H.

MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

postelnicul Enache, fusese de fapt ctitorul bisericii Sf. Sava din Ia~i unde a fost ingropat in 1636310,mormantul sau fiind inlocuit cu un altul in secolul al XVIII-lea. Titlul de "arhitect" pe care acestea il capata se datoreaza unei gre~eli de traducere a textului lui Paul din Alep (preluat de Alexandru Lapedatu sau Gheorghe
Bal~) din limba engleza, corespondenta oficiala a domnitorului Vasile Lupu privitoare la ctitoria sa de la Trei
Ierarhi neatestand in nici un fel implicarea lui Enache in acest ~antier311.Me~terii care au ridicat biserica sub
patronajullui Vasile Lupu nu sunt cunoscuti, cert este insa ca ace~tia fusesera adu~i din afara Moldovei. Din
documentele pastrate nu reies informatii privind autorii omamentelor sculptate - trasatura cea mai interesanta a bisericii. De~i literatura de specialitate agreeaza in general atribuirea acestora unor me~teri proveniti din
Orientul Apropiat, marturia arhitectului restaurator al monumentului de la sfar~itul secolului al XIX-lea,
francezul Lecomte du Noiiy, atribuia in mare masura sculptura (in baza semnelor lapidare cercetate312) unor
me~teri proveniti de la vest de Carpati, probabil din Transilvania313.
In afara decoratiei originale, biserica nu aduce noutati in evolutia spatialitatii sau sistemelor structurale
ale arhitecturii religioase locale, fiind considerata de Bal~ ca "un monument mult mai putin interesant deeat
altele mult mai modeste, deoarece nu reprezinta un factor de evolutie in arhitectura moldoveneasca, nu reprezinta un monument care sa fi introdus principii adaptabile,,314. Ramanand unica prin plastica decorativa,
biserica a servit drept sursa doar eatorva monumente din perioada care a urmat: bisericii manastirii Stelea de
la Targovi~te (1645), ctitorie a aceluia~i domnitor, bisericii manastirii Cetatuia de langa Ia~i, ctitorita de
dornnitorul Gheorghe Duca (1669-1672) ~i, intr-o mai mica masura, refacerii bisericii manastirii Putna.
Biserica a mcut parte dintr-un ansamblu mai amplu, in componenta caruia intrau 0 serie de constructii
realizate cu suportul aceluia~i domnitor. Tumul de poarta, imortalizat in reprezentarile de epoca in varianta
remcuta intre 1804-1806315, fusese ridicat concomitent cu biserica, fmalizarea lucrarilor fiind mcuta in 1638.
Paul de Alep descria faptul ca "deasupra portii <incintei> se afla clopotnita cu orologiul ora~ului, cu totul de
fier <~i> cu <ni~te> roti mari. Clopotele sunt atamate sus, pe 0 scheIa de lemn ~i ea se gase~te in mijlocul
unei chilii,,316.Vechea constructie a fost insa demolata in timpullucrarilor de restaurare ~i reconstructie des3lO Nicolae N. Pu~ca~u ~i Voica Maria Pu~ca~u, Biserica "Sf
Sava" din Iaiji. Monograjie arheologica, Ia~i, 2005, pp. l1-12.Dupa
cum este mentionat intr-una dintre cele trei pisanii pastrate, biserica cu hralIlul "Adormirea Maicii Domnului", a fost reconstruita
peste vechea constructie, in anul 1625, ctitor fiind Ianache Caragea, fiullul 'numitra~cu, nepot al lui Scarlatos Grama din Constantinopol ~i dregator (postelnic) in divanul Moldovei, sub conducerea "pr6t6maistmlui" (sau "capetenie a me~terilor") Gheorghe, de
asemenea din Constantinopol, in timpul egumenului Ieroteiu venit din apm.
311 Vezi in acest sens Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., pp. 170-171 ~i Dan Badarau, "Fost-a Enache din Constantinopol
arhitectul
bisericii Trei Ierarhi din Ia~i?" in S.CI.A., nr. 1-2, Bucure~ti, 1956, pp. 284-290.
312 Reproducerea
semnelor lapidare in Gheorghe Bal~, Bisericile iji manastirile moldoveneijti din veacurile al XVII-lea iji al XVIII-lea,
Bucure~ti, 1933, p. 510.
313 A. Lecomte du Noiiy, "Semne lapidare de la biserica Trisfetitele din Ia~i" in R.I.A.F., vol. I, fasc. 2, Bucure~ti, 1883, p. 242.
314 Gheorghe Bal~, Bisericile iji manastirile moldoveneijti din veacurile al XVII-lea iji al XVIII-lea, Bucure~ti, 1933, p. 139.
315 N. Grigora~, "Inscriptia
tumului clopotnita al manastirii Trei Ierarhi din Ia~i" in Anuarul Institutului de Istorie, Ta~i, 1964, pp.
169-170.

Calatori straini despre rarile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca
1976, p. 47.

316

104

Bulgaru, Bucure~ti,

STUDn DE ARHITECTURA

RoMANEAScA

~urate in incinta la sfar~itul veacului al XIX-lea. Pe langa aceasta, incinta includea ~i chilii calugare~ti, trapeza cu bolta sa de piatra317 (cunoscuta sub denumirea de "sala gotica"), cas a egumenului ~i incaperile tipografiei. Cu exceptia trapezei, a carei recladire a fost inceputa la sfar~itul secolului al XIX-lea ~i finalizata in
timpul restaurarii din anii 1958-1960318, restul constructiilor ansamblului initial au disparut.

Restaurarea bisericii la sfar~itul secolului al XIX-lea. Interventiile conduse de arhitectul francez

Lecomte du Noiiy la fosta manastire Trei Ierarhi (desfiintata in 1863, odata cu secularizarea averilor manastire~ti) au inceput in anul 1882, cu ridicarea schelelor exterioare acoperite, astfel incat sa faca posibillucrul ~i
pe timp ploios. In aceasta perioada de inceput a ~antierului, oficierea slujbelor in interiorul bisericii a continuat. Prima problema intampinata a fost aceea a procurarii materialului. Din memoriile inaintate de arhitectul
francez catre Ministerul Cultelor ~i Instructiunii Publice aflam ca piatra de care se folosisera constructorii lui
asile Lupu fusese adusa de peste Prut, din carierele de la Hordine~ti. Din cauza problemelor financiare ~i a
transportului dificil, s-a optat pentru folosirea pietrei din carierele de la Campulung Muscel, material deja
unoscut ~i utilizat in timpul restaurarii bisericii manastirii de la Curtea de Arge~. In ciuda costurilor imense
de transport pe calea ferata (este yorba de aducerea pietrei cu trenul de la Pite~ti pana la Ia~i), totu~i propunerea a fost acceptata ~i aprobata319. Intr-o prima etapa, intre 1882 ~i 1884 interventiile s-au concentrat in partea de vest a bisericii, unde a fost consolidata zidaria pronaosului ~i refucuta integral turla. ~antierul a continuat cu refacerea integrala a turlei de deasupra naosului, a consolidarii structurii acestuia ~i cu refacerea in
mare parte a sculpturii decorative care ac'operea exterioru1. La inceputul anului 1887 lucrarile erau aproape
finalizate: " ... cladirea este terminata ~i invelita, ramanand a se mai completa oare-cari sculpturi, a se a~eza
geamurile ~i a se auri ~i vapsi exterioru1. Aceste lucrari executandu-se in vara viitoare, pe toamna, se pot ridica schelele; ~i acest monument care ameninta a se pierde din cauza relei cladiri, a cutremurelor ~i a focurilor, va putea fi privit din nou in vechia sa splendoare,,320. In acela~i raport erau consemnate ~i intentiile privitoare la redecorarea interiorului cu pictura (de aceasta data in ulei) care" ... trebue sa straluceasca prin varietatea materialelor ~i bogatia omamentatiei,,321 ~i la restaurarea "salii gotice" in care, la cererea ministrului, se
intentiona amenajarea unui "museu religios pentru Moldova,,322. Diferentele dintre varianta originara ~i cea
rezultata in urma lucrarilor amintite au fost identificate de Gheorghe Bal~ pe baza compararii situatiei analizate in situ, cu fotografiile de epoca, releveul profesorului Emilian ~i textul istoricului profesorului ie~ean S.
:Yfure~ianu, publicate in amplul material din Analele Architecturei ~i a artelor cu care se leaga (1890). Cele
mai importante transformari operate au fost: reconstruirea turlelor de deasupra pronaosului ~i naosului, ref aerea boltilor pridvorului la 0 cota inferioara, modificare boltirii din naos ~i adaugarea unor elemente decorative noi, mic~orarea inaltimii contraforturilor de colt ~i marirea celor care se invecineaza cu absidele laterale
Ibidem.
N. Grigora, Biserica Trei Ierarhi, Bucureti, 1965, p. 18.
319 Restaurarea monumentelor
istorice 1865-1890 ... , p. 16l.
3-0 Ibidem, p. 188. Raportul arhitectului A. Lecomte du Noiiy ditre M,C.I.P., datat in 12 ianuarie 1887.
311 Ibidem.
~-2 Ibidem.
317
31

105

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE,

I. CALOTA,

D. MIHNEA

ale naosu1ui (intrerupand brau1 intermediar), marc area diferita a soc1u1ui, introducerea unei asize nedecorate
1a baze1e tur1e10r ~i supraina1tarea acestora. De asemenea Lecomte du Noiiy a rera.cut integral invelitoarea
bisericii distorsionand caracteru1 initial. In ciuda acestor interventii, in care arhitectu1 ~i-a asumat libertati
nejustificate, in cazu1 pridvoru1ui, prin indepartarea vechii picturi, restauratoru1 francez re1eva decoratia
scu1ptata (simi1ara cu cea din exterior) realizata initial. In vecinatatea bisericii, demo1area "salii gotice" a
inceput in 1893, acestea pre1ungindu-se ~i dupa moartea 1ui Lecomte du Noiiy. $antieru1 a fost inchis abia
dupa incendiu1 din iarna dintre anii 1916-1917, fina1izarea lucrari10r fiind ra.cuta in 1960.

Biserica manastirii Trei Ierarhi din Ia~i: sectiunea 10ngitudinala ~i planul (dupa arh. Ernilian), vedere dinspre sud-est la inceputul secolului al XX-lea (dupa A. Antoniu)
[10.3]

[lOA]

Mode1u1 bisericii manastirii Trei Ierarhi nu a ramas lara urmari, fiind re1uat 1a ctitoria domnitoru1ui
Gheorghe Duca 1a biserica Sf. Petru ~i Pavel a manastirii Cetafuia (1669-1672). Ca ~i manastirea Galata,
Cetatuia fusese ridicata in imediata vecinatate a ora~u1ui, intr-o zona strategica, sup1inind astfe1lipsa fortificatii10r a caror construire fusese interzisa 1ajumatatea seco1u1ui al XVI-lea de otomani. Dad realizarea incintei a fost finalizata in 1670, ~antieru1 pentru construirea bisericii s-a prelungit, acesta desra.~urandu-se in
interva1u1 dintre 1669-1672. Ispravnicu1 constructiei bisericii a fost Nacu sto1nicu1, vornic de Campulung,
lucrand probabi1 cu me~teri locali, formati pe ~antiere1e lui Vasile Lupu. De~i s-a pastrat 0 parte din corespondenta intretinuta cu me~terii bistriteni din Ardea1, sunt pomenite doar materia1e1e de constructie, nu ~i

106

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

numele de zidari323 Din punctul de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Cetatuia reprezinta 0 interpretare foarte apropiata a bisericii manastirii Trei lerarhi. Atat dispunerea in plan, dimensionarea compartimentelor interioare, cat ~i proportionarea volumului, sunt similare cu cele ale modelului. Diferenta esentiaHi intre
ce1e doua este de natura decorativa, in cazul bisericii manastirii Cetatuia, omamentele fiind mult simplificate.
eu toate acestea, fidelitatea pre1uarii modelului merge foarte departe, pana la unele elemente de detaliu spre exemplu banda decorativa care creeaza fondul braului intermediar perimetral, realizata intr-o maniera
diferita, dar pastrand principiile pe baza.
BISERICA MANASTIRII GOLIA

Ansamblul manastirii Golia, aflat initialla marginea la~iului (transformat de Alexandru Lapu~neanu in
capitala a Moldovei in 1564), a fost probabil fortificat de catre Movile~ti (cu exceptia tumurilor de colt adaugate in timpul domniei lui Gheorghe Duca324), alaturandu-se astfel punctelor de aparare care suplineau lipsa
zidurilor de aparare ale ora~ului, la inceputul secolului al XVII-lea. Din 1606, inaintea inceperii reconstructiei finantate de Vasile Lupu, manastirea fusese inchinata de catre vaduva ctitorului loan Golia, manastirii
athonite Vatoped, servind totodata ca sediu al administratorului (exarh) grec al proprietatilor Sfantului Munte
in Moldova. Statutul de a~ezamant inchinat a fost pastrat de manastirea Golia pana la secularizarea averilor
manastire~ti in timpullui Cuza, la 1863.
"Cbestiunea" manastirilor

fucbinate323.

