator Costin Valentin, a te hnic ien il or-restaura-
est (altar) .ale bisericii au o umi~itate relativă a pereţ il or foarte tori: Gheorghe Cismaru, Ion L ăcătu ş u, Pave l Guzu ş i Daniel
ridicată, cu toate că , anterior (anul 1987), se efectuase sub- Vă l ean care, prin dăruirea ş i pasiunea depusă, au contribuit la
zidi rea bisericii. Dup ă ridicarea biser icii în anul 1989 indice le realizarea acestor lucr ăr i de resta urare.
de um iditate a pereţilor s-a apropiat de parametrii normali, Zidăria. În anu l 1988 luna iulie biserica a fost ridicată la o
fenomen care se va stabi li za în u r m ător i i cîţiva ani (1-2 ani). î n ă l ţime de circa 2 m p ăstrînd u-se vec hiul loc de călcare. Du pă
Probe de curăţare (prezentate în memoriul tehnic din anu l operaţia de rid icare o serie de fisuri ş i crăpătur i de z id ăr i e
1988 - iul ie). s-au acce ntuat pe vechi le traiecte . Mai . afectată a fost zona altar u-
S-au executat probe de curăţare pentru fie care etapă în parte, lui, lat urile de sud ş i nord, cît ş i zona zidăr i ei de deas •J pra uşii
ţinînd cont de degradă rile cum ul ate în timp, stabilind~-se prop?'.- de acces (datorită înclinaţiei care mai persistă pe latura de
tiile ş i concentraţiile so lutiilo r, ver ifi cate la faţa locului de Com 1s1a nord -vest a turnului c l opotniţei). ln urm a expert izei ing. Cişmigiu
Mi xtă C.C.E.S .-C.P.B. Aceste probe au stat la baza operaţiilor în ani i 1988-1989 s-a u făc ut , conform dispoziţii lor prec izate în
de curăţare a depunerilor de mu rdărie, pra: .ş! fum, d~ p~ ca ietu l de şantier. u r m ătoare l e lucrăr i d.e către ec hipe de restau-
st raturile de cu loare, şi au ţinut cont de sens 1b1\1tatea var 1ab 1\ a rator i avînd la îndemînă zidari puşi la dispoziţie de mănăst i re:
a stratului de cul oare la apă şi so luţii, la aderenţa acest ui a la a) chituirea fisurilor în interior pentru a se putea injecta din
suport. . . . exterior adezivul pentru consolidarea cră pătu r i lor din zidărie (în
Probe de consolidare a stratului de culoare s-au efectuat cu dis- cadr ul general al operaţ iilor de restaurare efect uate în toţi a.nii).
pe rsie de case inat de calciu transparen~ în concentraţii cresc~toare b) desfacerea şi refacerea z idăriei de piatră de deas upra int rării ;
(2,5 ; 3; 4; 4,5) în fun cţ i e d~ zona, de. g_radul de. exfol 1e~~ a c) introducerea unui boiandrug din fl er-beton deasupra uşi i de
stratului de culoare si ·de umidi tatea relativa a pereţilor, mar1n- .\a int rare care să stabilizeze rez i stenţ a zidărie i pe pun ctul de nord -
d~-se , în acest · caz, 'succesiunea în timp ' a concentraţii l or. vest al tu rn ului , mai înclinat ;
Sondaje stratigrafice - stabilirea ariei fiecărei etape de pictură .
d) injectarea fi surii de pe arcul naos-pronaos cu case in ă (în
p~.i ·n s0,n9ajel e efectuCţte pe toţi pereţ ii bis~r ici i s-au putut est~ m~
amestec cu ni sip. fin) şi împlantarea pe traiect ul vertical de pe
şi pre~entă concret Comisiei de. ?pe~ 1 al1:tate s~p r.afaţ~ flec are1
coastele de vest-n ao's a un or scoabe de fler încrucişate, ast upate
etape de pictură . ş i succesiunea ~1cturilor. n:u~ale 1n timp , fapt pe traiecta cu ciment;
ver ificat şi as imil at la faţa locului de spec 1 al1şt1 . A~tfel, s-a put_ut
evidentia, în\ naos, pe peretele de nord (l a vest de fere ast ra), e) refacerea structurii zidăriei în bolţile ferestrelo r di n naos.
o r:iouă etapă de pictur ă di ferenţiată stili st ic şi .cromatic în raport S-a stab ilit că în etapa de 'vară a anului 1990 să se efect ueze
cu celelalte etape. De aseme nea, s-a descoperit, t ot pe peretele infectări le exter ioare, sub asis tenţa pictorului-restaurator şi a
de oord - colt cu iconostasul biseri ci i, î n că o scenă de marti riu ing . Cişmigi u .
