Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Istorie
Pătrășcanu Darie-Iulian
Grupa H313 Anul III
Mozaicurile de la catedrala Sfânta Sofia

Hagia Sophia sau Sfânta Înțelepciune - măreața catedrală a ortodoxiei, mai târziu convertită
în moschee, iar în secolul trecut transformată în muzeu, își cunoaște începutul în urma unui
cataclism, mai exact, în urma răscoalei Nika, unde însuși împăratul Iustinian, cunoscut ca cel Mare
era să-și piardă tronul.

Răscoala însăși a fost înabușită, iar eforturile lui Iustinian de a-și demostra controlul și
autoritatea iau multe forme. Una dintre aceste forme este construcția unei catedrale impresionante,
de proporții uriașe pentru standardele vremii1.

Construcția măreței catedrale s-a definitivat în 537 d.Hr. Cupola sa imensă depășea în
înălțime cea mai înaltă clădire a vremii, anume Hagios Polyeuktos, care a fost facută cu un deceniu
mai devreme de către Anicia Juliana (astăzi în ruine).

Putem observa o tendință a vremii în realizarea construcțiilor grandioase, dar mai ales o
competiție între împărat și nobili, pentru a arăta măreția și supremația, Iustinian câștigând detașat
cu marea lui realizare2.

Sfânta Sofia, cunoscută și ca Marea Catedrala, decorată în timpul fondatorului său,

cunoaște de-a lungul timpului o adăugire de decorații. Pe lângă mozaicurile non-figurative, se
adaugă și cele figurative. Aceste noi adăugiri reflectă necesarul politic, religios, ceremonial al
succesorilor lui Iustinian.

1
Michael Maas, The Cambridge companion to the Age of Justinian, Ed. Cambridge University Press, New Yotk, SUA,
2005, p. 362
2
Ibidem, p. 366
 De ce au fost alese mozaicurile ca decorații ? Ei bine, mozaicurile au fost alese pentru a
umple pereții catedralei, datorită aspectului lor de piatră prețioasă și pentru strălucirea radiantă.

După căderea Constantinopolului, în 1453, Sfânta Sofia a fost convertită la statul de

moschee imperială de către Mehmed al II-lea.

Acest nou statut avea să afecteze decorațiunile interioare ale catedralei. Mozaicurile au fost
acoperite cu var alb și cu plastilină timp de aproximativ 400 de ani.

În secolul XX, catedrala Sfânta Sofia a fost deconsacrată de la statutul de moschee și

transformată în muzeu, iar în perioada anilor 1931-1949, Institutul Bizantin începe un vast program
de reabilitare și conservare a mozaicurilor3.

Fig. 1

„Un împărat în fața lui Iisus Hristos întronat”

Locație: Nartexul interior

Hristos este flancat de două medalioane, reprezentând bustul Fecioarei Maria și al

Arhanghelului Mihai, dar și un împărat care îngenunchează la picioarele Sale.

Mozaicul datează de la sfârșitul secolului IX, începutul secolului X4.

Fig. 2

„Împăratul Constantin al XI-lea și Împărăteasa Zoe cu Iisus întronat”

Locație: Galeria de Sud a Catedralei

Cuplul imperial este arătat într-un act de donație către Hristos, împăratul ține o geantă cu
bani, în timp ce soția sa are un sul înscris. Atât împăratul, cât și împărăteasa sunt foarte bogat
ornați; veșmintele lor sunt alcătuite din pietre semi-prețioase.

3
Natalia B. Teteriatnikov, Mosaics of Hagia Sophia, Instambul: The Fossati Restoration and the Work of the
Byzantine Institute, Ed. Dumbarton Oaks Research Library and Collection, Washington D.C., 1998, p. 6
4
Ibidem, p. 60
Datează din anii 1028/34 și a fost refăcută între anii 1042 și 1055 5.