Obieeiulinehinarii
manastirilor a luat n~ter(} odata eupreoeuparea dollmitorilor din Tara Romaneasea ~i Moldova peritrua~ezaminteleCde fit ortodox-tlin zonele inc1use in lmperiul-Otoman. Eforii-manastirilor romane~ti, eu
gandulla,oGrotirea divini,iin fala pericQlului tureese, auopus unele a~ezaminte monastiee autohtone sub_oerotirea
Sfintelor Boeuri326 Atetifia1speciala ae6rgata manastiriIOrde la suddecDunare a fost atestata de timpuriu, ilin perioada doiilliiei Iui Nieolae Alexandru (f"~f52-1364),fiul,asoeiatul ~i urma~ulla tron aHui Basarab_l,-care Iaeea
danii manastrri'Cathonite Kout1ClUmousiol.i:s'(Cut1umu~)327.
La sfiir~itul se.eolului al XV-lea, eand Radu eel Mare 11
ehema pe Nifon, patriarhl.l1 Constantinop.olului, pentru reformarea ~i reorganizarea c1erului muntean;patrundeau
in Tara Romaneasea primii c1eriei greei,eu seopul administriirii bunurilor manastirilor !nehinate328. Deja in secolul al XVII-lea, biserieile, dar mai ales miirrastirile din Tara Romiinea~GiL~iMoldova, era,u impiinzite de greei eaDan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 234. Pentru constructia fortificatiilor autorii avanseaza ipoteza implicarii lui Grigorie
Comescul, "nemi~ din tinutul Hotinului" (Ion Neculce), implicat "in lucrarile cetatii Camenita, dupa cucerirea acesteia de catre otomani, sau In interventiile de la biserica manastirii Curtea de Arge~, din 1679, din timpul domniei lui ~erban Cantacuzino.
324 Radu Popa, "Cateva observatii asupra manastirii Golia din la~i" "inS.C.I.A., nr. 2, Bucure~ti, 1966, p. 255.
325 Extras din Horia Moldovan, Johan Schlatter: cultura. occidentala. ~i arhitectura. romaneasdi
(1831-1866), Bucure~ti, 2013, p. 117.
326 Pompiliu Eliade, InfluenJafranceza.
asupra spiritului public in Romania, Bucure~ti, (1898) 2000, p. 40.
327 lmpresionanta
participare romaneasca la edificarea ~i "inzestrarea manastirilor de la Muntele Athos, "inperioada medieval a, este
atestata atat prin documente de arhiva - care beneficiaza de 0 tratare detaliata In bogata bibliografie - cat ~i prin inscriptiile voievozilor consemnate pe monumente. Vezi In acest sens G. Millet, 1. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chretiennes de I'Athos,
Paris, 1904 (reeditare Salonic, 2004).
328 Razvan Theodorescu,
BizanJ, Balcani, Occident, la inceputurile culturii medievale romane~ti (secolele X-XIV), Bucure~ti, 1974,
pp. 163-172.
323

107

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

I. CALOTA, D. MIHNEA

re din p'iotectori ai onQC1oXieise translormasera in exploatatori: ben:eficiile de pe dqmeniile monahale fiind trans":
formate:inbani, trimi~i:in afara PrincjJl~telor. Intrcgprima faza verl!~rile transfenlte omanastirilor-"de la Locurile
Sfnit~ fUsesera cel~ ca;reprisoseau, ~i!~tlgurile fiind]testinate priorit~r che1tuielilorde-intretinere,
cahtatii ~i dan10rcatiecdomnie329. u tpupul situalias-a schimbat,=egumemi greci-'dispuniind dupabunul plac de~intregul beneficiu::Abuzurile au f08t partial opriteprin hrisovul eJIJis la 1639 de5~ncelaria luiMatei Basarab, prin care erau
scoase-::ae sub admi~sfrarea greceasca 21 de manasfui "care le-aii@chinat acei-domni ~i vliidic~1ttraini, pentru
rita ~i lara voia I!irriiinui ~i anuII!e:-':j'ismana, Cozia, Arge~ul, Bisttit~ Govora, De1ilul, Glavaciocul, Snagovul~
Cotrrreana, Valea,Rancaciovul,
Mislea, Bolintinul, Campulung, Ciidaru~ani, Sadova, Arnota,GuraMotrului,
Polo~ul, Nucetul ~i T~garul". Far-a ~ profita in vreun fel de prerogativele sale, domnitorul a lasat ;,supuse ~i statatoare caIugariloTstrajni acele manastiri, macar dQmnef?ti, miicarhoieref?ti, care siiigun ctitorii lOJ';le-au inchinaf
f?ile-(i!!:supus metoaf?e,?330.Situatiaace~tormanastiri=,s~a agravat trep-tat sub domniiJefanariote. Dopa restabilin~a
domniilor pamantene:-fusa, la cerereaconducerii Principatelor, PQ!Uaotomana emitea un firmaninurma
caruia
Grigor'-Ohica, iIllar!lRomanea..scii,ji
10mta SanduS=turdza, in Moldova, ii ahmgau pc oalugarii greci, preluand'
admirus!rarea mfulastiPTor ~i punali~echestru
pe liYe.rileacestora.:'-fj'aca Rusia tarolui Alexandru tRoinanov -nll
a reaclfonat, din moti.v:tpolitice, in-faVoarea apararifintereselorcle.Qilui
f?ibiseric:ii:grecef?ti, situatE( s-a schimlJat
radical::intimpuI fiului f?iurmaf?uluiJa tron al acestuia, Nicolae 1, cel~are, dupa semnarea tratatului-de la Ackerman~m-r826, intervenea ~cerand Poftiixestituirea aezlirnintelor TOm:ane~tigreciloL Cu unele conmtii,grecii au
fost repu~i in posesia"Uomemilor momrstice pierdlite~~va
am- mai devreme, curte~rruseasca reti~ind sa impuna
scutire~:pe termen- de zece ani a acest~ta_de orke coniributiefinanciai-li..la vistieria lTIticipatelor'l31-~
"Cheslrn"-era repus-i:i::mdiscutie Ia m~putul domnierrtli-Bibescu. Init-un memopuidin 1843, scrit.de catre prin:C
cipein;!itnpul ~ederii-sale la Constantinopot332 - parte-=-acorespondentei purtata cu:reprezentantii~cliI4ii de la SJ.
PeterSbmg::- acesta eX151icafaptuI ca;=-damfiind telTIlllita clerului ir~~4e
ase sustrag:e GontroluWtg'ixvl':ffiului f?i
,autonmlilor ecleziasti~;': atat al celoLdiILTara Romftneasca, cat~i ~l-::celordin Moldova, existape~Golul de creaore a un:ui stat in stat.Sftuatia, indehi.figdezbatuta, de~J::nea-astfeto problema polificii'lle prima impQItanta, pre1entiile hejustificate ale~reprezentantiloI" _Locurilor Sfrnte aducand cevtCll<nteprejudi~ij: legislatiei, lib~gatii bisericii
din -P-rinc1pate f?ichia!-~integritatii teritoriale. In- acesteconditii, dhe~rghe BibescU'propunea 0 s~ri~~e principii
care pQveau administiarea manastirilor mcbinate. Pe-langa aspectele privitoanL1a gospodarirea domemilor mo-o
nastic~~ia venituriIOrJ'ihanciare obtIDut{l,principel(: cerea creanlacUfiui fond de fezerva "destrnat"repararii f?iintre1inerii-constructiilor f?iamelioriirii progresive a starii interioare wmanastirilor,,333. Urmarindu-[i: interesele, in
prmcipalmateriale, reprezentantiielffillui
greBesc, ignorand contimitul actelor fondatoare ~i delricllihare ale ctitorilor,prin care sesfii6ileau lara ecmvoc oonditiJ:le~Elesubordonarelatii de Mitrol)oliile ~i guvemeIe din Principate, au refuzat oriceamestec autoritILti1or locale. De~i, cel putin la myel declarativ, clerul grecesc se angajase sa
fad reparatii constructiilor manastire~!iin decurs-ge9 ani (pana in 1-852), acestaacontinuat
sapr~fite la maxim'
jdedoh!l':!liile Re carele avea in stap~-,venituril~J1ind
transferatdnexterior_,Jll~~douajumatatf~s-ecolului
at.
Neagu Djuvara, intre Orient $i Occident, Tiirile romane la fnceputul epocii moderne, Bucure~ti, (1989) 2002, p. 145.
A. D. Xenopol, Istoria romani/or din Dacia Traianii, vol. XIII, Domnia lui Cuza Vodii 1859-1866, partea I, Bucure~ti, editia a IlIa, 1930, p. 177.
331 Ibidem, p. 183.
332 Georges Bibesco, Roumanie d'Adrianopole
a Balta Liman (1829-1849). Regne de Bibesco, Correspondance et documents (18431856), tome I, Paris, 1893, pp. 101-103.
333 Ibidem.
329

330

108

STUD II DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

XIX-lea situatia devenise cfltica, manastirile Inchinate din Tara-Romaneasea (35J ~iain MoldOva (29) ajungarut
sa datoreze_su111e
Insenmate statu1ui334.
Data fiind imposibihtatea autoritati1orde a se:amesteea in treburi1e-interne ale-acestor manastiri, patrimoniu1arhiteetural, dar ~i.eel mOQil,aQ ramas practic pr:adaaegradarilor sau minarii pana 1a~ecularizarea!nIagtuita In 1863335, ill timpu1domlliei lui Cuza ~i,uneori, mult timp-~idupa.
Biserica Goliei, ridicata la jumatatea secolului al XVII-lea, a fost inceputa in timpul domniei lui Vasile
Lupu ~i finalizata, conform pisaniei, in 1660, in timpul domniei fiului sau Stefiinita Lupu. Chiar dadl Stefiinita era consemnat ctitor, cercetarile intreprinse nu au putut stabili care sunt acele elemente care se datoreaza
interventiilor din perioada domniei sale. De asemenea, consemnarea sirianului Paul de Alep descrie biserica
la 1653 ca fiind aproape finalizata, motiv pentru care unii istorici inclina sa plaseze finalizarea ~antierului
inainte de moartea lui Vasile Lupu (1661) in 1653, sau imediat dupa336.Noullaca~ de cult a fost ridicat din
piatra, in locul unei ctitorii anterioare demolate, apartinand logofiitului loan Golia (Golai) - cel care a dat ~i
numele a~ezamantului. Datarea propusa pentru biserica anterioara (din multe puncte de vedere inca nesigura)
este intervalul dintre 1564-1568, in timpul celei de a doua domni a lui Alexandru Lapu~neanu337, numele
acestuia figurand, de altfel, pe primulloc in pomelnicul bisericii338. Cercetari arheologice recente (1998 ~i
2008-2009) dau indicii despre existenta pe acest loc a unui cimitir ~i probabil ~i a unei biserici anterioare
acestei etape, probabil din a douajumatate a secolului al XV-Iea339, a~adar inaintea fazei atribuite logofiitului
loan Golia340. A~adar, biserica lui Vasile Lupu construita, conform traditiei, in semn de recuno~tinta pentru
efectul pe care icoana fiicatoare de minuni a Goliei 11avusese in vindecarea miraculoasa a fiului sau ~tefiini!a, ar putea fi cel de-al treia edificiu ridicat pe acest sit. Confirmarea sau infmnarea acestei ipoteze ramane
inca 0 problema deschisa. Motivarea reconstruc!iei sustinute de Vasile Lupu nu se justifica doar prin recuno~tinta pentru salvarea vietii fiului sau. Legaturile a~ezamantului de la Golia cu Vatopedul athonit - manastire sustinuta de vechile familii bizantine ale Paleologilor ~i Cantacuzinilor - I-au transformat in corespondent moldovenesc al acestuia (de altfel numele de "Vatoped" fusese folosit pentru manastirea ie~eana). A~adar recladirea bisericii Goliei, in plan simbolic, l-ar fi alaturat pe Vasile Lupu ctitorilor bizantini Paleologi ~i
Cantacuzini34I , cu ace~tia din urma domnitorul inrudindu-se direct prin prima sa sotie Tudosca (Teodosia).

