POP IANIS ALBERTO

 Rugăciunea este mijlocul

prin care ne punem în
legătură cu Dumnezeu.
 Sfinții Părinți au definit-o
ca, convorbirea omului cu
Dumnezeu.
 Rugăciunea este o formă de
înțelepciune care ne ajută
să înțelegem voia lui
Dumnezeu.
 Mântuitorul spune în Evanghelia după Matei 6, 5-6

 Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le

place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în
picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor;
adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi,
închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în
ascuns, şi Tatăl tău, Care este în ascuns, îţi va răsplăti
ţie.
 Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul
este osârduitor, dar trupul este
neputincios. Matei 26,41
 Vă îndemn deci, înainte de
toate, să faceţi cereri,
rugăciuni, mijlociri,
mulţumiri, pentru toţi
oamenii. I Timotei 2,1
 Căutaţi mai întâi împărăţia lui
Dumnezeu şi dreptatea Lui şi
toate acestea se vor adăuga
vouă. Matei 6,33
 Prin rugăciune putem primi de la
Dumnezeu orice dar bun.
Şi toate câte veţi cere, rugându-vă
cu credinţă, veţi primi. Matei 21,
22

 Rugăciunea face din păcătos

drept pentru că aduce darul
pocăinței.

 Păcătosul, prin rugăciune câștigă

iertarea.

 Rugăciunea ne ferește și ocrotește

de ispită.
 Rugăciunea trebuie făcută în numele lui Hristos:
Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la
Tatăl în numele Meu El vă va da. Ioan 16.23
 Trebuie să avem mintea la Dumnezeu când ne
rugăm, adică să alungăm din mintea noastră toate
gândurile și grijile.
 Rugăciunea trebuie făcută cu evlavie, umilință,
stăruință și inimă curată. Trebuie făcută cu
încredere că Dumnezeu ne ascultă.
 Rugăciunea trebuie făcută supunându-ne voii lui
Dumnezeu. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Luca 22,42
 Rugăciune de laudă, de
slăvire a lui Dumnezeu
(Doxologia – “ Slavă Ție,
Dumnezeului nostru, Slavă
Ție”)

 Rugăciunea de mulțumire;

 Rugăciunea de pocăință,
umilință;

 Rugăciuea de cerere;
 Rugăciunea poate să fie
particulară. Ea poate fi
făcuă oricând și oriunde.

 Rugăciunea publică sau

obștească este rugăciune
liturgică sau bisericească
săvârșită prin preoți la
vreme determinată; este
rugăciunea oficială a
Bisericii.
 Ea se face în anumite momente și
în locuri special amenajate (ex.
Biserici) conducătorii ei fiind preoții,
prin care lucrează harul nevăzut al
lui Hristos.
Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi
dintre voi se vor învoi pe pământ în
privinţa unui lucru pe care îl vor cere,
se va da lor de către Tatăl Meu, Care
este în ceruri.
Că unde sunt doi sau trei, adunaţi
în numele Meu, acolo sunt şi Eu în
mijlocul lor. Matei 18,19-20
 Sfânta Liturghie este cea
mai importantă
rugăciune și slujbă a
Bisericii.
 Scopul Sfintei Liturghii
este:
 Sfințirea Darurilor (pâinea
și vinul se prefac, la
rugăciunea preoților și a
Bisericii, în mod real dar
tainic, în Trupul și Sângele
lui Hristos).
–Sfințiea Credincioșilor
prin împărtășirea cu
Sfintele Daruri