Stilul

arhitectural
moldovenesc
Voicu Cristian
Clasa 10S1
 Arhitectura în Moldova- Caracteristici

Arhitectura în Moldova s-a dezvoltat între secolele XIV-XIX în spatiul moldovenesc. Arhitectura
în această regiune se dezvoltă exclusiv în arhitectura bisericească si are o amprentă puternic autohtonă
cu usoare influente mai ales ale stilului bizantin dar si gotice sau armenesti.
Epoca în care s-a dezvoltat cel mai mult este perioada domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504).
Caracteristici:
• plan dreptunghiular sau triconc
• interiorul include altar, naos, încăperea mormintelor si pronaos
• separarea încăperilor se face prin ziduri groase, în general fără coloane
• o singura turlă amplasată după sistemul moldovenesc
• supraînăltarea boltilor în interior, prin suprapunerea arcurilor încrucisate
• decor exterior bogat
Biserica din Părhăuţi, cea mai veche biserică
existentă construită în stilul moldovenesc,
ctitorie a lui Ştefan cel Mare
 Epoca lui Stefan cel Mare (a doua jumatate a secolului XV si in­ceputul secolului XVI) aduce, cu
aproape un secol mai devreme decat in Tara Romaneasca, maturizarea si inchegarea unui stil de arta
construc­tiva propriu si original : stilul moldovenesc.
Prima ctitorie mare a lui Stefan, Putna (1466-1484), a fost funda­mental refacuta in secolele XVII si
XVIII, incat biserica de azi nu mai reprezinta constructia originara. Bisericile ramase pina azi in forma,
lor initiala reprezinta planuri si forme de constructie foarte variate
Biserici reprezentative:
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Neamt
Mănăstirea Bistrita
Biserica Sf. Nicolae din Rădăuti
Mănăstirea Voronet

Manastirea Putna Manastirea Neamt

Manastirea Varatec Manastirea Bistrita
● Dezvoltarea artistica din epoca lui Stefan se
continua in tot cursul secolului XVI,
atingand apogeul sub Petru Rares, cand
stilul moldove­nesc evolueaza, realizindu-se
un nou tip de biserici.

● Elementul nou si caracteristic al bise­ricilor

lui Petru Rares este pridvorul deschis,
adaugat la fatada de vest, si minunata
pictura exterioara, care inlocuieste decorul
sculptural al fa­tadelor. Intalnim biserici ca :
Probota , Humor, Moldovita, Sf. Dumitru
din Suceava, Sucevita.

Moldovita
 Dupa creatiile mai putin importante din a doua jumatate a secolului
XVI , arta arhitectonica a Moldovei isi traieste ultima ei epoca de
inflorire in sec. XVII, cand creeaza monumente cu o puternica influenta
orientala, concretizata in superbul decor sculptural de piatra de la
Dragomirna si mai ales de la Sf. Trei Ierarhi din Iasi, Barnova din Iasi,
Cetatuia .

Dragomirna
Manastirea Trei Ierarhi
De la sfarsitul secolului XVI, incepe decadenta stilului
moldovenesc in arhitectura, prin alterarea lui cu influente noi,
venite mai intai din Tara Romaneasca. Biserici zidite de aci
inainte ca : Galata (ctitoria lui Petru Schiopul, 1584), Aroneanu
(1594 din Iasi), Secu (1602), Barnovschi din Iasi (1624),
Adormirea din Itcani s.a. inlocuiesc zidul des­partitor dintre
gropnita (pronaos) si naos cu o tripla arcada sprijinita pe doi
stalpi, maresc numarul ferestrelor din naos si altar, largesc prid­
vorul in sensul latimii bisericii (ca la biserica lui Neagoe din
Arges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive
ornamentale mun­tenesti.

Manastirea Galata Manastirea Secu