~incorŢip l etă) , ~semănătoare cu sce~a de martiriu deye!aţ~ icono- Stratul suport. Operatiuni le de strat suport cup rind, în
stasului, pict u ră de seco l XIV. S-au efectuat so nd aje 1n pronaos _gen eral, toată gama şt iută. ln prim a fază(an u\1 987) s-au efect uat
pentr u a ·co nstata dacă· etapa de pictură executată de zugrav ul operaţiile de tivire de margini alternate cu operaţi a de d~capare
Mih ci··(1 377) se contin u ă pe pereţi i de sud şi nord, sau în naos a tencuielilor necorespunzătoare (altar, naos, pronaos). ln cazu l
pe perete \ ~ de vest. În rest toate. etape le sînt .clar delimitate în care stratul d~ culoare era slab aderent s-a trecut la fi xarea lui
ca · suprafaţă, pe ansamb lul -pereţilor, ce le mai multe etape cu dispersie de case ină transparentă , iar d up ă un timp (1-2 zi le)
coex istînd în naos. s-a reluat decaparea (cazul registrul ui de ctitor i din intrarea dia-
Astfe l în pronaos sî nt p~ezente: etapa de pictură ,-,a sece" conicească). S-a trec ut apo i la obturarea fisurilor ş i crăpăturilor
(sec. XX) de foarte ' s l abă calitate art i stică,,-a l ăt~r i . de ~pict~r~ î_n zidăriei ş i ale strat ului suport, ca re au fost chitui te la nive l retras
frescă a lui Mihu Zugravul (H77) , de o 1nalta ţinuta art1st1 ca. altele tivite în vederea injectărilor.
În naos se găsesc a l ătu ri sau suprap use cin ci etape de pictură În zonele desprinse s-a lip it hîrtie pelur în amestec cu carbo-
m ural ă : pe iconostas, picturile „a fresco" din sec.olul. al X l ~- l ea xi meti I cel uloză ş i pe traiectul ·fi suri lor de suport , pentru spori rea
(reg. inferior) şi sec. XVI- XV III? (registre\·~ m·ed10 - ş1 superior) , rezistenţei suportulu i în urma operaţiei de in jectare . S-au decapat
pe· peretele de nord (I~ vest de fer~_ast~a) sce~a . Naşte~ea Sf. zonele cu strat suport macerat de umezeală (altar-registr ul infe-
/oar:i , etapă de pictur ă · d1n sec. XV?; iar 1n bolta, pereţ11 sud, rior, naos, pronaos).
nord , vest, dou ă et ape de. pict.ură „a seco" (sec. XIX), de s l '!bă S-au efect uat injectări de strat su port cu casei nat de calciu
val oare artistică, dintre care cea a nterioară reprezintă o pictură (va r / brînză de vac i 1/1 + 2% pentaclor feno lat), în zona altarului,
ornamental ă. În fine, în altar se disting două etape de pictură zo n ă mai afec tată de operaţia de subzidire efectuată în 1986-1987
„a fresco" de valoare: scena Vir Dolorum - sec . XIV şi pictura de către preot - inginer Grecea .
post-brâ ncove n ească din 1741 realizat ă de zugravul Gheo rg he.
S-a efect uat , în prealabi l, operaţia de consolidare a stratului
de culoare în altar, la etapa de pi ct ură po st- brînco venească.
Faza de restaurare - operaţiuni
În a doua etapă de conservare-restaurare, efectu ată în an ul
La dat a de 20 iunie 1988, o dată cu desc hi derea şant i eru lui 1988, s-a u cont inu at operaţiile enumerate mai sus, desfăşurate
de restaurare, după clarificarea problematicii ş i metodologiei de amp lu în naos şi pronaos. În altar s-a trecut d up ă operaţ i a de c u ră­
restaurare, s-a deplasat la faţa loc ului Comisia mi xtă C.C.E.S.- ţare la chi tuirea la ni vel a principalelor fis uri ş i lac un e. După
C.P .B. din care au făc ut parte: prof. un iv. Răzvan Th eodoresc u, operaţ i a de rid icare executată în lu na augu st , s-a trecut la rel uarea
conf. univ. Corina Po pa, arh. C. Moi sesc u, istoric de artă A. inject ăr il or în zonele desprinse datorate friabilităţii suportului,
Efremov, ing . chimist I. lstudor, chim ist ul ~'. .Lu pu, _picto~ul cît şi trepid aţ ii lor bi sericii în urm a rid i cări i. Despr inderi mai ac-
restaurator O. Boldura ş . a . S-a prezentat Com1s1e1, de catre pic- cen tu ate s-au man ifestat în zona de curb u ră- sud altar .

