Lucr rile experimentale de restaurare din anii 1970-1973 la

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Hunedoara

Ioana Rus-Cacovean

Cuvinte cheie
Restaurare, fresc , 1970-1972, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Hunedoara

Argument
Studiul referitor la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Hunedoara, reprezint un extras
din cercetarea noastr mai ampl dedicat trat rii din punctul de vedere al teoriei i practicii conserv rii
patrimoniului construit transilv nean în perioada 1945-1977.
Alegerea acestui studiu de caz este justificat de complexitatea metodelor utilizate în vederea
cercet rii i restaur rii ansamblului arhitectural în secolul XX, ilustrând problemele specifice vremii i
modul de abordare al acestora: realizarea investiga iilor arheologice preliminare restaur rii, a studiilor
istorice i aplicarea diferitelor tipuri experimentale de interven ie, mai cu seam asupra picturii murale.
Studiul de fa nu trateaz decât succint istoricul monumentului, acesta f când obiectul a
numeroase cercet ri i publica ii destinate artei medievale transilv nene. Contribu ia noastr const în
analiza lucr rilor de restaurare care au cuprins întregul monument în anii 1970-1973, bazându-ne pe
informa iile inedite studiate în fondul Direc iei Monumentelor Istorice (DMI), aflat ast zi în arhiva
Institutului Na ional al Patrimoniului (INP) din Bucure ti.

Câteva date despre biseric i valorile sale

Construit c tre sfâr itul secolului XIII, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei este un
monument de arhitectur veche transilv nean de tip sal , fiind compus din cor, nav i turn-clopotni , o
replic simplificat a bisericii din Sânt m rie Orlea, prototipul bisericilor hunedorene pân în secolul
XV.1 Construit de me teri locali, edificiul realizat din piatr brut i piatr de talie la muchii, prezint
elemente care îl plaseaz stilistic la trecerea dintre romanic i gotic: boltirea pe ogive a altarului, nava
t v nit , ancadramentele portalurilor i ferestrelor, la care se adaug turnul-clopotni cu patru niveluri,
terminat cu patru timpane i învelitoare piramidal .2 La nivelul trei turnul are ferestre înalte, desp r ite
prin colonete cu baz i capiteluri simple prismatice.
Istoriografia de art consider biserica din Strei un monument de o particular importan pentru
complexul fenomen de eclectism i de sinteze stilistice propriu perioadei când a fost ridicat , în special
datorit picturilor murale ce o decoreaz , datate în 1370-1380 i ctitorite probabil de cneazul Petru, fiul lui
Zaicu, pe care documentele îl men ioneaz în 1377.3
Expresia stilistic a acestor picturi este pus pe seama arti tilor forma i în ambian a italo-adriatic ,
unde iconografia este înc rcat de teme provenind din mediul catolic.4 Nava bisericii p streaz mai multe
fragmente de scene din ciclul cristologic, iar deasupra arcului de triumf se afl o reprezentare a Bunei
vestiri, în cadrul c reia a fost inserat i figura unui ctitor.5 În altar, pe bolt , se afl Iisus în mandorl ,
încadrat de doi îngeri, iar pe pere i, în registrul superior, au fost înf i a i cei 12 apostoli. În registrul

1
Vasile Dr gu , Arta gotic în România, Bucure ti, Editura Meridiane, 1979, p. 31.
2
Gheorghe Curinschi Vorona, Istoria arhitecturii în România, Bucure ti, Editura Tehnic , 1981, p. 84.
3
Documenta Valachorum, pp. 271-273, apud V. Dr gu , op. cit., p. 204.
4
V. Dr gu , op. cit., p. 204.
5
Ibidem, pp. 204-205.
inferior al picturilor din altar apar figuri de sfin i ierarhi, iar în col ul din dreapta al peretelui sudic este
pictat i portretul me terului Grozie.6
Fa adele de sud i de r s rit p streaz fragmente dintr-un decor mural ale c rui extensie i
iconografie nu pot fi precizate, doar unele relat ri din secolul XIX i istoriografia7 atestând existen a în
trecut a unui sfânt Cristofor, care din p cate ast zi a disp rut aproape complet. Singura scen
identificabil la exterior este imaginea acelui Christos din luneta de piatr a portalului de vest.
Zona de origine a celor doi pictori care au conlucrat la Strei, a fost men ionat ca fiind Dalma ia de
nord sau Slovenia, acolo unde datele stilistice amintite mai sus se întâlnesc la numeroase monumente.8