Mircea Pacurariu, Scurtii istorie a bisericii ortodoxe romane, Cluj Napoca, 2004, p. 197.
loan M. Bujoreanu, Colecliune de legiuirile Romaniei Vechi ~i Nuoi cate s-au promulgat pene la jinele anului 1870, Bucure~ti,
1873: Lege pentru secularisarea averilor monascire~ci - Decretul No. 1251 din 15 septembrie 1863, pp. 1796-1797.
336 Sorin Iftimi, "Manastirea Golia din la~i - 0 privire retrospectiva" 'in vol. Miiniistirea Golia - 350 de ani de la sjinlirea ctitoriei lui
Vasile Lupu. Studii ~i documente, coord. Sorin lftimi, la~i, 2010, p. 70.
337 Radu Pop a, op. cit., p. 254.
338 Sorin lftimi, op. cit., p. 58.
339 Voica-Maria
Pu~ca~u, Elena Gherman, "Cercetari arheologice efectuate la biserica Manastirii Golia" 'in vol. Miiniistirea Golia350 de ani de la sjintirea ctitoriei lui Vasile Lupu. Studii ~i documente, coord. Sorin lftimi, la~i, 2010, pp. 181 ~i 194.
340 Sorin Iftimi, op. cit., pp. 54-55.
341 Ibidem, pp. 63-64.
334
335

109

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE,

1. CALOTA., D. MIHNEA

'""

/ ---;:-,
-'"'"

L...:~".i'..::~]

-;f

,j
r-'-~
.".. ..

~.

'\"

""""

"-~

- r~~1
t-L_l_

[10.5] [10.6] [10.7] [10.8]

Biserica miiniistirii Golia din Ia~i:
reIeveui eIevapiior sudicii ~i esticii,
pianul pavimentuIui ~i pianul boitiriior
(Arhiva D.I.T.A.C.P. / U.A.U.I.M.)
110

------

!-.1.-. ~

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

[10.9] 10.11] [10.12] [10.13]

Biserica manastirii Golia din la1?i:
vedere de ansamblu ~i detalii ale
elevatiei sudice
(Arhiva D.I.TAC.P. / UAU.I.M.)

111

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

Chiar dad. biseriea lui Vasile Lupu nu eonserva forma, dimensiunile ~i organizarea biserieii anterioare, 0 parte din materiale, preeum ~i 0 serie de piese sculptate apartinand vechii constructii par sa fi fost refolosite in biserica pastrata pana in prezent (exemplul ancadramente10r de factura goticii de la accesul spre scara cafasului). Biserica Goliei are la baza un plan pseudotriconc, cu contur rectangular in exterior ~i cu simularea unor abside laterale, sapate in grosimea zidurilor, in naos. Organizarea functionala a spatiului interior,
urmeaza succesiunea uzuala a incaperilor rituale ortodoxe: exonartex, pronaos, naos ~i altar. Cu toate aeestea, in anii '60 ai secolului trecut, arheologul Radu Popa342 semnala existenta intentiei crearii unui spatiu intermediar, intre pronaos ~i naos, delimitat prin elemente punctua1e (pile alipite zidurilor laterale ~i coloane
libere inspre pronaos, sustinand arcaturile din registrul superior ~i inlocuind probabil un zid despartitor a carui existenta este dificil de demonstrat in lipsa unei cercetari arheologice in interiorul constructiei) ~i diferentiat la nivelul boltirii, spatiu destinat deja uzualei "gropnite". Morminte1e insa fusesera plasate in pronaos.
Existenta in zidul de nord al acestui spatiu a unui inceput de scara elicoidala (neterminata), face trimitere In
mod logic, la mai vechea traditie moldoveneasca (inaugurata in secolul al XVI-lea) a plasarii unei tainite
deasupra camerei mormintelor, nerealizata in cazul bisericii Goliei. Conc1uziile frre~ti care rezultii pe baza
observatiilor expuse atesta modificari care au fost operate de ciitre me~terii constructori pe parcursul desIa~urarii ~antierului. Daca acesta a debutat sub auspiciile traditiei arhitecturii biserice~ti moldovene~ti, consolidate in secolul al XVI-lea, a continuat, lara indoialii, sub influenta unei conceptii noi (probabil ~i a unei echipe
de me~teri straini), finalizandu-se cu imbracarea exteriorului intr-o decoratie c1asicista, inspirata de etapa
tarzie a rena~terii occidentale343. Decorul c1asicizant se opre~te insa la comi~e, turlele bisericii, realizate eel
mai probabil in timpul interventiilor desfii~urate pe parcursul secolului al XVIII-lea (dupa cutremurul din
1738, in timpul domniei lui Grigore II Ghica), fiind tratate diferit, intr-o maniera tributara mai degrabii repertoriului formal oriental. Chiar daca e1ementele rena~terii poloneze sunt prezente in arhiteetura fatadelor Goliei, Razvan Theodorescu pIasa opera patronata de Vasile Lupu, la inceputurile manifestiirilor unui baroc moldovenesc.344

Un element atipic pentru schema functionala a bisericilor moldovene~ti de pana atunci este introducerea cafasului (destinat femeilor care participau la liturghie), in partea de vest a bisericii, deasupra
exonartexului (pridvor). De~i actualul cafas nu este cel original, fiind refiicut in secolul al XVIII-lea sau al
XIX_lea345, prezenta sa de la inceput in biserica era certificata de marturia lui Paul de Alep de la jumatatea
secolului al XVII_lea346.
Radu Popa, op. cit., p. 257.
Primul care vorbe~te in amanunt de arhitectura bisericii manastirii Golia a fost Nicolae
directiile de analiza care vor fi ulterior discutate ~i detaliate in scrierile de istoria arhitecturii
Ghika-Bude~ti, "Golia. Studiu architectonic" in B.C.MI., an XVII, fasc. 41, Bucure~ti, 1924,
344 Razvan Theodorescu,
CivilizaJia romani/or ... , vol. I, pp. 85-136.
345 Radu Popa, op. cit., p. 257.
346 Pentru problema nivelului de deasupra tindei (denumit ulterior cafas, prin imprumutarea
Iftimi,op. cit., pp. 92-94.
342
343

112

Ghika-Bude~ti, textul acestuia lansand

in Romania. Vezi in acest sens Nicolae
pp. 128-140.

termenului din limba turca) vezi Sorin

STUDll DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

Cu privire la me~terii bisericii manastirii Golia, nu se pastreaza date certe. Prima ~tire despre ace~tia
ra cuprinsa in scrierile lui Paul de Alep care vorbea despre faptul ea Vasile Lupu " ... pentru aceasta manastire, a adus me~teri invatati din Polonia,,347. Cu toate acestea, francezul La Croix, secretar al ambasadorului
lui Ludovic al XIV-lea la Poarta otomana, aflat in trecere prin Ia~i in 1672, consemneaza faptul ca voievodul
Vasile Lupu chemase la Ia~i me~teri italieni ("romani") pentru realizarea edificiului348. Asemanarile dintre
Golia ~i monumente realizate in prima jumatate a secolului al XVII-lea in spatiului polonez de la nord-vest
(Cracovia, Lvov etc.), nu exc1ud nici angajarea in ~antierul ie~ean a unor me~teri formati sub coordonarea
italienilor. Razvan Theodorescu cita de asemenea ~i corespondenta dintre Vasile Lupu ~i ardelenii bistriteni,
carora voievodulle cerea in 1649 trimiterea unui me~ter zidar italian. Dat fiind ca la momentul respectiv in
Bistrita nu exista nici un me~ter italian, magistratul Martin Schulz trimitea la Ia~i un zidar bistritean349.
Dificultatile intampinate de istorici in incercarea de stabilire a surse10r care au stat la faza realizarii
monumentului ie~ean au fost intampinate ~i in incercarea de reconstituire a aspectului initial al bisericii. Doumentele ~i informatiile istorice care ne sunt cunoscute, atesta 0 imagine initiala diferita a bisericii ctitorite
de Vasile Lupu. Diferentele fata de situatia pastratii actualmente in situ privesc in special felul in care erau
rezolvate, in varianta originara, turlele care incununau biserica. Principalii martori ai vechiului aspect sunt
scrierea lui Paul de Alep, de la jumatatea secolului al XVII-lea ~i 0 recent descoperita reprezentare care 11
infliti~eaza pe $teflinita Voda, urma~ullui Vasile Lupu, tinand in mana macheta bisericii350. Chiar daea cele
doua marturii nu coincid intru totul, ele reprezinta principalul indiciu pentru reconsiderarea unei volumetrii
rezolvate, eel mai probabil, cu mult mai mult fast decat formula ajunsa la noi: "Turlele, care sunt foarte inalte, sunt acoperite cu tabla alba care straluce~te ca argintul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sunt uria~e
~i foarte frumoase; ele stralucesc putemic datorita aurului cu care sunt acoperite. Sunt mai inalte decat doua
taturi de om. ( ... ) Deasupra naosului este 0 cupola foarte inalta ~i mare, deasupra eareia este 0 alta de 0 inaltime neobi~nuita. Deasupra pronaosului se afla 0 turla asemanatoare; acestea sunt octogonale. Altarul este
foarte inalt, cu trei ferestre lungi, stramte, deasupra carora sunt arcade rotunde. Deasupra altarului este 0 turla
foarte frumoasa, iar intre turla chorusului ~i turla nartexului se afla 0 cupola minunata, in forma de nava rasturnata. Tot acoperi~ul este de tabla stralucitoare. Te urci pe trepte in spiraIa pentru a ajunge la cea de-a patra
turIa de deasupra locului unde stau femeile; acolo este camera orologiilor. Are cruci mari ~i marete, ce nu au
asemanare cu crucile ce10rlalte tari ~i pe care aurulle face sa scanteieze mai mult decat soarele; sunt cinci la
numar. Deasupra turlei nartexului se afla prima cruce ~i deasupra turlei chorusului este a doua cruce. Intre ele
Ciiliitori striiini despre Tiiri/e Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru, Bucure~ti,
1976, p. 39.
348 Razvan Theodorescu,
Civilizatia romani/or ..., vol. I, p. 133, nota 138.
349 Ibidem, pp. 134-135.
350 Sursa citata este 0 reprezentare
de pe un document pastrat in biblioteca manastirii Vatoped de la Muntele Athos, datat in 22 martie
1660, document emis de cancelaria lui $teranita Voda Lupu. Vezi in acest sens Sorin Iftimi, op. cU., p. 69 ~i Petronel Zahariuc, Florin
Marinescu, "0 manifestare neobservata a mo~tenirii bizantine in diplomatica medievala moldoveneasca ~i cateva note despre biserica
manastirii Golia" In Studii 'Ii Materiale de Istorie Medie, XXIII, 2005, p. 92, reluat in vol. Petronel Zahariuc, De la Ia$i la Muntele
Athos. Studii 'Ii documente de istorie a Bisericii, Ia~i, 2008, pp. 9-30.
347

113

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

~i bolta bisericii sunt a~ezate doua cruci, iar deasupra turlei altarului se gase~te a cincea. Chorusul are doua
abside, una la sud ~i alta la nord.,,351
Refacerea turlelor nu a facut uz doar de omamentatie de factura orientala ci ~i de elemente ~i scheme
structurale specifice rasaritului. Pastrand bazele stelate, specific moldovene~ti, pentru turlele inalte de deasupra pronaosului ~i naosului, constructorii noii boltiri s-au folosit de avantajele structurale ale unui element
constructiv destul de rar intalnit in arhitectura extracarpatica - tromp a de colt, folosita in etajele succesive
care creeaza zona de descarcare a tamburului ~i cupolei. Pe langa rezolvarea aparte, in cazul Goliei - singular
in peisajul arhitectural moldovenesc - deasupra altarului se inalta 0 turla, reluare simetrica a celei de deasupra pridvorului prevazut cu spatiul destinat femeilor (cafas).