sa

http://patrimoniu.gov.ro
22. Frescă din seco lu l al X IV- iea. Pro naos, perete est, deta liu; imagi ne în
timp ul operaţi i lor de chituire.

21. Fr e scă
din secolu l al X IV- iea. Prnnaos, perete est, Sf. Nicolae făcătoru/
de minuni şi Sf. muc. Procopie. Imagine îna intea operaţii l or de conservare-
restaurar·e; degradări: lacune de strat suport , fisuri. crăpături . strat arricio
ciocănit, lacune de cu loare, depuneri de murdăr·ie praf şi fum, săruri.
I ntervenţi i efectuate de D .P.C.N . în anii 1975 - 1977 .

23. Frescă d in seco lul a l X IV- iea.


Pronaos, perete est, detali u; ima-
g ine flnală, du p ă term in area opera-
ţiilor· de conservare-restaurare.

În ultim a parte a lu cră ri l o r de resta urare din anul 1988 s-a efec- faţa pi ctu r ii ori gin ale) ş i co nsolidare a suport ului . ,
t uat chituirea lac un elor ş i fis ur il or la nive l în mai toate co mparti- S-a u deca pat eta pele de pict u ră „a seca" din seco lul al XX-iea,
me ntele bise r icii , exec utîndu -se ş i inj ectăr i le necesare în zo nele , s-a u chi t uit p ereţ ii cu mortar de frescă în to n neut ru, conform
des pr in se d up ă ridi ca re , di n naos ş i pro naos . Chi t uiril e la nivel 1·eco m a n dări lor corn isie i.
s-a u efect uat din var/ ni sip fin + 10- 12 stratu ri de cîlţ i , bine Stratu l de culoare. În general, operaţi il e de restaurare pri-
sc livisit ş i presat la marg in e. Lac unele mai puţin adînc i, de supra- vind st ratul de cul oa re au dec urs din n ecesităţile ş i part iculari-
faţă , ale st rat ul ui de into naco origin al au fos t chi t uite cu ca rbonat tăţil e fi ecăre i etape, exp r imate pri n probele anter ioare de fixare
de calciu în amestec cu e mul sie de case i n ă Slanski . ş i c u răţare a de pun erilor de praf ş i fum (an ul 1987-conform
În etapa di n anul 1989 s-a u chi t uit , la nivel ret ras ş i mai apoi Me moriu lui te hn ic), prezentat e Co misiei de spec ial itate la înce-
la nivel, lac unele ş i fis ur ile de la sce na Naşterea Sf. Ioan Boteză­ put ul lu c ră rilor din anul 1988.
toru/, ope r aţie a l ternată din ca uza fr iabi Iit ăţ i i deoseb ite a supo1·- Astfel, dup ă efect uarea operaţ ii lor de consolidare a stratului
tu lui cu operaţiile de decapare (tenc uiel i ş i vă rui eli de pe supra- de cul oare (efect uat e în etape le 1987-1988), care au alternat în