Interven iile de la începutul secolului XX

Câteva copii ale unor documente p strate în arhiva INP men ioneaz sporadic unele lucr ri de
restaurare realizate la începutul secolului XX, sub îndrumarea lui István Möller, delegat în Transilvania
din partea Ungariei, în special pentru restaurarea castelului din Hunedoara. Din coresponden a vremii i
documenta iile ulterioare reiese faptul c în anul 1901, Comisia de Stat a Monumentelor de Art din
Ungaria a aprobat suma de 1200 coroane pentru restaurarea complet a bisericii din Strei. Lucr rile se
execut în 1903, când nava bisericii prime te o bolt din lemn de form trapezoidal , modificându-i-se în
acela i timp i acoperi ul original, la un nivel mai jos. De asemenea, învelitoarea original din indril a
bisericii a fost înlocuit cu una din igl , iar cercet rile i sondajele efectuate în masivul de zid rie al
acoperi ului turnului au demonstrat c i p r ile superioare ale acestuia, la nivelul celor 4 frontoane cu
care se încheie, zid ria a fost ref cut tot la restaurarea din 1903.9
Cu ocazia cercet rilor s-au mai descoperit o serie de transform ri realizate tot la începutul
secolului XX, care s-au adresat în principal interiorului. Atunci, arcul triumfal a fost închis cu un
iconostas din zid rie, la proscomidie s-a ridicat un postament din c r mid i s-a deschis o a treia fereastr
pe fa ada de sud a navei.10

Situa ia monumentului înainte de restaurare

Tot din coresponden a p strat reiese situa ia avansat de degradare în care se afla monumentul la
câteva decenii dup restaur rile din 1903. Un preot pensionar, fost titular al parohiei Ru i-Strei,
Hunedoara, s-a adresat în mod constant, începând cu anul 1954 c tre DMI, c tre Episcopia Aradului,
Consiliului de Stat, Comitetului Central al PCR, semnalând situa ia bisericii, îns nu se ia nici o m sur
concret .11
Se men ioneaz în prim vara anului 1957 d râmarea micul pronaos construit în secolul XIX în
zona de vest a bisericii, iar c în 1960 ploua în interior, edificiul fiind abandonat înc din 1946, când
oficierea liturghiei s-a mutat în biserica nou a localit ii.
De abia la 15 mai 1961 a fost stabilit printr-o minut zona de protec ie a bisericii i apoi la 21
noiembrie 1962 Obliga iunea de folosin , care cuprinde i un inventar al monumentului. Din acest
document reiese printre altele c plan eele, bolta trapezoidal i arpanta din lemn erau putrezite,
necesitând repara ii; învelitoarea din igl , tâmpl ria i pardoselile din lemn necesitau s fie înlocuite; nu

6
Ibidem, p. 206.
7
Ibidem.
8
Ibidem, p. 207.
9
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8624, referitor la Strei, C lan, jude ul Hunedoara, Biserica Adormirea Maicii Domnului,
Coresponden 1960-1972.
10
Ibidem.
11
Ibidem.
existau jgheaburi, paratr snet, împrejmuirea era din sârm ghimpat , iar pictura interioar necesita urgente
lucr ri de conservare.12 Absida altarului prezenta fisuri în zona de sud-est, iar tencuiala exterioar în multe
por iuni a c zut, l sând s se vad zid ria de piatr brut i 3-4 straturi de tencuial executate de-a lungul
anilor.13
Cu toate c aceste documente au fost întocmite în prezen a i aduse la cuno tin a Gospod riei
Agricole de Stat C lan, coresponden a men ioneaz în repetate rânduri constatarea a numeroase abateri
din partea acesteia. Unul dintre cazurile cele mai flagrante, care a dus la pierderi grave, a fost
nerespectarea zonei de protec ie a bisericii. În jurul monumentului, amplasat pe o teras deasupra cursului
râului Strei, se afla un vechi cimitir în cuprinsul c ruia începând cu anul 1961 i pân în 1963, s-au f cut
repetate s p turi pentru edificarea unor depozite ale GAS, distrugându-se în mare parte funda iile i
urmele unor construc ii aflate la NV de biseric , zidurile fiind sf râmate, iar piatra întrebuin at la noile
cl diri.14