[10 .14] Biserica manastirii Golia din

Ia~i: turla Pantocratorului de deasupra
naosului
(Arhiva D.LT.A.C.P. / U.A.U.LM.)

351

Cii!iitori striiini despre Tiirile Romiine, vol. VI, partea I, ... , pp. 39-40.

114

STUDII DE ARHJTECTURA

ROMANEAScA

11.
MANA.STIREA CA~IN
Diana Mihnea
Manastirea Ca~in, situata in centrul 10caliH'itiicu acela~i nume din judetul Bacau, a fost construita de
domnitorul Moldovei, Gheorghe ~tefan (1653-1658),pe mo~ia tatalui sau, la scurta vreme dupa indepartarea
de la domnie a rivalului sau, Vasile Lupu. Primele atestari documentare ale manastirii dateaza de la 22 martie
1656 ~i 5 mai 1657, cand ctitorul ei ii fiicea danie mai multe sate352.
Manastirea a suferit numeroase distrugeri si refaceri. Singurele elemente care se pastreaza in forma
originala, cu putine transformari, fiind biserica ~i tumul clopotnita. in afara acestora, ansamblul mai pastreaza ruinele caselor domne~ti, in partea de sud a bisericii, ruinele chiliilor, la nord, urme ale unei ~coli, in apropierea laturii de nord-est, tumul clopotnita, pe latura de est ~i zidul care descrie conturul neregulat al incintei.
Aceasta forma neregulata, atipica ansamblurilor manastire~ti moldovenc~ti, se datoreaza unei refaceri a zidurilor pe un traseu diferit de eel initial, in prima jumatatea a secolului al XIX-lea. In ce prive~te infiiti~area de
secol XVII, se pastreaza doua descrieri fiicute la putin timp dupa construirea ansamblului, cea a sirianului
Paul de Alep ~i cea a cronicaru1ui Miron Costin. Primul viziteaza manastirea in toamna anului 1656 la invitapa domnitorului Gheorghe ~tefan ~i 0 descrie astfel: "Este inconjurata de un zid foarte inalt, cu patru tumuri,
cate unulla fiecare colt, in afara de clopotnita, care este deasupra poqii. Tot ce s-a cladit s-a ridicat numai in
vara aceasta ~i se spune ca ar fi lucrat peste opt sute de lucratori dintre tiganii robi ai acestei tiiri; dar construirea bisericii inca nu s-a terminat.,,353 Douazeci de ani mai tarziu, Miron Costin consemna 0 descriere foarte
asemiinatoare: manastirea era "inconjurata cu casele domne~ti din cuprinsul ei, de un zid de piatra inalt ~i cu
tumuri ~i era cetate,,354.
Sapaturile arheologice efectuate in anul 1991 au confirmat existenta unui zid de incinta anterior ce1ui
actual, construit in aceea~i perioada cu casa domneasca (c. 1655-1656), inaintea bisericii, a chiliilor ~i a altor
constructii355. Urme ale vechiului zid au fost descoperite la vest de pivnitele casei domne~ti, la 0 distanta
alta descoperire pare sa confirme cele doua descrieri de secol XVII: in vara anului 2007 s-a
foarte mica.
intentionat amenajarea unui cimitir al satului in partea de vest a manastirii, in afara incintei. Lucrarile de nivelare a terenului au scos la iveala urmele unei construcpi poligonale care, a~a cum arata cercetarile arheologice din anu12008, ar putea apaqine tumului din coltu1 de nord-vest al vechii incinte356.

Alexandru Artimon, Raport de cercetare arheologicii. 1991, Arhiva I.N.P., fond D.M.I., dosar nr. 6691/1999.
Ciiliitori striiini despre Tiirile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru, Bucure~ti,
1976, p. 158.
354 Alexandru Artimon, loc. cit.
355 Ibidem.
356 Alexandru Artimon, Simona Farca~, Silvia Iacobescu, "Raport de cercetare arheologica preliminara.
166. Manastirea Ca~in, com.
Ca~in, judo Bacau" In Cronica cercetiirilor arheologice din Romania. Campania 2009.
352
353

115

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU,

l. TULBURE, l. CALOT A, D. MIHNEA

Vechiul zid ~i cele patru turnuri de colt au fost demo late ill anul 1717, din porunca domnitorului Mihail Racovita. Manastirea, construita de 1a inceput ca 10c de aparare, devenise, in timpul razboiu1ui austro-turc
din anii 1716-1718, loc de refugiu pentru trupe1e austriece. Din scrierile lui Miron Costin afla.m ca domnitorul mo1dovean a primit frrman de la sultan "ca sa mearga sa risipeasca aceasta cetate,,357. Zidurile care delimiteaza astazi incinta, inalte de 6 m, au fost construite intre anii 1820-1830 de staretu1 de atunci al manastirii, Isaia Tarigradeanu, fapt atestat de inscriptia a~ezata pe fata exterioara a zidu1ui de sud, in apropierea intrarii: "Acest zid de temelie s-a tacut de Isaia Tarigradeanu ~i egumenul ace~tii sfmtei manastiri ~i s-au inceput la 1820; din illHimplarea acestei zaveri care a fost 1a 1821 au ramas pana 1a 1828; ~i s-au savar~it 1a 1830;
care s-au tacut cu insu~i osteneala ~i che1tuiala manastirii, iulie 21,,358.

[11.1] Ansamblul
manastirii Ca~in: planul
ansamblului (arhiva
D.I.T.A.C.P. / U.A.U.I.M.)

357
358

Marele dictionar geografic al Romaniei. Vol. II, Bucure~ti, 1898-1902.

Documente ill Revista Istorica, an XII, nr. 7-9, 1926, p. 256.

116

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

Construc!ia bisericii "Sfinpi Voievozi" inceputa in 1655, s-a incheiat abia ill anu11676, dupa ce manastirea a fost inchinata de Doamna Safta, so!ia ctitorului ~i de fratele acesteia, Sfantului Mormant de la Ierusalim359. Biserica este 0 copie a celei de la manastirea Golia, ctitorie a rivalului domnitorului Gheorghe ~tefan, Vasile Lupu. Cliidirea se dezvolta dupa un plan pseudotriconc, avand un contur exterior
rectangular ~i
absidele laterale ale naosului sapate ill grosimea zidului. Dispozi!ia spa!iilor interioare este, asemenea bisericii manastirii Golia, tipic moldoveneasca: exonartex, pronaos, probabil gropni!a, naos ~i altar. Biserica este
incununata de trei turle, una peste pronaos, una peste naos ~i una peste altar. Interiorul apare astazi ca un spa!iu unitar, tara separari intre incaperi, in afara zidului dintre exonartex ~i pronaos. Sistemul de boltire al acestui spa!iu sugereaza impaqirea lui in trei zone ~i nu in doua (pronaos ~i naos), existand intre sistemele de
sus!inere a turlei de peste pronaos ~i a celei de peste naos 0 bolta semicilindrica. Acestei boW i-ar fi putut
corespunde, intr-o etapa anterioara, spa!iul gropni!ei.
Exteriorul bisericii este realizat din piatra tatuita, avand un decor care incearca sa reproduca, ill linii
mult mai simple, pe eel al bisericii manastirii Golia. Fa!adele sunt ritmate de pila~tri drep!i, tara capiteluri ~i
antablament, termina!i in profil simplu ~i avand la baza cate 0 floare sculptata. Similitudinile numeroase dintre cele doua biserici i-a determinat pe mai mulp istorici, illtre care ~i Nicolae Ghika-Bude~ti, sa Ie atribuie
acelora~i me~teri: "Disposi!iunile aproape identice ale planului, dimensiunile, arhitectura fa!adelor, turlelor,
disposi!iile permit a afirma ca aceste doua biserici au fost cladite de acela~i me~ter,,360.Detaliile ancadramentelor arata insa 0 oarecare stangacie in preluarea formelor de la Golia, fapt ce ar putea reprezenta un contraargument la ipoteza men!ionata anterior. Aici, frontonul triunghiular sustinut de doi pila~tri de inal!imea ferestrei, este incadrat de arculin semicerc cu profilatura clasica ce une~te doi pila~tri care coboara pana la soclu. La Ca~in, frontonul triunghiular este mult mic~orat, avand ~i propoqii diferite. Acesta este a~ezat ca un
simplu ornament intr-un timpan semicircular, deasupra celor doi pila~tri care incadreaza fereastra361.
Biserica a suferit importante avarii la cutremurul din 1802. Printr-un act de la 15 ianuarie 1805, intarit
in februarie acela~i an, de domnitorul Alexandru Moruzi, se hotara ca "intru meremetisirea (repararea n.n.)
manastirei Ca~inului, sa dea ajutor ~i celelalte manastiri ce sunt de 0 inchinare cu dans a" . Manastirea fusese
inchinata pentru a doua oara, impreuna cu altele, in 1742, de catre domnitorul Constantin Mavrocordat, Sfantului Mormant. Astfel, in anul 1806 biserica era reparata de Ierotei Tarigriideanu, egumenul manastirii. Grigore Ionescu atribuia acestei perioade refacerea paqii superioare a bisericii, inclusiv turlele362. Alte repara!ii
s-au tacut intre anii 1836-1839, in timpul egumenului Isaia Tarigriideanu, cel care retacea zidurile de incinta,
apoi in 1892-1895 ~i 1907363.La incendiul din anul 1920, provocat de locomotiva unui tren forestier care
trecea pe calea ferata de la nord de ansamblu, biserica era avariata, arzand turla Pantocratorului, illtregul
acoperi~, catapeteasma ~i tumul clopotni!ei364.
359
360
361
362
363

N. Baneseu, , Dari de seama 'in Revista Istoriea, Vol. XXXII, nr. 1-12, 1946, p. IS!.
Nieolae Ghika-Bude~ti, "Manastirea Golia. Studiu arhiteetonie" 'in B.C.MI., fase. 41, Bueure~ti, 1924, p. 138.
Grigore Ioneseu, Arhiteetura pe teritoriul Romdniei de-a lungul veaeurilor, Bueure~ti, 1982, p. 446.
Ibidem, p. 345.
Nieolae
. Stoieeseu, Repertoriul bibliografie alloealitafilor ~i monumentelor medievale din Moldova, Bueuresti,
. 1974, p. 157.
ArhlVa I.N.P., fond C.M.I., dosar nr. 866/1920-1928, f. 3.

117

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

[11.2] Biserica manastirii

Ca~in: elevatia sudica
(foto D. Mihnea, 2011)

[11.3] Biserica manastirii

Golia: deta1iu de travee de
pe elevatia sudica
[11.4] Biserica manastirii
Ca~in: detaliu de travee de
pe elevatia sudica
(arhiva D.I.T.A.C.P. /
U.A.U.I.M.)
118

l
I'

T"

~~-.

~~-

l'-------------~~-I

!--.:.~-

~I

.- -t-

.J..--

t ~~

::;'f~- ~.";-..
'J'"=' ..' . '~:..~~

STUDII DE ARHITECTURA.