89

http://patrimoniu.gov.ro
cazul picturii post -brânco v eneşti şi cu operaţia de decapare a de pictură. Această documentaţie a fost prezentată , într-un album,
văru.ie i ilor anter ioare , sa u cu operaţia parţial de curăţi re a depu - pe compartimente şi etape 9e pictură.
ne ri lor de praf ş i fum la scenele Vir Dolorum şi Na şte rea Sf. Ioa n, Documentaţia desenată . lntocmirea releveelor s-a făc ut la
în une le zone ale bisericii s-a trecut la abordarea completă a ope- scara 1 /5 prezentîndu-se cîte un releve u cu degradări şi al tul cu
raţiilor de curăţare. În acest se ns s-a procedat selectiv pe ar ii operaţii de restaurare pentru fiec are etapă de pictură.
restrîn se, pe etape de p ictu. ră folosi ndu-se mijloace chim ice şi Degradările şi operaţiile de restaurare au fost consemnate
mecanice (und e a fost necesar, cu obţinerea unui ton unitar de pe baza unui cod de semne în care s-au căutat delimitarea ş i citirea
luminozitate. Ca procedeu gene ral, s-au folosi t tampoane de cît mai clar ă a acestora, în funcţie de problemat ica fiecăre i etape,
vată înmuiate în sol uţii mai slabe: alcoo l 2% în apă, di spersie de evitîndu-se aglomerarea v i z uală de se mne .
caseinat de calc iu transparent 1 ,5%-2% + 3-5 picături Hidro- Întreaga documentaţ ie tehnico- ştiinţifi că a fost predat ă bene-
xid de amon iu (25%) sa u sol uţi e sat urată de bicarbonat de amoniu ficiarului; Mănăstirea Rîmeţ.
10% în a pă, impr e gn ată pe s ug ati vă , ţinînd cont de recomandări le
ing . chimi st Ion lstu.do r ş i bul eti nul de analize chimice .
De aseme nea pentru î nl ătur area depun er ilo r de verni durizat BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ş i îmbătrînit (scena [nălţarea) probele de amestec cu so l ven ţi
1. St . Met eş , Mănăstirile Rom6ne ş ti din Transi lvania şi Un gar ia, Sibiu, 1936
s-au efectuat cu con t r ibuţi a d irect ă a ing . Ion lstudor deplasat 2. V. Drăguţ, Arta Rom6nească , Bu c u reşt i, 1982.
la faţa loc ului de mai multe ori în anii 1987 , 1988, la so licitarea 3. V. D răg u ţ, Pictura Murală, Bucur eşt i.
pictorului restaurator. 4. V. D răguţ, Pagini de Veche Artă Rom6nească, li, B ucureşt i , 1972.
5. V. D răg uţ , Zu gra vul Mihu şi epoca sa, „S .C. l.A." , 1966.
În l ăt u ra rea ef1u.orescentelor sal ine solubile, detectate în zonele 6. M. Porumb , Pi ctura R om6nească din Transilvania, vo i. I, Cluj-Napoca,
inferioare ale eta pelor de 'pictură ş i pe sce na fnălţoreo Domnului 1981 .
(sec. XVI-XV II) , s-a efectuat folosind u-se corn presie de sugativă 7 . D ionisie Furna , Evminia Picturii Bizantine , Mitro p . Banatu lu i, 1979 .
îmbibată cu a p ă , în timp de acţ iun e care a diferit de la caz la caz 8. Pao lo ş i Laura Mora, Paul Philippot, Con servarea Picturilor Murale,
Merid iane , 1986.
(între 20-30 minute). 9. L. Tugear u, Pagin i de Veche Artă R om6nea scă , V. Bu c u reşti, 1985.
Operaţi a de reintegrare s-a efectuat în teh nica rittoco şi vela-
turo pe suportul original (glasu.ri ca re pri n transparenţă şi supra-
pun ere se apropie la un t on diferenţ ă de to nul original) ş i trot- SUMMARY
teggio pe suport nou, prin aplicarea unor liniuţe verti cal e de circa
1 cm din cul or i diferite care optic re consti tuie a mbi anţa croma- Th e "Adormirea Maicii Domnului" Church ("The Ass umpti o n of Our
Lady") is pa rt of the Rîmeţ Mo nastery e nse mble, a monastery situated on
tică înconjurătoare. Ca materiale, s-au folosit culori de apă (pig-
th e Geoagiu ri ve r valley, close to the Trască u Mountain, ln a gorgeou s
me ~ţi praf, tip F. P.) în amest ec cu em u Isi e de cu Ioare Slansk i. natural panorama . Th e church belongs to t he 13th-14th century mo nu-
ln principiu, reintegrarea cromat i că a ansa mblului picturilo r me nts frequently met in the H aţeg and Zarand Countries , having a rec-
murale de la bi se ri ca vec he a M ănăstiri i Rîmet s-a subordon at tangul a r nave with a stone-wal led iconostas is with t wo entrances, nave
urm ătoarelor prin cipii : ' and porc h, above which th e re is a mass ive belfry-tower. There is no inscrip-
ti o n w hi ch should attest the co nstru ct io n year ; yet th e antiquity of seme
1. limitarea reconstituiri/or Io unitatea potenţială o operei muti- paintin g layers of the fre sco cannot be d ou bted (the begi nning of the 14t h
late a fi e cărei etape, 2. posibi litatea de o distinge intervenţia în century), the scene Vir Dolorum of th e offe rt ory enabling us to ap prox i-
original şi 3. reversibilitatea tehnică (asig ur ată cu pigmenţi de apil mate the mo nume nt building towards the and oft he 1 3th ce ntury and th e
beginning of th e 14t h. Among the remarkable fou nders of the mo nastery
folosind ca liant emu lsia de caseinat ca lciu transparent, conce n- mention must be made of bi sho p Gh elas ie, voievodEs Radu the Great
traţii 1,5% , 2%). (1 495-1508) and Micha e l the Brave (1593-1601).
În sfîrşit, lac une le de întinde ri mar i (ţinînd cont că picturile ln course of time the monum e nt under we nt interven ti o ns co ncer nin g
its painiting a nd a rchitecture , owingto the unfavo urab le hi st or ica l conditions
din eta pele de seco l XIX şi XX din pro naos şi naos s-au deca pat an d to th e the existing hydrogeograph ica l situati o n. After the last impor-
cu excepţia unor martori) au fost tratate astfel încît el e să ev ite t a nt flooding ofth e river Pl eaşa in 1926, st o ne dams were raised, thus modi -
fying the hydro logical balance of the area; the gr ound-water laye r rose t o
a se constitu i în figuri pe fu ndame ntul im aginii, să co nstituie 15-20 m above the paveme nt oft he church, therefore th e interior-ext erior
dimpotrivă fundalul adu cînd im aginile în prim pl an, ceea ce impli că micro-climate of the edifice was modifi ed, e nta iling new de gradations at
o va loare spaţială bine determ in ată (o tencuia l ă ocru-gri), creînd th e wal I pain tings a nd brick-laying.
Thu s, before starting th e restor ing works for wal I paintings, th e church
unitatea de l egătură dintre eta pele diferite de pi ct ură . had tobe ra ise d 2 m. more , in t he sa me pl ace, so that the nefar ious conse-
Documentaţia scrisă. S-a întocmit fi şa gener a lă a etapelor de qu e nces of humidity should be removed; th e works t ook p lace betwee n
1987-1 988.
pictură în care s-au t rec ut în evidenţă problematica gen era lă pri- As a resui t of the resea r ches and r esto r ing works , wh ich s upposed an
vind conservarea şi operaţi i le de restaurare, prezentate detaliat interdiscip lina ry coo pe ration o f seve ra! ex perts , eig ht stages of painting
were pointed cut. W e mention them in th e order of the ir oldness:
în fi şe le ind ividu ale pentru fi ecare eta p ă în parte . 1 . Th e scen e Vir Dolorum, fresco (the 14t h ce ntury), sanctuary, porch.
S-a ţ i nut evidenţa succesiunii operaţii lor, metodelor şi mij- 2. Mart yrd om sce nes, fresco (the 14th century) , nave, nort he rn wall-
iconostas is;
loacelor folosite: zonei de lucr u a fie căr ui restaurator în parte 3 . Paintin g in fresco te chniqu e, exec uted in 1377 by pa in ter Mihu from
în jurnalul de şa nti er. C r i ş u Alb, on th e eastern wa l I of t he offe rtory an d the nave-offe rtory;