Interven iile anilor 1966-1973

De abia în anii 1966-1967 restaurarea bisericii din Strei a devenit o sarcin a planului de lucru al
DMI, îns acestea debuteaz doar în 1969-1970, prin dou campanii de cercetare arheologic desf urate
la exteriorul i interiorul monumentului, de c tre o echip condus de Radu Popa. Din rapoartele
arheologice15 elaborate la încheierea cercet rilor men ion m câteva dintre cele mai importante descoperiri.
Astfel, în interiorul navei au fost g site 17 morminte databile între secolele XVI-XVIII, ce atest faptul c
cripta cu ziduri din piatr i bolt cilindric din piatr neregulat descoperit pe latura de nord a
monumentului dateaz de la începutul secolului XVIII, când aceasta a preluat func ia de loc de
înmormântare a descenden ilor familiei Zeicu, pe care o îndeplinea anterior nava. Pe latura de nord a
bisericii alipite chiar de zid au fost degajate i resturi din zid ria i funda ia unei capele cu absid
pentagonal decro at , construit în 1724, care este suprapus par ial peste cript .
S-a observat de asemenea faptul c nivelul de c lcare în interiorul navei a fost modificat în câteva
rânduri, iar în col ul de sud-est al navei, în irul de pietre ecarisate ce formeaz muchia zid riei, s-a g sit
un altar roman. Traseul pridvorului de pe latura de vest a bisericii a fost întregit cu prilejul decap rilor de
sol executate de antierul DMI, funda iile sale fiind realizate din zid rie de piatr mai regulat c tre
interior i exterior, având miezul umplut cu bolovani de râu îneca i în mortar de var.
Tot în cursul campaniei din 1969-1970, au fost surprinse în diverse sec iuni efectuate în nordul
bisericii (la cca 26 m) zid ria unei „villa” rustica roman , ce a fost dezvelit aproape integral, al turi de
alte dou ruine romane aflate la 30-40 m la nord-vest de biseric .
Pentru a deservi aceste cercet ri arheologice, dar i lucr rile de restaurare a picturii ce aveau s
urmeze, în biseric s-a realizat o instala ie electric provizorie, inten ionându-se ulterior i montarea unei
instala ii electrice definitive atât pentru interior cât i pentru exterior în vederea punerii în valoare a
monumentului, îns acest proiect nu s-a mai pus în aplicare.
În paralel cu cercetarea arheologic , s-a decis demontarea iconostasului de zid rie realizat în
secolul XX i care se considera c denatura aspectul monumentului, al turi de demontarea zid riei mesei