R,OMANEASCA

Reparatiile s-au :racut in perioada 1926-1929. Biserica a mai trecut prin doua campanii de consolidare,
in 1942, sub indrumarea arhitectului ~tefan Bal~ ~i in anii 1982-1983, sub indrumarea ing. Alexandru Ci~migiu ~i a ing. Mircea Cri~an.
Turnul clopotnita, aflat la intrarea in miinastire, pe partea de est, este construit la mijlocul secolului al
XVII-lea, in aceea~i etapa cu vechiul zid de incinta, casa domneasca ~i biserica. Partea inferioara a tumului
se pastreaza in forma sa originara, insa partea superioara, corespunzatoare c1opotnitei, a fost supusa mai multor reconstructii, ultima, realizata de ~tefan Bal~, avand loc in 1942, c1opotnita fiind putemic avariata la cutremurul din 1940. Parterul constructiei este strapuns de gangul prin care se face accesul in incinta. Spatiul
este acoperit de doua bolti de factura gotica, alungite pe directia nord-sud, sustinute pe nervuri decorate cu
rozete inscrise in patrate. Accesulla nivelul de deasupra gangului se face printr-o scara a~ezata intr-un corp
adosat partii de nord a tumului. Exteriorul corpului prismatic este realizat din aceea~i piatra :ra!Uitaca ~i biserica, fiind decorat ~i el cu pila~tri drepti, :rara capitel.
In ceea ce prive~te casa domneasca, situata la sud de biserica, nu avem informatii asupra in:rati~arii ei
initiale, aceasta fiind descrisa inca din 1890 ca 0 ruina din care se pastreaza doar beciurile: "In partea dinspre
miazazi a bisericii tot in ograda este un beciu mare, avand deasupra la intrare marca tearei sapata in piatra,,365.In Marete die!ionar geografie at Romaniei casa domneasca este de asemenea descrisa ca 0 "subterana", avand ,,3 m adancime. Se intra intr-insa printr-o deschizatura de piatra din curtea fostei manastiri. Beciurile au plafonul boltit ~i sustinut de columne. In fundul acestor beciuri, legenda spune, era u~a unui drum
subteran, azi astupat, care raspundea in padure, loc de retragere al Voevodului Gh. ~tefan,,366.
Din raportul cercetarilor arheologice efectuate in 1991 aflam faptul ca pivnitele de dimensiuni impresionante - 50 mX 18 m - erau alcatuite din trei incaperi: una centrala, de mici dimensiuni ~i altele doua a~ezate simetric, pe laturile de est ~i de vest ale constructiei. Spatiile pivnitei sunt acoperite cu bolta in leagan dubla, sprijinita pe un ~ir de stalpi centrali. Se mai pastreaza astazi arcul de piatra decorat cu casete cu flori
sculptate ce marca intrarea.
Chiliile situate in nordul bisericii, au fost construite in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dupa
prima inchinare a bisericii a~ezamantului de la Ierusalim367. Astazi se mai pastreaza doar urme ale zidurilor
sale, insa, dintr-un memoriu aparut in revista Biseriea Ortodoxa Romana in anull890, aflam ca la jumatatea
secolului al XIX-lea acest corp care avea doua niveluri, era inca "in stare buna ~i in conditii de locuit", insa
"astazi privitorul vede in locul caselor 0 gramada de caramizi amestecate cu parti din acoperi~. La odaile din
catul I se mai vede ici-colea cate 0 fereastra, ciite 0 u~a,,368.Acela~i memoriu semnala existenta unui alt corp
in partea de nord a incintei, cladire in care, conform autorului, era instalata 0 ~coala comunala. Aceasta c1adire, ale carei urme par sa se citeasca pe latura de nord-est a incintei in vecinatatea zidului, apare ruinata ~i :rara
365
366
367
368

Th. Atanasiu, "Memoriu de starea bisericelor ~i parohiilor ortodoxe din judetu1 Bacau" in B. o.R., an XIV, nr. 6, 1890, p. 461.
Marele dic{ionar geografic al Romaniei. Vol. I, Bucure~ti, 1898-1902.
Alexandru Artimon, Simona Farca~, Silvia Iacobescu, loco cit..
Th. Atanasiu, op. cit., p. 461.

119

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

T.

CALOTA, D. MlHNEA

acoperi~ 'intr-o fotografie din numarul din ianuarie-martie 1908 a Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice. Tot din aceasta pub1icatie aflam ca ea a fost demo1ata 'in anul1913. Anu1 constructiei sale nu se cunoa~te, lnsa se poate presupune aceasta sau alta anterioara ei, pe ace1a~i amplasament, a fost ridicata lnaintea refacerii ziduri10r de incinta In anii 1820-1830 a1 caror nou traseu are sa 0 oco1easca.
<~

~'~.--

r
~.--'

---;

~'t~~~CI

"
J

" '.

~'\

I ",",

i.:,

~-- ~__
L__
L.

[11.3] Manastirea Ca~in: re1eveul pivni!e1or

casei domne~ti (Arhiva D.I.T.A.C.P./U.A.U.I.M.)
~i turnul clopotni!a ~i ruinele ~colii
(dupa RC.M.I., 1908)
120

-";E;

(,8'1

(,.::r,:

('L

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

2.
INFLUENTE OCCIDENTALE iN ARHITECTURA RELIGIOASA DIN ZONA IA~IULUI
SFAR~ITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA ~I SECOLUL AL XIX-LEA
Horia Moldovan

Pana dupa semnarea pacii de la Kuciuk-Kainargi in 1774, Moldova, ca de altfel ~i Tara Romaneasca,
s-a af1at exc1usiv sub sufocanta inf1uenta politica ~i economica a otomanilor, in campul manifestarilor artistice elemente apartinand c1asicismului occidental, diluat de filtrele prin care razbatea pana in Principatul extracarpatic, manifestandu-se rar ~i izolat, indeob~te superficial, la nivel de insertii pe fatade. Realizarile care
fac uz de elemente apartinand retoricii c1asiciste - de altfel putine la numar -, au reprezentat rezultate ale
patronajului domnesc sau al marii boierimi, sub inf1uenta legaturilor cultivate cu lumea occidentala sau cea
polono-ucraineana de la nord. Spre sfar~itul secolului al XVIII-lea, slabirea controlului otoman a atras dupa
sine ~i inceputurile reorientarii culturale spre modelele apusene. Fara indoiala, dupa cum scria Mihai Ispir,
retorica prestigiului public ajungea curand sa fie intruchipata de arhitectura c1asicista369.

--

[12.1] [12.2] Biserica Sf. Teodori din Ia~i: vedere dinspre sud (foto H. Moldovan, 2005) ~i sectiune 10ngitudinala (dupa
G. Ba1~)
369

Mihai Ispir, Clasicismul In arta romaneasca, Bucure~ti, 1984, p. 14.

121

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

[12.3] [12.4] Biserica Sf. Gheorghe din Ia~i: vedere dinspre nord-vest lnaintea restaurarii de secol XX (dupa G. Bal~),
detaliu de decoratie de pe fatada sudica (2005, foto H. Moldovan) ~ireleveul planului (dupa G. Bal~)
Un exemplu timpuriu de asimilare a elementelor clasiciste, topite intr-o formula decorativa originala
este cel al bisericii cu hramul Sf. Teodori din Ia~i, ctitorie a boierilor Tuduri370 de la 1761, pe locul unui
laca~ anterior din lemn, in mahalaua Muntenimii de jos. Adaptata intr-o oarecare masura functiei de aparare,
cu un masiv turn clopotnita cu tainita (dupa unii pastrata mai degraba din inertia traditiei dedit din ratiuni
defensive37l) pe latura de vest, constructia ridicata pe un plan triconc, inglobeaza atat in interior cat ~i in decoratia exterioara motive decorative straine traditiilor locale. Lezenele care trimit la interpretari ale ordinului
toscan, lintourile profilate de deasupra ferestrelor lncheiate, de altfel, in deja raspanditul arc in acolada, glafurile de piatra pe console renascentiste, ornate cu motivul paleocre~tin al vitei de vie, dar ~i capitelurile bogat decorate ale coloanelor care separa pronaosul de naos, sunt toate semne ale unei timpurii influente venite
dinspre vest, probabil prin intermediul me~terilor pietrari transilvaneni sau, la fel de posibil, prin mijlocirea
celor formati pe ~antierele din capitala otomana. De altfel, arhitectura otomana incepea sa asimileze trasaturi
caracteristice barocului occidental inca de la inceputul secolului al XVIII -lea, din timpul sultanului Ahmet al
370

371

Viorel Erhan, Manastiri ~i biserici din ora~ulIa~i ~i fmprejurimi, Ia~i, 2003, p. 170.
Dumitru Nastase, "Tainite ~i metereze la vechile biserici din Ia~i" in S.C.I.A., ill. 3-4, Bucure~ti, 1957, p. 95.

122

STUDIT DE ARHlTECTURA

RoMANEAScA

III-lea (1703-1730)372. Maniera de realizare a decoratiei exterioare, precum ~i amestecul stilistic pe care 11
propunea, reprezintii trasaturi originale, considerate de unii istorici punct de pornire pentru 0 serie numeroasa
de biserici ora~ene~ti: Curelari ~i Sf. Gheorghe din Ia~i, Riiducanu (1762) ~i Berzunti (1774) din Targu Gcna,
Biilane~ti din Neamt (1765), Dolje~ti-Roman (1774) etc. 373.Mult mai elaborat ~i in acela~i timp ~i mcarcat,
este decorul bisericii Sf. Gheorghe din Ia~i, ridicata de mitropolitul Gavriil Callimachi, la scurt timp dupa
Sf. Teodori, intre 1761-1768 (?)374.Avand la baza un plan pseudotriconc cu spatiile uzuale unificate, fatadele
vechiului sediu rnitropolitan (pana in 1887), cu volumul masiv, compact ~i lips it de uzualele accente verticale
ale turlelor, sunt ritmate de lezene incheiate cu capiteluri care amintesc de cele corintice, sustinand un antablament marcat de succesiunea de ni~e dantelate, probabil inspirate de inventarul formal al barocului (otoman). In spiritul decoratiei arnintite, frontoanele, adaugate probabil in timpul interventiilor sustinute de mitropolitul Iacov Stamati intre 1792-1803375, puncteazii decupajele volumetrice - exonartexul vestic (adus la
forma actuala in timpul restaurarilor din intervalul 1964-1965) sau ingro~arile locale ale zidurilor laterale ale
naosului, in dreptul absidelor semicirculare ale naosului.

[12.5] [12.6] [12.7] Biserica "Rotunda" de la Letcani: vedere dinspre sud-est (foto H. Moldovan, 2011), sectiune 10ngitudinala (dupa G. Bal~) ~i releveul planului (dupa G. lonescu)

Biserica "Rotunda" de la Letcani (1795), ctitorie a sotilor Constantin ~i Ana Bal~, ambii mentionati
in pisania scrisa in greaca376, reprezinta un exemplu original de asimilare a numeroase elemente baroce, unei
conceptii generale neoclasice, conditionate msa de planul ~i succesiunea functional-rituala ortodoxe. Influentele c1asiciste de la Letcani au fost asimilate probabil pe filiera nordica, ruseasca sau poloneza, patemitatea
372
373
374
375
376

John Freely, A History o/Ottoman Architecture, WIT Press, 2011, p. 355.

Monumente istorice biserice}ti din Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia~i, 1974, p. 333.
Lipsa inscriptiilor "ingreuneaza datarea cu exactitate a intervalului "incare a fost construitli biserica.
Viorel Erhan, op. cit., p. 98.
Gheorghe Bal~, Bisericile i miiniistirile moldovene}ti din veacurile al XVII-lea i al XVIII-lea, Bucure~ti, 1933, p. 284.

123

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

acestora ramanand insa necunoscuta in conditiile in care nu ne sunt cunoscute numele me~terilor sau alte detalii despre realizarea constructiei. Pseudo-porticul ionic vibreaza zidul opac dinspre vest al unui pronaos de
mici dimensiuni, impaqit in doua prin adaugarea unui cafas, deschis spre rasarit cu spatiul amplu, dilatat,
triconc. Cupola de deasupra naosului se incheie cu un lantemou fals, in timp ce pronaosul este surmontat de
un turn c1opotnita, accesibil prin scara elicoidala din lateral. Pe langa cele patru coloane ionice dinspre apus,
fatade1e bisericii sunt ritmate de lezene simple care sustin un antablament a carui friza este ocupata de 0 succesiune de console.