La în ceputu l Iu crări lor de conse rva re-restaurare (etapa 1988) 4. The scene The Birth of St. John the Baptist, fresco , the 15th century ( ?),
nave, nort her n wal I;
com isiei C.C.E.S. i s-a prezentat Memoriul tehnic cu problemele 5. Th e sce ne Ascension Day a nd the t h ree hi erarc h saints: St. Jo hn
ş i modul de abordare pe parc urs ul şan tierului, asimilîndu-se suges- Chrysostom, Bas il the Great, Gregory t he Th eologian, fresco (t he 16t h -
17th· centuries, nave , icon ostas is;
ţiile com isiei cuprinse în procesul-verbal întoc mit cu aceast ă 6 . Post-Brâncoveanu pai nt ing , 1741, fresco, sa nctuary;
ocazie. 7. A seco, ornamental paintin g, the 19th century, mark, on the sout hern
wa l I of the nave;
În etapa 1987-1988 Buletinul de analize chimi ce a fost realizat 8 . Th e scenes Th e Annunciat ion and Th e Presentation of Our Lady a seco,
în laborator ul In stitutulu i de Arte Pl astice Bu c u reşti, de către pa inti ng th e 19th century, mark, o n the sout hern wall of the nave .
Th e scene Vir Do/orum, w h ic h has a great art ist ica! va lue, be longin g t o
ing . Ion lstudor. the fresco paintings o f the 14t h centur y in th e ensemble of wal l paintings
Documentaţia fotografică. S-au exec utat fotografii (13/18 ş i of Roma n ia, is considered to b~ one of the masterpieces of European art
18/24), macrofotografii, fot ografii de an~amb lu, la lumin ă razantă at the Byzantine-Dal matian i ntersection.
sa u directă cu o p eraţi ile de resta ura re-conse rvare a fiecărei etape

90

http://patrimoniu.gov.ro