12
Ibidem.
13
Ibidem.
14
Ibidem.
15
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8628, Strei, C lan, Hunedoara, Bis. AMD, Raport privind cercet rile arheologice
întreprinse la biserica veche din Strei C lan, în cadrul lucr rilor de restaurare a monumentului.
altarului, a c rei form se datora tot lucr rilor de la 1900. Dup aceast lucrare, a ie it la iveal un bloc de
piatr paralelipipedic cu un col rotunjit, reprezentând piciorul mesei vechi a altarului.16
Tribuna din lemn care era plasat la vestul navei a fost de asemenea desf cut . Prin ea se accedea
la nivelul turnului. De aceea în partea de nord-vest a navei a fost realizat o scar nou de acces la turn.
Lucr rile propriu-zise de restaurare a monumentului au început în 1970, continuând cu câteva
întreruperi pân la recep ia acestora în 1973.
În ceea ce prive te zidurile i funda iile descoperite în campaniile de cercetare arheologic , pentru
toate au fost prev zute lucr ri de consolidare i conservare, care au presupus marcarea în teren cu dale
regulate de piatr a funda iilor capelei de secol XIX de la nord, supra-betonarea criptei de secol XVIII la
nordul bisericii, protejarea resturilor de zid rie a pridvorului de la vest, prin ad ugarea de cca 15 cm de
zid rie de bolovani cu mortar de ciment. De asemenea, trecerea de la nivelul actual la nivelul vechi de
c lcare s-a realizat printr-o pant foarte lin , iar pentru protejarea suprafe ei de teren coborâte s-au montat
rigole ascunse în iarb , urm rind c tre est, panta natural a terenului.
Printre alte lucr ri, restaurarea monumentului a presupus i interven ii mai ample de consolidare a
bol ii corului prin fixarea nervurilor cu br ri în form de U din o el, care îmbrac bol arii complet la
ambele capete, br ara fiind fixat în stratul ce a supra-betonat bolta. În vederea plant rii acestor br ri,
pentru a nu se deteriora pictura, aceasta a fost decapat i apoi replantat dup executarea consolid rii.17
De asemenea, s-au subzidit funda iile corului, zidurile monumentului au fost consolidate cu o serie de
centuri din beton armat, s-au realizat inject ri de mortar în fisurile zid riei, au fost amenajate trotuare
exterioare imediat lâng zidurile edificiului, iar nivelului solului la exteriorul bisericii a fost coborât.18
De asemenea, s-a desf cut bolta de lemn din nav , realizându-se un nou plan eu drept din stejar,
prev zut a fi cât mai neutru, pentru a nu concura cu pictura mural . La nivelul pardoselii, dup
îndep rtarea celei putrezite din lemn i coborârea nivelului de c lcare pân la cel de secol XVIII, s-a
realizat o pardoseal din lespezi de piatr , peste un strat de nisip, procedeu care s-a adoptat i pentru cor i
turn.
Dup mai multe discu ii în acest sens, s-a optat pentru men inerea paramentului existent la exterior
i rostuirea lui, renun ându-se la tencuieli noi.
În privin a u ii de pe latura de sud, deschis în secolul XIX, s-a decis men inerea ei, din motive
func ionale i pentru protejarea picturii de peste vechea u de la turn, care a r mas închis , considerându-
se c prin nefolosirea acestei u i, se va proteja mai bine ambrazura profilat a portalului i a picturii din
luneta acestuia.
În ceea ce prive te fusurile de piatr de la ferestrele bifore de la nivelul trei al turnului, doar unele
dintre ele, aflate într-o stare mai avansat de eroziune au fost înlocuite.
În final, s-au realizat o nou arpant i o nou învelitoare cu indril .

Restaurarea picturii murale

La 22 iulie 1970, se semneaz contractul pentru executarea lucr rilor de restaurare a picturilor
murale, între Sava Nicolae19, asistent la catedra de Pictur monumental a Institutului de Arte Plastice