[12.8] [12.9] [12.10] Biserica Sf. Haralambie din Ia~i: vedere dinspre nord-vest (dupa G. Bal~), sectiune longitudinala ~i
releveul planului (dupa G. Ionescu)

Biserica de la Letcani nu a ramas tara urmari imediate, un exemplu a carui constructie a inceput patru
ani mai tarziu fiind biserica ie~eana Sf. Haralambie (1799-1804, cunoscuta ~i sub vechea denumire "Tufecci-ba~a" 377). Ducand mai departe experimentul de la Letcani, la biserica Sf. Haralambie formele baroce
sunt priceput stapanite, exuberanta acestora fiind armonizata cu economia ~i austeritatea c1asiciste. Ctitorul
bisericii a fost epirotul Gheorghe Leondari (Leondarios), fost capitan de amauti in armata lui Alexandru Ipsilanti (1799-1801), hramul amintind de frate1e sau haiducul Haralamb, omorat de el la ordinul dornnitorului378. A~adar biserica, ridicata in apropierea casei lui Gheorghe Leondari de pe dealul Sararie, reprezinta un
gest de rascumparare a pacatului asasinarii propriului frate, potrivnic dornniei. Citatele baroce deveneau evidente in cazul acestei biserici, atilt din punctul de vedere al rezolvarii spatiale (generata de planul trilobat
incadrat intr-o forma de baza eliptica) dar ~i al ornamenticii (profilaturile corni~e1or, maniera de delimitare a
377
378

Numele veehi al biserieii se trage de la eel al breslei tufeeeiilor sau a armurierilor.

Viorel Erhan, op. cit., p. 203.

124

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEASCA

panourilor de fatada, balu~trii prezenti aHit in interior dit ~i in exterior, precum ~i atat de des intalnitul motiv
al scoicii. Cele trei turle simetrice, realizate din caramida, sub influenta modele lor arhitecturii nordice
ucrainiene, avariate in timpul seismului din 1977, au fost remcute in timpul restaurarii desm~urate intre
1997-1998.

[12.11] Manastirea-spita1 Sf. Spiridon din Ia~i (litografie de P. Miiller dupa J. Rey, 1845)

Continuand unele dintre tendintele anuntate de exemplele anterioare, biserica manastirii-spital Sf. Spiridon a fost ridicata in 1807 pe locul uneia anterioare, purtand acela~i hram (avariata de seismul din 1802 ~i
demolata in 1804)379.Urmand un plan drept, intreaga compozitie este supusa unei simetrii perturbate doar in
interior de succesiunea uzuaHi a spatiilor rituale: pronaosul de mici dimensiuni surmontat de un cafas, deja cu
numeroase rezolvari anterioare, naosul amplu dominat de turla centrala sprijinita pe lezene masive ~i altarul
de forma dreptunghiulara incadrat de pastoforiile ample, de forma dreptunghiulara. Laturii sudice a bisericii
i-au fost ata~ate in faze mai tarzii un exonartex ~i 0 extensie a diaconiconului, prin care de altfel se face accesuI din exterior in altar. De~i decorata cu putine elemente explicit c1asiciste (frontoanele de pe laturile scurte,
sustinute de comi~a cu denticuli numarandu-se printre cele mai evidente), constructia in ansamblu trimite,
prin numeroase alte caracteristici, la traditiile stilistice inspirate de antichitate: simetria care guvemeaza pla379

Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 406.

125

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE,

1. CALOTA, D. MIHNEA

nul ~i elevatiile, delimitarea panourilor de fatada prin lezene geometrizate, turla cu pile de colt canelate etc.
Tumul clopotnita al manastirii-spital Sf. Spiridon a fost ridicat in 1786 ~i rera.cut ulterior, in intervalul 18071808 ~i reparat in 1867. Daca partea superioara include 0 serie de elemente inspirate direct de limbajul clasicist, baza masiva, incadrata de cele doua pavilioane cu ci~mele, trimite spre surse diferite. Dintre acestea,
ceea ce atrage atentia sunt tratarile celor doua ta~nitori, incadrate de decoratia sculptata bogata inspirata direct de modelele unui baroc otoman care, la 1765 - atunci cand au fost realizate380 - , era in plina inflarire la
sud de Dunare.

I
1

[12.12] [12.13] Biserica manastirii-spital

Sf. Spiridon din Ia~i: sectiunea longitudinala ~i planul (dupa G. Ionescu)

Manastirea Frumoasa (mentionata sub acest nume pentru prima data in 1723381)a fost ctitorita intr-o
prima forma de hatmanul Leontie (amintit in documentele vechi ~i cu numele Melentie Balica, valah de origine, descendent din familia Buze~tilor) ~i sotia sa Ana, in apropierea Cetatuii, spre sfar~itul secolului al
XVI-lea, aceasta fiind inchinata manastirii "Schimbarea la FaW' de la Muntele Sinai. Administrarea calugarilar straini a dus la declinul acestui prim a~ezamant, din constructiile caruia in prezent nu se mai pastreaza
nimic. 0 perioada de inflorire pentru ansamblul de la Frumoasa a fost perioada domniei lui Grigore II Ghica
(1726-33,1735-39,1739-41,1747-48),
cel care 0 transforma in "curte de vara (... ) la dispozitia domnilor ~i
a familiilor 10r,,382.Incepand din 1727, a~adar in timpul primei sale domnii, Ghica repara vechea biserica a
lui Balica, ridica in complex palatele domne~ti pentru care angajase me~teri de la Constantinopol, intarea
zidul de incinta ~i cliidea un turn de poarta avand ~i rol de clopotnita383. Incepand cu domnia lui Ghica, ansamblul a servit pentru multi din domnitorii moldoveni drept re~edinta de vara.
380
381
382
383

Monumente istorice biserice~ti ... , p. 341.

Ibidem, p. 370.
Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 378.
Ibidem, p. 379.

126

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

-l] [12.15] [12.16] Biserica manastirii Frumoasa din 1a~i: vederi dinspre sud-vest ~i in interior, spre altar (Arhiva
T.A.C.P./ U.A.U.I.M.), sectiunea longitudinaIa ~i planul (dupa G. Ionescu)

127

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE,

I. CALOTA, D. MIHNEA

Biserica manastirii a fost reconstruita din temelie intre 1836 ;;i 1839, in timpu1 egumenu1ui IoasafVoinescu. Pictura interioara, realizata in tempera, pare sa fi fost finalizata in 1841, an mentionat ill tablou1 votiv
al ctitoru1ui. Surprinzatoare prin rezo1varea arhitecturalii ;;i decoratie, biserica manastirii Frumoasa a fost rnra
indoia1a rezultatul transpunerii unui proiect realizat de un arhitect. In ciuda faptului ca autorul palatu1ui vecin
- "pa1atul de pe ziduri" (1818-1819) - ne este cunoscut (cehul Martin Kubelka), arhitectul bisericii nu apare
mentionat in nici un document, nici in inscriptii1e pastrate in biserica. Fiira a exista vreo certitudine, se poate
doar presupune implicarea lui Gustav Fraywald, in perioada ridicarii bisericii manastiri activ pe ;;antierul noii
Mitropolii Ie;;ene. Ipoteza se bazeaza pe mentionarea acestuia in corespondenta purtata de egumenul Ioasaf
cu arhitectul, in timpul desra.;;urarii lucrari10r de constructie384.
Ridicata pe un plan drept, similar cu cel al bisericii manastirii-spital Sf. Spiridon, biserica este orgamzatii functional dupa tipicuri1e impuse de canoanele ortodoxe: pridvor, pronaos, naos ;;i altar. In ciuda respectarii traditiei, spatiul interior este unitar, marcarea zonelor de cult fiind sugerata prin pile masive, incadrate
de coloane libere, incheiate cu capiteluri care trimit la fantezii1e romantice inspirate de redescoperirea antichitatii Orientului Apropiat. Cu toate acestea, antablamentul care marcheaza baze1e ce10r doua cupo1e pe
pandantivi, apaqine limbaju1ui clasicist, fiind compus din doua comi;;e putemic profilate, interva1ul dintre
acestea, fiind ocupat de 0 succesiune dens a de console aurite. Porticul monumental care ocupa fatada vestica
bisericii, cu colanele toscane sustinfuld un fronton a carui decoratie este retinutii, confirma illsa stiipanirea de
catre autorul proiectului a mijloacelor ;;i detaliilor arhitecturii clasiciste .

Biserica Mitropolitana din Ia~i a inceput sa fie construita pe locu1 vechii biserici Stretenia (16811695), 1a nord fata de biserica Sf. Gheorghe (1761-1768). Ridicarea edificiului a fost initiata de mitropolitul
Veniamin Costachi, fiind aprobata prin hrisov de domnitorul Ionita Sandu Sturza (1822-1828) ill august
1826, cand erau mentionate ;;i planuri de arhitectura finalizate. Inceperea ;;antierului a fost amanata pana ill
vara anului 1833, ill intervalul scurs ora;;u1 fiind afectat atat de incendiu1 devastator din 1827, cat ;;i de conflictul ruso-turc. Catedrala inlocuia un laca;; anterior cu hramul "Intampinarea Domnului" (Stretenia), acestuia adaugandu-i-se ulterior ;;i eel a1 Sf. Mucenic Gheorghe, patron al Mitropoliei Moldovei ;;i Sucevei. Proiectul, ill care se presupune ca se implicase ~i Gheorghe Asachi, a fost realizat de arhitectul Gustav Fraywa1d,
lucrari1e continuand sub supravegherea acestuia pana ill 1838, cand era fulocuit, din motive necunoscute, de
inginerul mi1itar ~i arhitectul de origine rusa, Nicolai Sungurov385. La 1837 ~antierul era in p1ina desrn~urare,
un document semnat de me~terii Solt ~i Franc Fatiriu mentiona lucrarile de acoperire care urmau sa fie ra.cute
intocmai dupa indicatiile arhitectu1ui386.
384 Buletin. Foae Ofieiala, V, Ia~i, 1837, p. 375. Este probabil ca arhitectul Gustav Fraywald sa fi fost implicat ~i In interventiile de la
manastirea Frumoasa, la 1837 numele aparand mentionat Intr-o aprobare de despagubire a arhimandritului Ioasaf. Arhitectul urma sa
returneze clericului banii datorati din cauza nefinalizani lucrarilor de constructie contractate.
385 Pro Scarlat Porcescu, "Catedrala Mitropolitana
din Ia~i" In Monumente istorice biseriee~li din Mitropolia Moldovei ~i Sueevei,Ia~i,
1974, p. 352.
386 Nicolae Iorga, Scrisori ~i zapise de me~teri romani. Publieate pentru Societalea NaJionalii de Credit Industrial,
Bucure~ti, 1926,
pp.93-94.

128

STUDIJ DE ARHlTECTURA

ROMANEASCA.

