CONTINUITATE SI INOVATIE IN ARHITECTURA RELIGIOASA

MOLDOVENEASCA PE PARCURSUL SECOLULUI AL XVI-LEA

INTRODUCERE
Epoca lui Stefan cel Mare (a doua jumatate a secolului XV si inceputul secolului XVI) aduce,
cu aproape un secol mai devreme decat in Tara Romaneasca, maturizarea si inchegarea unui
stil de arta constructiva propriu si original : stilul moldovenesc, care se distinge prin caractere
specifice bisericilor moldovenesti, ca de ex., sistemul moldovenesc al suprainaltarii boltilor
(turlelor) in interior prin suprapunerea arcurilor incrucisate (in diagonala) si prin bazele stelate
de la exterior, sau bogatul decor extern al fatadelor, obtinut prin utilizarea inteligenta a
materialelor de constructie : piatra (bruta si de talie), caramida (simpla sau smaltuita) si uneori
ceramica.
Dezvoltarea artistica din epoca lui Stefan se continua in tot cursul secolului XVI, atingand
apogeul sub Petru Rares. Arhitectura moldoveneasca evolueaza pe linia traditionala a veacului
precedent, cu deosebirea ca unele dintre bisericile importante, zidite dupa modelul Neamtului,
cu o camera a mormintelor si cu pridvor, acesta din urma va fi tratat ca un portic sprijinit pe
mari piloni de zidarie ce vor aduce un ritm nou si neasteptat in plastica fatadelor (bisericile de
la Humor, Moldovita, etc.). Pe la mijlocul secolului, bisericile de tip mixt vor primi o turla pe
naos - Zaharesti (1542), Slatina (1568) - si devin prin aceata adaptare prototipul majoritatii
bisericilor de mari dimensiuni ce se vor construi in secolul XVII.
Spre sfarsitul secolului XVI, unitatea stilului moldovenesc din perioada clasica este tulburata
de influiente exterioare, care pe langa unele modificari arhitecturale, aduc si noi principii de
decorare a fatadelor. Astfel odata cu Biserica Manastirii Galata (1582) patrunde in Moldova
influienta munteneasca - caracterizata in primul rand prin dotarea bisericilor cu doua turle in
loc de una si prin dotarea fatadelor cu cele doua registre de arcade oarbe.
Spre deosebire de arhitectura, in care elementul occidental joaca un rol important, pictura
moldoveneasca a ramas fidela esteticii bizantine. Pornita de la premizele bizantino-slave
puternic modificate sub actiunea creatoare a geniului local, ea a cunoscut o prima perioada de
inflorire la inceputul secolului XV din care insa, datorita daramarii monumentelor
arhitectonice, au ramas doar frumoasele miniaturi ale lui Gavriil Uric. In vremea lui Stefan cel
Mare, pictura moldoveneasca apare dintr-o data ca o scoala nationala pe deplin cristalizata, cu
principii unitare atat in programul iconografic-decorativ, cat si din punct de vedere estetic.
Un remarcabil pictor roman din acea perioada este Gavriil Ieromonahul, care a pictat biserica
din Balinesti (1493). Dupa aprecierile unanime ale specialistilor, veritabile capodopere de
pictura moldoveneasca sunt picturile interioare de la manastirea Voronet, de la Sf.Ilie,
Patrauti, Popauti, la care elegantele fresce de la Balinesti adauga o nota de lux si de subtila
poezie.
Pictura secolului XVI, mai putin interiorizata, mai aplecata spre efectele formale, cu imagini
de sfinti militari ce par in costumele lor somptuoase adevarati paji de curte, reflecta stralucirea
vietii de la palat in vremea lui Petru Rares, tendinta zugravilor de a introduce in etica severa a
esteticii medievale elementele unei libertati laice. Spre deosebire de epoca precedenta, in
aceasta perioada cei mai mari artisti nu mai sunt clerici ci laici (zugravii Toma de la Humor 1535, Dragos, Coman de la Arbure - 1541). Nu intamplator in acea perioada a aparut cel mai

original fenomen al artei medievale romanesti, unic pe lume: pictura exterioara, care acopera
in intregime fatadele bisericilor. In vreme ce pictura interioara continua sa ramana, ca
pretutindeni in evul mediu, dedicata unui scop religios: salvarea sufletelor dupa moarte,
pictura exterioara, aparuta in momentul dramatic in care primejdia cotropirii otomane
devenise mai grava ca oricand, a fost conceputa ca o rugaciune menita sa insufleteasca
poporul la lupta pentru independenta. Puternic influientata de folclor, pictura exterioara
moldoveneasca impresioneaza de departe atat prin ritmul siluetelor elegante, larg decupate pe
fondul albastru al absidelor, cat si prin stralucirea inegalabila a coloritului ei, tasnit din seva
artei populare. Pictura populara se integreaza desavarsit in peisaj. Un exemplu graitor in toate
aceste privinte ne pot servi bisericile manastirilor Voronet, Moldovita, etc.
Odata cu declinul statului moldovenesc, pictura murala incepe sa reflecte o stare de spirit
evazionista, temele eroice de odinioara fiind inlocuite cu teme de abstracta meditatie
teologica. Un exemplu in aceasta privinta il constutuie pictura interioara si exterioara a
bisericii manastirii Sucevita. In secolele XVII-XVIII asistam la decaderea treptata a artei
moldovenesti, ca urmare a dominatiei otomane.