16
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8630, Bis AMD, Pr. A 29/ 1965-1972, Faza PFU (restructurat), martie 1972. Raport
privind cercet rile arheologice din anul 1969.
17
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8624, referitor la Strei, C lan, jude ul Hunedoara, Biserica Adormirea Maicii Domnului,
Coresponden 1960-1972.
18
Ibidem.
19
Nicolae Sava a lucrat i la conducerea i îndrumarea lucr rilor de restaurare a picturii murale pe antierul experimental de la
biserica m n stirii Humor.
„Nicolae Grigorescu” Bucure ti i pictor restaurator al Uniunii Arti tilor Plastici pe de o parte i DMI pe
de alt parte, tema lucr rilor fiind consolidarea, cur irea i punerea în valoare a picturilor murale de secol
XIV. Prin acesta, executantul se obliga s respecte principiile de conservare integral a operelor de pictur
f r nici un fel de interven ie de completare a zonelor pierdute.20
Cel mai valoros document referitor la lucr rile de restaurare a picturii de la Strei îl reprezint
Caietul de antier al pictorului, ce ofer informa ii consistente i detalii grafice despre starea în care se
afla pictura înainte de începerea lucr rilor i ce m suri s-au luat în vederea salv rii sale. Din acest caiet
afl m c toat pictura era acoperit cu un strat gros de var rezultat în urma unor numeroase spoiri, aplicate
direct pe culoare, remarcându-se i prezen a fisurilor profunde, atât a stratului suport cât i a picturilor,
îndeosebi în partea superioar , dar i faptul c pe peretele de nord frescele originale au disp rut.
Apoi, sunt precizate detaliat toate opera iunile efectuate în timpul campaniilor de interven ii care s-
au desf urat în intervalul 1971-1973: rosturi, tivituri de margini i consolid ri de suprafe e desprinse, cca.
35 mp.; scoaterea spoielilor de var de pe suprafe e pictate cu bisturiul de lemn, opera ie desf urat
milimetru cu milimetru f r alte interven ii cu mijloace chimice, cca. 70 mp.; înl turarea depunerilor de
praf, fum, resturi de spoieli, numai prin lavaje u oare cu vat i ap distilat , cca 100 mp.; cur irea
spatelui tencuielilor burdu ite de moloz, în vederea unor consolid ri par iale, cca. 35 mp.; complet ri de
mortar i degrad ri în suprafa a frescei i structura zid riei de piatr cu mortar de fresc i elemente de
piatr , cca. 10 mp.; complet ri de mortar în stratul suport a zonelor în care s-a pierdut, cca. 20 mp.;
complet ri cu mortar de fresc în suprafe e tratate sensibilizat i acoperite cu tonuri neutre în por iunile
unde pictura s-a pierdut, cca. 50 mp.; chituiri de fresc în puncte disparate i pe suprafe e mici racordate
armonizate zonelor din jur, cca. 10 mp.; restaur ri în tente i tonuri neutre pe suprafe ele îmbr cate cu
mortar nou, cca. 50 mp.; replantarea de fragmente reduse desprinse i consolidarea lor, cca. 3 mp.
În referatul privind recep ia par ial a lucr rilor de restaurare a picturilor murale21 la 27-28
noiembrie 1972, comisia DMIA constata c acestea s-au executat respectând-se în general principiile
tiin ifice de conservare i punere în valoare a operelor de art , îns remarc i unele neajunsuri. Comisia
obiecteaz asupra încerc rilor de „integrare” prin punerea pe mortarul nou a unor zone disp rute,
restauratorului solicitându-i-se înl turarea acestor interven ii de culoare. De asemenea, se solicit
armonizarea tentelor de culoare date peste unele complet ri de tencuieli spre a se evita distan rile i
corectarea aspectului „finisat” al tencuielilor în fresc , printr-o c utare mai potrivit a tonurilor neutre.
Nu tim din ce cauz aceste corecturi nu s-au mai realizat, ast zi putându-se observa unele zone la
interior unde diferitele variante i încerc ri de „integrare” ale pictorului restaurator denatureaz ansamblul
pictural. Îns , mai important decât acestea este faptul c dac interven iile din anii 1971-1973 nu ar fi avut
loc, probabil în timp pierderile ar fi fost iremediabile.
În concluzie s-ar mai impune doar semnalarea st rii de degradare în care se afl în prezent acest
monument, care dup câteva decenii de la ultimele interven ii, reclam din nou aten ia restauratorilor.

Surse
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8624, referitor la Strei, C lan, jude ul Hunedoara, Biserica
Adormirea Maicii Domnului, Coresponden 1960-1972.
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8625, Strei, C lan, jud. Hunedoara, Bis. AMD, Pr. A.29/1962,
STE - releveu piese desenate.
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8626, Pr. A.29 - STE 1965.

20
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8630, Bis AMD, Pr. A 29/ 1965-1972, Faza PFU (restructurat), Martie 1972.
21
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8632, Strei, C lan, Hunedoara, Bis. AMD, Pr. Restaurare pictur , cu foto, 1970-1973.
 Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8628, Strei, C lan, Hunedoara, Bis. AMD. Cercetare
arheologic , piese scrise, 1970.
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8630, Bis AMD, Pr. A 29/ 1965-1972, Faza PFU (restructurat),
martie 1972.
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8631, Bis AMD Strei, Dispozi ii de antier, 1970-73.
Arhiva INP, Fond DMI, Dosar nr. 8632, Strei, C lan, Hunedoara, Bis. AMD. Pr. Restaurare
pictur , cu foto, 1970-1973.
Curinschi Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, Bucure ti, Editura Tehnic , 1981.
Dr gu , Vasile, Arta Gotic în România, Bucure ti, Editura Meridiane, 1979.
Idem, Colloque sur la conservation et la restauration des peintures murales: juillet 1977, Suceava,
România, 1980.
Mora, Paolo, Conservarea picturilor murale, Bucure ti, Editura Meridiane, 1986.
V t ianu, Virgil, Istoria artei feudale în rile române, Bucure ti, Editura Academiei, 1959.

Legenda ilustra iilor

1. Biserica Adormirea Maicii Domnului, Strei
2. Vedere dinspre sud-est a bisericii
3. Fusurile din piatr ale ferestrelor turnului
4. Extras din caietul de antier al pictorului restaurator
5. Pictura mural a bisericii
6. Interven ie de „integrare” a picturii la arcul triumfal