Biserica p1anificata cu patru turnuri - doua spre vest ~i doua spre est, spre "ulita" ~i, ce1 mai probabi1,
ola centrala - era deja 'in mare masura ridicata 'in 1840 cand crucea a cincea, de deasupra boltirii centra~ deja poleita cu aur387. In aceea~i perioada erau angajati, pentru 1ucrarile 1a tamp1a altaru1ui sculptoru1
Kor~arov ~i pictoru1 Schiavoni. Cu toate acestea zidaria 'incepuse sa fisureze, 1ucrari1e fiind 'intrerupte 1a
utu1 anu1ui 1842 ciind Veniamin Costachi parasea scaunu1 mitropolitan, retragandu-se 1a manastirea
a, mai vechea ctitorie a 1ui A1exandru Lapu~neanu.
-

Gustav FRAYWAbD

--

Gustav Fraywald, probabil deorigine austriaca, s-.astabilit in Moldova la inceputul decemului al patrulea al se~
colului al XIX~lea. Despre biografta ~il1ctivitatealui Gustav Fraywald se cunosc putinedate. -Cu toate acestea
unele dintre realizanle sale se numara printre cele mai impoJ:!anteexemple de armtecttlra de inspiratie clasicisffi,
realizate in Moldova in primajumatate a secolului al XIX-lea. frn832 erau terminate lucrarile de construire ale
palatului vistietnicului Roset~Rozriovanudin la~i, ridicat in.'stil neoclasic aupa.-proiectul-lui Gustav Fraywald.
Din descrierea publicatit in "Album Romfrneasca", fatada a fost impodobita cu sculptun reprezelltfuldu-i pe
"Apolon ~i Diana, Minerva, Hercule, Atlanta-~i Mars,;388.futerioarele palatului au fosf decorate-de plctorul Lu~
dovic Stawsk1.389
-.
In 1834-1835 Fraywald se ocupa de rtlI1arareacaselOJ:lui Petrach.e Cazimircujcopul trl;lnsfonnariiaces!ara in
sediu pentru Aeadenlia Mihaileana~(inauguratala 16 iume 1835)/90 in cadrul ~colii Asachi prevazuse ~i0 sectie
spectala de "frumoJ;lseme~te~ugurijdesen de-arhitectura~i geometrie,-desen de figuri~i zugravitura istorica,,391.
Cursul de "desen arhitectura ~igeometd;" a fost pr~da(de Gustav Fraywald incepand cu 1835.
~_
La inceputul decaa.eiurnlatoare, GustavCFraywaldcapare-=in
documentele dinValahia, in 1810 fiilld C0IlSeIDnatca
arhitect al ora~uluiBraila in perioada ill care=fusesedeclan~ata restructnrarea urbana generala392.In ,Almanahul
Statului" din anul 18429-ces4i:era cons_emnatcal:l]"hitect
al ~ectiei Inginere$ti din cadrul Departamentul Trebilor
din Launtru.393Informatiile despre activitatea pe care a desIa~urat-Q-inTara Romaneas~a sunt putine, ultima
menfiunedocumentara a arhitectului fimd cea din 1847, cand participa inlpreuna cu Joalllm Schlatter ~i lulius
Fraywald la recladirea manastirii Dealu de liinga J:iirgovi~te394.
~u ne~ste(;unoscut daca Gustav Fraywald a r~mas in Tara Romaneasca ~i dupa abdicarea principelui Gheorghe Bibescu..De asemenea nu detinem informatii
privitoaI.:.ela incheierea activitatii acestuia ~ianul lilortii salS',:~
rbidem.
A/bina Romaneasca, IV, Ia~i, 1832, pp. 131-132.
- H. Blazian, Gh. Asachi, Bucure~ti, 1956, p. 28.
H. Blazian, op. cit., p. 27.
Ibidem.
- Andrei Panoiu, "Mo~ii, sate, tiirguri ~i ora~e (V): Reconstruirea in secolul al XIX-lea a stravechiului ora~ port la Dunare al Brai- ill B.C.MI., ill. 1-4/1994, p. 50.
- A/manahu/ statu/ui din Principatul a toata Tara Romaneasca, 1842, p. 75.
- A. .R.-A.N.I.e., fond M.C.I.P., dosar 70/1847. "Jurnalul docurnentelor intrate ~i ie~ite din biroul tehnic al arhitectului manastiri-. f. 3. Numele lui Gustav Fraywald apare citat aJaturi de cel allui Iulius Fraywald, situatie care atesta colaborarea ambilor cu
- 'tectul manastiresc Johann Schlatter. La data de 2 aprilie 1847 arhitectul Gustav Fraywald trebuia sa incaseze surna de 500 de lei
rru activitatea de pe ~antierul de la manastirea Dealu.

129

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MlHNEA

[12.17] [12.18] [12.19]

Catedrala mitropolitana din
Ia~i: propunerea de
continuare a proiectulill
(A Kaitanovici, AN.AN.I.e.) ~i vedere a bisericii
de la 1845
(p. Muller dupa 1. Rey)
130

STUDII DE ARHITECTURA. ROMANEAScA

Dupa 1842 bolta centrala construita de Fraywald a fost reconstruita din lemn de Sungurov, structura
- d "cu mare zgomot" in 1857, in timpul pastoriei mitropolitului Sofronie Miclescu, dind deja in biserica
- mai slujea. Este posibil ca in aceasta etapa, la jumatatea secolului al XIX-lea, conducerea sa fi fost pre- de arhitectul Anton Kaietanovici (Kajetanovicz), angajat al Ministerului Cultelor ~i Instructiunii de la
acesta semnand pe de 0 parte un inedit releveu al constructiilor deja realizate (inclusiv 0 sectiune prin
ill1 acoperit cu bolta din lemn), precum ~i 0 propunere de frnalizare a edificiului - pastrata in Arhivele
onale ale Romaniei - , pe care literatura secundara care trateaza subiectul nu 0 mentioneaza. Solutia lui
tanovici se concentreaza pe problema acoperirii spatiului naosului cu un dom monumental, inspirat de
plele barocului occidental. In ciuda numeroaselor diferente, releveul (nedatat) allui Kaietanovici ilus_2Z8. 0 constructie apropiata din multe puncte de vedere de cea frnalizata in intervalul 1880-1886 sub con"rea arhitectului Alexandru Orascu ~i pictata de Gheorghe Tattarescu. Similitudinile ar justifica avansarea
- zei conform careia, in liniile ei generale, cladirea se baza pe ideile initiale ale lui Fraywald - cunoscator
hitecturii clasice ~ia evolutiilor contemporane ale neoclasicismului - 0 contributie probabil insemnata
. du-i fi atribuita ~i inginerului ~i arhitectului Nicolai Sungurov.

__ .20] [12.21] Catedrala mitropolitana din Ia~i: vederi de lajumatatea

-= la lnceputul secolului al XX -lea (carte po~tala)

secolului al XIX-lea (P. Muller dupa 1. Rey) ~i

131

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

I. CALOTA, D. MIHNEA

Alexandru Hristea ORASCU

AlexanOru Orascu s-a nascut ill llD7.-gupa studii la ~coala de la'SrSava,
undeprobabi1 I-a-avutca'Pmfesor pe
pictorj.ilkarl Wahlstein, a inceput sa practice arhitectura in calltaJe dt<ijutor al arhitectuluiorawhil1[ucureiti,
in
perioada~t837-1841,395 seconda:ndu~rpe Heinrich Feiser. Orascu-a"'.P'leeat la studii 1a Berlinfu. calitate de bursier
alstatului, in 1843, prezentandu~s.e la concursul de admitere la $ceala RegaHi de Constructii din Miinchen.396 In
ellI1JJlf'-s~Iectieiace-sta a fost adirIfs al4Iei1ea clin 155 de canQi<fap~sub_numele "A1exander von OreseO',397'-InparaleI s-afuscris ~i la cursurile Academi~Lde Arte, in perioada in.ca:recillIiitectura germana era dominaili de personalimtile~i~ractica lui Schinkel, Klellz~ (pe care se pare ca I-aTfiavu~ca profesor) sau Giirtner-- reQrezentanti de
pruna"marifue ai neoc1asicisInuIufgennan. Si~a incneiat studiileiil1:8471:u calificativul "silintifexceptionaUi,,398,
reve1Illt<L'mtara unde s-a casatoriL~l.r=gkna, fiica lui Simeon MarC(jylci, In 1848, in timpulguvemq1ui provizo-'
riU,.9!~AGl.fa fost numit arhitecCarora~illui Bucure~ti~ inlocutl!l!~~avier
Villacrosse carecpleca~<::iJ;lstrainatate?99~K.ratnasjn acest post pentI:usc~tJftifvreme, ill toarnna acelulaiE~n;odata cu schimbiirile-p~Iilke~~idin caUza
,imp'11carii.sale in mi~carile revolutiol1aie, fiind inlocuit.4oOIn lS-SU;-probabil-pentru 0 putina vre~ documentde
:hrIi~ll1iQ!1_aupe"pitarul" AlexaR9:f,ilDri~Gll,arhitect al ora~ullii~i:aio~a. 40I::~~;.~;:~
.--'
.Dupat~~in1850 activase ca prof~sofIIScoala
de poduri ~i ~Qsele;'.-agficultura ~i arhitectura402;fu.:isH ~ra numit
profesor',';supleant" de geometriecdescriptiva in specialitatea inginerieciyila, la nou infiintata SGoaUldeingine-.
rie.-lllJ;tcj;asta perioada traducea::~}[u.Bljcala Bucure~ti lucrarea 1UiX~feoUre de Fourcy, TrtiiaFa:S-uf5ra geometriei descf"iptive403 in anul 1855~ prinJ:r-un s>fis dornnesG, Orascu {in.t:J.imp primirtd titlul de~~~eIdar") devenea'
profeso'i'titular la-Scoala de inginerie.=ln 1860 Orascu, deJa cadni=didacti.ccu vechime, era propus_ca titUlar al catedtei":~deathitectura de Ia coala de :arta4~"-proiectatii la Ia~i-de,1JiGt6ml Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, fost
b~ier~~l statului la Miinchen U-8~Q)"..A"ctivitatea s-a didactica a_ -r.~sJ.!ncununatii de numirea in~t@ctia de rector
al Uni~ersitiitii din Bucure~ti. Li m~eQlltul anului 1891, in localut.seniiciului telmic al Primatiei~ffinJ3ucureti,
OrasGtt-participa Ia ~edinta de constiturre a Societatii A.rhitectiloi:Romani, fund votat ca pre~edmt~alacesteia.405
Dmtre_uumeroasele saie-proiectdecCvmii::-arninti in continuare doar pe ceIemaiimportante.In-1-83.
Grascu realiza prQJ~Gtulpentru complexul funeFar~din nou infiintatul cimitir $erban Voda (BelIu). PT0iCWlconsta intr-o capela~c1i':olurigime de 8 stllfijeni, lapIDe ne 4,4 ~i inaltime de 4~-~s~<i1a~pentrumorti ~i 0 casa pentm.preoti. ConstrUCpacapelei a fost frnalizata in anul1855, caud interiorul a fosFplclaf de Constantin Lecca406. Cladirile au fost
395Andrei Panoiu, "Un memoriu adresat de arh. AI. Orascu caimacamiei Tarii Romfme~tiIn 1848" In B.C.MI., Uf. 3 / 1991, p. 64.
396Teodora Voinescu, "Arhitecp pictori ~isculptori, bursieri ai 8tatului In strainatate (1840-1877)" In Analecta, III, Bucure~ti, 1946,
pp.1718.
397Ion Iona~cu(coord.), Istoria UniversitilJii din Bucure:jti, vol. I, De al inceputuri panil in 1918, Bucure~ti, 1977, p. 123, nota 9.
398 Ibidem, p. 124.
399 Monitorul Roman, I, Bucure~ti, 1848, p. 25.
400Andrei Panoiu, "Un memoriu... ", p. 64.
401 Almanahul
statului din Principatul a toatil Tara Romaneascil, 1850,p. 59.
402 Analele Arhitecturii :ji ale artelor cu care se leagil, anul III, Bucure~ti,martie 1892,p. 52.
403Ion Iona~cu(coord.), op. cit., p. 126, nota 77.
404Gh. Oprescu ~icolaboratori, "Crearea ~coalelorde arte frumoase In Tarile Romane" In Buletin $tiinJific, SecJiunea de $tiinJa Limbii, Literaturil :ji Arte, Tom. I, nr. 1-2, Bucure~ti, 1951, p. 10.
405 Analele Arhitecturei:ji
ale artelor cu care se leagil, an II, nr. 3, martie 1891, pp. 41-42.
406Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Bucure~ti, 1972, p_8 ~i Buletinul OfiJial al PrinJipatului Terii Romane:jti, Bucure~ti,nr.
37 din 15 iunie 1853.
132