Dupa creatiile mai putin importante din a doua jumatate a secolului XVI (ca Bistrita si Slatina
lui Alexandru Lapusneanu, 1554 si 1561), arta arhitectonica a Moldovei isi traieste ultima ei
epoca de inflorire in sec. XVII, cand creeaza monumente cu o puternica influenta orientala, de
origine caucaziana si araba, venita prin Rusia si concretizata in superbul decor sculptural de
piatra de la Dragomima (ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca din 1609) si mai ales de la
Sf. Trei Ierarhi din Iasi (otitoria lui Vasile Lupu din 1639), Barnova din Iasi (1626-1629),
Cetatuia (ctitoria lui Ioan Duca Voda din 1672) s.a.

De la sfarsitul secolului XVI, incepe decadenta stilului moldovenesc in arhitectura, prin

alterarea lui cu influente noi, venite mai intai din Tara Romaneasca. Biserici zidite de aci
inainte ca : Galata (ctitoria lui Petru Schiopul, 1584), Aroneanu (1594 din Iasi), Secu (1602),
Barnovschi din Iasi (1624), Adormirea din Itcani s.a. inlocuiesc zidul despartitor dintre
gropnita (pronaos) si naos cu o tripla arcada sprijinita pe doi stalpi, maresc numarul ferestrelor
din naos si altar, largesc pridvorul in sensul latimii bisericii (ca la biserica lui Neagoe din
Arges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive ornamentale muntenesti
(braul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare si rotunde etc).

PLANIMETRIE
Plan triconc

Fig. 2 Biserica Parhauti

Fig.3 Biserica Humor

Fig.4 Biserica Moldovita

Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor

clare pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu.
Cateva exemple ale acestei varietati compozitioanale:
o Biserica Parhauti 1522: pe modelul nisei de la Arbore se introduce un plan
orizontal intermediar, separand zona de acces de zona clopotului si amplificandu-se
nisa clopotului se obtine privorul deschis

o Biserica Humor 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in
turnul de poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se larges foarte
mult, dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se
faca prin laterala.
o Biserica Moldovita 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol.
Astfel apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat.
Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate:
golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.
o Biserica Probota 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din
Moldova.structura sa este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete
prin minimalizarea masei de zidarie

Plan pseudotriconc

Fig 1 Biserica Arbore

Biserica Arbore
Pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor laterali ai pronaosului in arc in
plin cintru agatand la partea superioara a acestiua clopotul bisericii.
Cele doua abside se reduc la doua nise simple usor arcuite si scobite in grosimea peretilor
laterali ai naosului , ele sunt marginite de doua manunchiuri a cate patru colonete cu capitele
de piatra.
O particularitate a bisericii ar fi lipsa turlelor si a contrafortilor . Zidurile laterale se
prelungesc dincolo de peretele naosului astfel se creeaza un spatiu deschis destinat clopotnitei,
aceasta arcada pe cat de simpla pe atat de originala apare pentru prima data in arhitectura
moldoveneasca .

Sisteme de boltire

Fig 5 Bolti pe arce piezise

Fig 6 Bolti pe arce etajate

Fig 7 Bolti pe arce incrucisate

Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea
inaltimii, verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au
fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt:
bolta pe arce piezise naosul se prezinta in general pe un plan dreptunghiular. Pentru
amplasarea unei cupole, sau a unei turle este nesear de un plan patrat. Astfel se introdul pe
directie transversala doua arce in consola foarte late, iar pe directie longitudinala doua foarte
inguste care stau pe aceleasi console, realizandu-se astfel atat suportul pentru cupola cat si
forma patrata necesara inscrierii acesteia. Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte
mari se mai introduce un al doilea nivel de arce, rotit la 45 de grade, care micsoreaza
deschiderea permitand o elansare mai buna a verticalitatii. Aceste arce sunt late in zona de
cheie si se ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. Deasupra acestora se plaseaza fie
tamburul turlei, fie direct cupola. Ex : Biserica Moldovita , Biserica Humor ;
bolta pe arce incrucisate in esenta foarte asemanatoare cu bolta pe arce piezise cu
exceptia intercalarii unei alte perechi de arce piezise pe directie normala. Astfel se obtine o
intersectie in 8 colturi.Ex:Biserica Probota ;

bolta pe arce etajate - caracteristica de baza a acestui tip de bolta se afla la primul nivel
de arce in consola. Este folosita cand deschirerea arcelor tranversale este foarte mare, iar
rezultanta fortelor de descarcare generate de arcele piezise si turla este foarte mare. Astfel se
utilizeaza o retragere in trepte a arcelor transversale, asigurand astfel o mai buna stabilitate.
Ex: Biserica Arbore ;

Din exteriorul bisericilor nu se percepe sistenul de boltire , acesta fiind mascat cu ajutorul
unui acoperis in sarpanta specific arhitecturii moldovenesti .
FATADE

In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara, caracteristica specifica exclusiv
domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur
arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte,
codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost
reprezentat conform vremurilor inlocuindasupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei
la acea vreme). In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a
pridvorului, inspre cea mai opaca incapere, cea a naosului.
Soclurile cu profile gotice din vremea lui Stefen cel Mare se dezvolta prin adaugarea la unele
biserici a unor banci ce inconjoara biserica total sau partial, oferindu-i un aspect de mai mare
stabilitate si un caracter mai putin auster.
Apar influiente gotice la nivelul ancadramentelor de portaluri si ferestre , dar si la elemente
structurale cum ar fi soclul si contrafortii.