Erminia icoanei Bunei Vestiri

Icoana ortodoxă este Evanghelie pictată, cuvânt simbol vizibil, care îndeamnă la rugăciune, dar şi un semn al
prezenţei rugăciunii sfinţilor pentru noi şi împreună cu noi, spune Patriarhul României.

Având în vedere aceste cuvinte ale Preafericirii Sale, precum şi contextul anul omagial 2017, continuăm seria
noastră de articole care prezintă într-o manieră explicativă reprezentările iconografice ale celor mai
importante praznice din cursul anului bisericesc.

În acest material media am ales să prezentăm icoana sărbătorii de astăzi. Buna Vestire este prima sărbătoare
închinată Maicii Domnului confirmată în documente. Una dintre primele mărturii în acest sens o reprezintă biserica
zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Biblie.

Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca:

Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era
Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era
Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu
între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie
aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte
fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va
da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis:
Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte
din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta
este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată
roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.

De obicei, icoana care înfăţişează acest eveniment ocupă un loc vizibil în pictura murală a naosului. În bisericile
mai vechi, scena Bunei Vestire este zugrăvită într-una din trompele de colţ de sub cupola centrală (în nord-est).

În bisericile de dată mai târzie, în care cupola centrală se sprijină pe coloane, Buna Vestire este pictată pe suprafaţa
peretelui de deasupra coloanelor dinspre răsărit: Sfântul Arhanghel Gavriil deasupra coloanei din nord-est şi
Fecioara Maria deasupra coloanei din sud-est. Când nu există astfel de coloane, Buna Vestire este zugrăvită în
acelaşi mod pe peretele vertical de deasupra iconostasului.

După cum aflăm din volumul semnat de teologul Constantine Cavarnos, Ghid de Iconografie bizantină, în partea
stângă a icoanei se află Arhanghelul Gavriil, cu mâna dreaptă întinsă, binecuvântând-o pe Preasfânta Fecioară
Maria, care se află în partea opusă, iar în mâna stângă ţine un toiag, simbol al autorităţii mesagerului lui
Dumnezeu. În unele icoane, în loc de toiag ţine un crin în mâna stângă.

Arhanghelul Gavriil poartă tunică şi himation. Este înfăţişat ca şi cum ar alerga, cu un picior înainte, cu genunchiul
îndoit sub veşminte. Expresia chipului este solemnă, bărbătească, dar smerită. Uneori, o aripă se află încă în aer,
cealaltă, lăsată în jos.

Fecioara Maria stă în picioare în faţa unui scaun înalt, alteori aşezată pe acesta. Poartă veşminte lungi care îi lasă
doar faţa descoperită, gâtul şi mâinile. Chipul şi atitudinea ei exprimă modestie prudenţă şi smerenie. Stă cu capul
înclinat în direcţia îngerului. Cu mâna dreaptă face un gest de consimţire, în timp ce cu stânga ţine un fus sau o
batistă.

Privirea, atitudinea şi gestul ei, spune Constantine Cavarnos, exprimă cuvintele reproduse mai sus din Evanghelia
după Luca: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău”. Pe umeri şi pe cap, pe omoforul brun, Maica
Domnului poartă trei steluţe, ca semn al fecioriei perpetue: înainte, în timpul şi după naşterea Fiului.

În fundal sunt clădiri a căror formă elegantă sporeşte

frumuseţea compoziţiei. Deasupra lor, la mijlocul icoanei
sau în apropiere, se află o reprezentare a bolţii cereşti sub
formă de semicerc, de unde izvorăşte o rază de lumină.
Lumina simbolizează harul Preasfântului Duh. Ea se
opreşte la aureola Sfintei Fecioare sau lângă aureolă.

Uneori se mai adaugă şi alte elemente, dacă spaţiul

permite – de exemplu, o masă lângă Maica Domnului, pe
care se află Vechiul Testament şi o vază cu flori. Aceasta
din urmă simbolizează fecioria ei.
Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este întâlnită în catacomba Priscillei din Roma, care datează din secolul
al II-lea. Arhanghelul Gavriil este pictat lângă Fecioara Maria, care îl ţine pe Prunc în braţe.

O reprezentare diferită a scenei Bunei Vestiri întâlnim în arcul Basilicii „Santa Maria Maggiore“ din Roma, care
datează din anul 440. Maica Domnului este zugrăvită ca o împărăteasă înconjurată de îngeri. Arhanghelul Gavriil
zboară deasupra eu şi îi veşteste întruparea Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt reprezentat de porumbelul care
coboară asupra ei. Alături de Fecioara Maria este înfăţişat şi Dreptul Iosif.