STUDn DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

reracute dupa -1890 de arbitectul P. Petficu. In 1855, la cererea DepartamentuluiTrebilor

din Uiuntru, similar cu
proiectullui Schlatter din 1853, Grascu proiecta (}biserica "model" destinata satelor din Valabia cu 0 pOlJUlafie
de 160 panHa 200 de {amilii!07. Devizul estimatpentru aceasta construcpe era de 63.880 lei, dublu fati:de cel
prezentat de Schlafter,aldirui
cotajunsesem finallasuma~de 3,1.l47 lei. In intervalul dintre 1857-1864 Orascu
a activatca arbitect principal, secondat de Johann Schlatter ~i Karl Benisch, in cadrul])foiectului ~i ~antiefului de
construire a c1adirii Unieversitapi (Academiei) din Bucure~fi. In]859, 'in p~ralel cu desIa:~urarea lucrarilor de la
Uni,versiIate,Drascu paJ;ticipa ~i ca~tiga concursul pentru realizarea Paiatului de Jl.lstitie din capitala, c1adire caJ;e
fusecseplanificata pe locul din piata Constantin Voda, eu fatada principala spre PodulMogo~oaiei408. Intre 1862186.3 realiza proiectul pentru Gir@aziul ora~mlui Ploie~ti, a carUi piatra de temelie era pusa abia in luna mai a
anului 1865409.Din punct de ve&~re stilistic,. c1auirea este mcadrabila aceleia~i :Inaniere c1asicizante utilizata de
arhitect ~i in cazul proiectului de la Universitateadin Bucure~ti, nelipsindinsa 0 serie intreaga de elemente care
tri.illit spre ori~ntarile arhitecfurii isloriSle specific! me-diuM in care ftlseseformat. In 1873 se ocupa de restaurarea bisericii "lcoanei", la comanda Elenei Babeanu. Biserica fusese construit~ de PanaBabeanu,
cu ajutorul
membrilor parobier; pe ruine1e unei biserici canterior-existehte, -clistrusa iI!-timpulcutremurului
din 183841. jn
acela~i an, era dat in folosintli Hotelul~Buleard(Grafld HOtel du Boulevard), mceput inJ869: Grp-nd Hotel du
Boulevard a fost prima c1adire proiectata ~i construita pe traseul-nou trasatului bulevard Elisabeta. lntre cladirile
cu functiune de hotel este prima constructie de-asemenea amploare, fiind urmata in 1881 de ~Hotel de France
(arh. loan 1. Rosnovanu) ~i in 1886, de-Hotd Continental (3Th. Emil Ritterh Foster), ambele am~lasate p~ Calea
Vidoriei.InT874era
autorizata $i inceputa:-eoustruirea "Paiatuini Dacia"~din Bucure~ti, in locul vechilor constructii ale hanului Filipescu de la inter-secpa- strazii Lipscani Cll Podul Mogo~oaiei411. In 1880 ajungea la conducerea lucrariler pentru finalizarea bisericiLinitr9Politane -dilLla~i, liteeputa laJ 833, dupa prQiectril lutDustav
Fraywald in~olaborare cu Gheorghe Asacbi, continl.\and idei:lepropunerii arbitectului Anton Kaietanovici. In
1881-1882, intervenea asupra unor construcpi din ansamblul episcopal de la Roman, iui datorandu-fse realizm:ea
tumului c1opotnita in forma actuala, extindere pe vert1cala <l. constructiei irrcepute - conform pisaniei - in timpul
episcopatului Iui Leon (1769-1786). Intre 1881 ~i 1885, p;i:ticip~ la construireabisericii Domnita Bala~a, impreuna cu arhitectii Carol Benisch ~i Friedrich HartInann,~'presupus~ adaptare a proiectului sau pentruJec1adirea bisencii Metohului Episcopiei Ramnicului de pe Podul Mogo~oaiei. Laievizuirea planurilor bisencii a lucrat ~i arhitectulLecOlnte du Noiiy . Lui Orascu ii sunt atribuite de llseIIlenea ~i proiectele pentru f~tadacinematografului
Bucure~ti412 ~i cel-al Hotelul "Carol" din Constanla, modificat ulterior prin supraetajare413. Alexandru Oriiscu a
murit la Bucure~ti in 1894, fund lnmormantat in cimitirul Bellu.~
7=~
..

-~ A.N.R.-A.NJ.C.,
_dearhiva.

fond M.C.I.P., dosar 104/1853, f. 114. Plan~ele ~i devizul detaliat al proiectului nu au fost identificate in cerceta-

erban Orascu, Nicolae Mihailean~ Alexandro Orascu, Bucure~ti, 1967, p. 103.

~'M. Sevastos, Monografia ora~ului Ploie.yti, Bucure~ti, 1938, p. 191.
- Lucia Stoica, Neculai Ionescu-Ghinea Enciclopedia liicaurilor de cult din Bucureti. Bisericile ortodoxe, vol. I, Bucure~ti, 2005,
::,:,.205-207.
- Cezara Mucenic, "Arhiteeti ~i case In Bucur~
secolului al XIX-lea. Alexandru Orascu ~i Anton Onderka" in B.MJ.M,
-:- ure~ti, 2001, pp. 252-253.
- - Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii pe lerilOriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucure~ti, 1982, p. 521.
-.] Ibidem, p. 520.

vol. XV,

133

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

BIBLIOGRAFIE

Volume
CIHODARU, c., CRISTIAN, V., DINU, M. et. aI., Istoria ora:jului la:ji. Volumul I, Ia~i, ed. Junimea, 1980
COCORA, Gabriel, Pr., Episcopia Buzaului, 0 vatra de spiritualitate .$i simlire romaneasca, Buzau, ed. Episcopiei Buzaului, 1986
CODRESCU, Th., Uricarul cuprindetoriu de diverse acte care potu servi la istoria romanilor. Volumul XII, Ia~i, Tipografia Buciumului Roman, 1886
DJUV ARA, Neagu, intre Orient .$i Occident. Tari/e romane la fnceputul epocii moderne, Bucure~ti, ed. Humanitas,
(1989) 2002
ELIADE, Pompiliu, Injluenlajranceza asupra spiritului public fn Romania, Bucure~ti, ed. Humanitas, (1898) 2000
GEORGESCU, Vlad, Istoria romani/or de la origini pana fn zi/ele noastre, Bucure~ti, ed. Humanitas, 1992
IONA$CU, 1., Material documentar privitor la istoria seminarului din Buzau 1836-1936, Bucure~ti, Monitorul Oficial
~i lmprimeriile Statului, Imprimeria Nationala, 1937
IORGA, N., Studii .$i documente cu privire la istoria romani/or. Volumul VI. Carli domne:jti, zapise:ji rava:je. Partea a
II-a, Bucure~ti, ed. Socec, 1904
__
' Bra:jovul :ji roman ii, Bucure~ti, 1905
__
' Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul xv. Acte :ji scrisori din
arhivele ora:jelor ardelene (Bistrita, Bra,wv, Sibiu), publicate dupa copiile Academiei Romane. Partea I. 13581600, Bucure~ti, ed. Socec, 1911
__
' Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul XlV Documente grece.$ti
privitoare la istoria romani/or, publicate dupa copiile Academiei Romane. Partea I. 1320-1716, Bucure~ti, ed.
Socec,1915
__
' Sate.$i manastiri, Bucure~ti, ed. Librariei Pavel Suru, 1916
__
' Istoria bisericii romane.$ti .$i a vielii religioase a romani/or, Bucure~ti, ed. Ministerului de Culte, 1928-1930
__
' Neamullui Petru $chiopul:ji vechi documente de limbo. mai noua, Bucure~ti, Imprimeria Nationala, 1937
LECCA, Octav-George, Familii boiere:jti romane, Bucure~ti, ed. Muzeul Literaturii romane, f. a.
MELCHISEDEK, Episcopulu Dunarei de Josu, Chronica Romanului :ji a Episcopiei de Romanu, compusa dupre documente nationali-romane:ji streine, edite:ji inedite, Partea I-II, 2 vol., Tip. Nationale, Bucure~ti, 1874-1875
PONEA, Ghenadie, Protos Dr., Biserica Ortodoxa fn Tara Romaneasca. 1821-1859, Bucure~ti, ed. Andreas, 2011
pACURARlU, Mircea, Scurta istorie a bisericii ortodoxe romane, Cluj-Napoca, editura Dacia, 2004
THEODORESCU, Razvan, Bizanl, Balcani, Occident, la fnceputuri/e culturii medievale romane.$ti (secolele X - XlV),
Bucure~ti, 1974
XENOPOL, A. D., Istoria romani/or din Dacia Traiana, vol. XIII, Domnia lui Cuza Voda 1859-1866, partea I, editia a
Ill-a, Bucure~ti, 1930
__
' Memoriu asupra unor fmbunata{iri economice de realizat fn nordul Romaniei:ji fn special fn la:ji, 1887
***, Calatori straini despre lari/e romane, vol. Ill, Bucure~ti, ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1971
***, Calatori straini despre Tari/e Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgam
Bucure~ti, ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1976
134

STUDn DE ARHlTECTURA

ROMANEAscA

RIA A$EZARILOR iN ROMANIA

e
-

.r-DAN, N. A., OrauIIai. Monografie istoridi i soeiala ilustrata, la~i, ed. Tehnopress, (1913) 1997
0GDAN, N.A., EREMIA, c.1., Cel mai nou ghid aIIa~ului, la~i, 1932
liZ, Constantin, uRMA, Dem., E~ANU, L., Istoria unei eitadele muneitoreti. Nicolina. Iai 1892-1972, la~i,
1972

- ~TIA, Simion, A~ezari urbane sau rurale? Ora~ele din Tarile RomGne de la sfGritul seeolului all7-lea la fneeputul
seeolului aI19-lea, Bucure~ti, ed. Universimtii din Bucure~ti, 2011
- _illREA, Petru, Die/ionar geografie aljude/ului Roman, Bucure~ti, Tipografia ~i Fonderia de Litere Thoma Basi1escu, 1891
-:EORGHIU, Teodor Octavian, Ceta/ile ora:;elor. Apararea urbana fn eentrul :;i estul Europei fn Evul Mediu, Bucure~ti, ed. Simetria, 2000
_ ...
~SCU,
Constantin c., Tfrguri sau ora:;e :;i eeta/i din Moldova, Bucure~ti, ed. AcadeIDiei RSR, 1967
-COB, Gheorghe (coord.), ia\~i memoria unei eapitale, la~i, ed. Universitiitii "A1exandru loan Cuza", 2008
_':'.HOVARI, G.I., BRATIANU, C.I., TOCILESCU, G., Marele Die/ionar Geografie al Romfniei, vol. V, Bucure~ti,
Stab. grafic J.V. Socecii, 1902
_. CU, Nicolae, Legisla/ie i dezvoltare urbana. Bueureti. 1831-1952, tezii de doctorat, Bucure~ti, I.A.I.M., 1997
:\TEI, Mircea D., Geneza:;i evolu/ie urbana fn Moldova:;i Tara Romaneasea, la~i, ed. Helios, 1997
VAN, Laurentiu, Oraele din Tarile RomGne fn Evul Mediu (sfGritul seeolului al XIll-lea - fneeputul seeolului al
XVI-lea), la~i, ed. Universitiitii "A1exandru loan Cuza", 2011
::~.APAC, Mariana, Ceta/i medievale din Moldova. Mijloeul seeolului al XIV-lea - mijloeul seeolului al XVI-lea, Chi~iniiu,ed.Arc,2004
__ -GUREANU, Al., Oraele din Moldova. Studiu de geografie eeonomiea, Bucure~ti, ed. Academiei RSR, 1980
_~ ACHI, Vasile, Roman - mie fndreptar turistie, Bucure~ti, ed. Sport-turism, 1977
=*, istoria ora:;ului Roman (1392-1992), Roman, Societatea culturalii "Roman-600", 1992

-ill

_-\rticole in volume sau periodice

-GACHE, Durnitru, "Targurile ~i cemtile moldovene in sistemul de comunicatii din epoca medievalii", in Historia Urbana, III, 1-2/l995,pp.105-11l
JASCALU, Doina Mira, "Paralelii intre caracteristicile urbane ale la~ilor ~i cele ale ariilor europene de centru ~i sudest, in veacurile XVII-XVIII" in Historia Urbana, tomul XIV, m. 1,2006, pp. 21-32.
:HEPTEA, Stela, "Contributii la istoria la~ilor. Din nou despre inceputurile la~ilor" in Historia Urbana, tom V, 1997,
m. 2, pp. 157-165
:mTESCU, Lucian, "Principalele rezultate istorice ale cercetiirilor arheologice din cetatea medievalii de la Gidinti (raionul Roman)", in Studii ~i Cercetari de istorie Veehe, XVII, m. 2/1966, pp. 405-414
:JHEORGHIU, Teodor Octavian, "Elemente de structurii ~i morfologie urbanii romaneascii extracarpaticii la cumpiina
secolelor XV ~i XVI (cazul Moldovei lui ~tefan eel Mare)", in Historia Urbana, XII, 1-2/2004, pp. 31-52
__
' "Metodii de abordare ~i modele ale genezei unor ora~e medievale romane~ti extracarpatice", in Arhiteetura, m.
1/1988, pp. 38-44

135