Fig. 3

„Împărații Iustinian și Constantin în fața Fecioarei întronate și Hristos Copil”

Locatie: Vestibulul Sudic, luneta

Iustinian îi oferă Fecioarei Sfânta Sophia, în timp ce Constantin îi ofera Constantinopolul.

Mozaicul este datat în a doua jumătate a secolul al X-lea6.

Fig. 4

„Împăratul Alexandru”

Locatie: Galeria de Nord, partea Sudică

Împăratul, este îmbrăcat în roba imperială, el ține în mâna dreaptă un akakia, o mică pungă de
mătase, umplută cu praf și înfășurată într-o batistă, iar în mâna stangă ține o sferă de aur. Mozaicul
este datat în anii 912/37.

Fig. 5

„Fecioara întronată cu Hristos copil”

Aceasta este prima imagine reintrodusă în Sfânta Sofia după criza Iconoclastă. Această imagine
este asociată cu predica lui Photius, patriarhul Constantinopolului. Predica a fost citită în Sfânta
Sofia în Sâmbăta Sfântă, pe 29 martie 867, 24 de ani de la triumful ortodoxiei8.

Fig. 6

„Ioan al II-lea Comnenul si Irina”

Locație: Galeria Sudică

5
Ibidem, p. 73
6
Ibidem, p. 19
7
Ibidem, p. 41
8
Ibidem, p. 47
 Împăratul este înfățișat într-un act de donație, oferindu-i Fecioarei Maria și pruncului Iisus
o pungă cu bani. Împărăteasa ține un sul.

Portretele datează din anii 1118/229.

Fig. 7

„ Deesis”

Locație

Panoul ilustrându-L pe Hristos, flancat de figurinele în picioare ale Fecioarei Maria și Ioan
Botezătorul, s-a extins inițial la cea mai joasă cornișă de marmură.

Acesta datează din anii 126010.

Fig. 7.5

„Deesis-Capul lui Hristos”

Locație

Imaginea aceasta ne arata rafinamentul execuției. Trăsăturile faciale sunt puternic evidențiate.
Mozaicul a reușit să obțină o calitate apropiată picturii prin folosirea detaliată a pictării pe spatele
unei miniaturi de sticlă. Acest efect a dus la crearea culorii pielii.

Fig. 8

„Ioan Gură de Aur”

Locație Timpanul de Nord, Lunetă

Acest mozaic aflat în a patra lunetă dinspre Est, ni-l arată pe Ioan Gură de Aur ca episcop; el poartă
haine bisericești albe, decorate cu cruci.

Datează de la sfarșitul secolului al IX-lea11.

9
Ibidem, p. 50
10
Ibidem¸ p. 54
11
Ibidem, p. 29
 Concluzionând, activitatea meșterilor Fossati și a cercetătorilor din cadrul Institutului
Bizantin, care au reușit să restaureze și să conserve mozaicurile de la Sfânta Sofia, a oferit
posterității șansa de a observa și a analiza arta și tehnica bizantină.

Catedrala Sfânta Sofia, prin capacitatea ei de a se adapta nevoilor vremii și ale oamenilor,
prin evoluția de la biserică, la moschee și mai târziu muzeu, a asigurat transcendența milenară a
clădirii12.

12
Robert Mark și Ahmet Ș. Cakmak, Hagia Sophia from Age of Justinian to the Present, ed. Cambridge Unversity
Press, New York, SUA, 1992, p.225
 Bibliografie:

B. Teteriatnikov Natalia, Mosaics of Hagia Sophia, Instambul: The Fossati

Restoration and the Work of the Byzantine Institute, Ed. Dumbarton Oaks Research
Library and Collection, Washington D.C., 1998

Maas Michael, The Cambridge companion to the Age of Justinian, Ed.

Cambridge University Press, New Yotk, SUA, 2005

Mark Robert și Ș. Cakmak Ahmet, Hagia Sophia from Age of Justinian to the
Present, ed. Cambridge Unversity Press, New York, SUA, 1992