Substantivul Declinarea I si a II -a

Declinarea I
Cuprinde in general substantive feminine, dar si masculine (nume proprii, preocupari etc.). In limba greaca, declinarea intai a substantivelor cunoaste o trifurcatie in functie de tema: 1. Substantive cu tema terminata in (alpha) pur/lung; 2. Substantive cu tema terminata in > (eta); 3. Aici avem o bifurcatie: 3. a) Substantive in (alpha) impur/scurt in alternanta la genitiv si dativ singular cu (eta); 3. b) Substantive in (alpha) impur/scurt in alternanta la genitiv si dativ singular cu (alpha) pur/lung. Exemple pe categorii: 1. - (sophia-sophias = ' (A2) ' (A2) ' ' (A2) intelepciune), - ( emera- emeras = zi), (C2) (thea-theas = zeita); Observatie: Substantivele la aceasta categorie sunt acelea la care (alpha) pur/lung este precedat de o vocala sau de consoana (rho). (A3) 2. - (psyche-psyches = suflet), (C3) (A2) (kephale-kephales = cap), (A3) (eirene-eirenes = pace); Observatie: Substantivele cu tema in (eta) sunt acelea care inainte de vocala finala a temei au o consoana (alta decat (rho)). 3. a) - (amaxa-amaxes = car), (A2) (thalassa-thalasses = mare); Observatii: De observat deplasarea de accent de pe antepenultima silaba pe penultima, comparand nominativul cu genitivul. Daca inaintea lui (alpha) de la tema se afla altceva decat (epsilon), (iota), (rho), acel (alpha) este scurt/impur.
(A2) (A3) ' (A1) ' (A2) (A1) (A2) (A2)

3. b) - (aletheia-aletheias = (A2) (A3) adevarul), - (sapheneia-sapheneias = (A1) (A2) claritate), - (pronoia-pronoias = providenta); Observatii: Asadar, aici avem o serie de abstracte. Acel (iota) dinaintea lui (alpha) face parte din diftongul / (ei/oi). Desinentele folosite in declinare singular: - nominativ - zero; genitiv - (sigma); dativ - (iota subscris); acuzativ - (nu); vocativ - zero;

plural: nominativ - (iota - va rezulta diftongul (ai)); genitiv - (on - rezulta (on cu omega), deoarece acel "o" din "on" interactioneaza cu (alpha) din tema); dativ - (is); acuzativ - (ns - (nu) cade, cu lungirea compensatorie a lui (alpha) din tema, aceasta daca cel din urma era scurt)); vocativ - (iota - rezulta, ca la nominativ, diftongul (ai) in urma interactiunii desinentei cu (alpha) din tema); dual: nominativ/acuzativ/vocativ - (alpha - lung); genitiv/dativ - (in - rezulta o silaba cu diftongul (ai), deci (ain)). Observatii:

la (1.) (alpha) pur se pastreaza peste tot (singular, plural si dual); la (2.) acel (eta) apare doar la singular, la plural avem vocala tematica (alpha); la (3. a)) vocala tematica (eta) apare doar la genitiv si dativ, in rest avem (alpha) impur, cu exceptia acuzativului plural (acolo e iar lung); la (3. b)) avem (alpha) pur la genitiv si dativ singular, in rest, cu exceptia acuzativului plural unde este lung, avem (alpha) impur; la genitiv plural avem accent circumflex pe finala, indiferent de categoria substantivului. Paradigme:

- (sophia-sophias = intelepciune): (A2) (A2) singular: N. - (sophia), G. - (sophias), D. (A2) (A2) (A2) - i (sophia), Ac. - (sophian), V. - (sophia); (A2) (C3) plural: N. - (sophiai), G. - (sophion), D. (A2) (A2) - (sophiais), Ac. - (sophias), V. (A2) - (sophiai); (A2) (A2) dual: N./Ac./V. - (sophia), G./D. - (sophiain). - (kephale-kephales = cap): (A3) (C3) singular: N. - (kephale), G. - (kephales), D. (C3) (A3) - i (kephale), Ac. - (kephalen), V. (A3) - (kephale); (A3) (C3) plural: N. - (kephalai), G. - (kephalon), D. (C3) (A3) - (kephalais), Ac. - (kephalas), V. (A3) - (kephalai); (A3) (C3) dual: N./Ac./V. - (kephala), G./D. - (kephalain). - ( amaxa- amaxes = car): ' (A1) ' ' (A2) ' singular: N. - ( amaxa), G. - ( amaxes), D. ' (A2) ' ' (A1) ' - i ( amaxe), Ac. - ( amaxan), V. ' (A1) ' - ( amaxa); ' (A1) ' ' (C3) ' plural: N. - ( amaxai), G. - ( amaxon), D. ' (A1) ' ' (A2) ' - ( amaxais), Ac. - ( amaxas), V.
' (A1) ' (A2) ' ' (A3) (C3)

(A2)

(A2)

- ( amaxai); ' (A2) ' ' dual: N./Ac./V. - ( amaxa), G./D. -

'

(A1)

'

(A2)

( amaxain).
(A2)

'

Substantive masculine (A3) (A3) - (neania-neanias = tinerete), (C2) (naytes-naytoy = corabier);

Cazuri speciale: (C1) La unele substantive se produce metateza de pozitie; astfel la (moira = destin), (alpha), desi are un (rho) in fata, e totusi scurt, fapt ce rezulta si din accentul circumflex de pe (oi); explicatia este ca initial a fost (mor) plus (iota), deci (moria), ulterior producandu-se metateza in (moira).

Declinarea a II a
Cuprinde substantive masculine, feminine (mai putin) si neutre. Masculinele si femininele au la nominativ singular terminatia (os), iar neutrele au terminatia (on) - analog cu declinarea a doua latina in .us si .um. Terminatiile folosite in declinare : La masculine si feminine avem:

singular: Nominativ - (os); genitiv - (oy - se citeste "u"); dativ - i (omega cu iota subscris); acuzativ - (on); vocativ - (epsilon); plural: nominativ - (oi - diftong scurt); genitiv - (on); dativ - (ois - tot scurt); acuzativ - (oys - se citeste "us"); vocativ - (oi); dual: nominativ/acuzativ/vocativ - (omega); genitiv/dativ - (oin).

Spre deosebire de masculine si feminine, neutrele au la nominativ, acuzativ si vocativ aceeasi terminatie, respectiv: (on) la singular si (alpha) la plural, in restul cazurilor sunt aceleasi terminatii. Observatii: 1. La acuzativ plural, masculine si feminine, (oys) provine din (ons), (nu) cade cu lungirea lui omikron la "o" lung si inchis, notat grafic cu diftongul (oy). 2. A nu se confunda terminatia cu desinenta - desinenta este un element in sine, iar terminatia este rezultatul interactiunii dintre desinenta si tema substantivului. Exemple de substantive masculine: - (lykos-lykoy = lup), (C3) (ophthalmos-ophthalmoy = ochi),
(A2) (C2) (A3)

(A1)

 Paradigma:

(A2)

(kyrios-kyrioy = domn, stapan), (A2) (aggellos-aggelloy = inger) etc.;

(A1)

- (aggellos-aggelloy = inger) (A1) (A2) singular: N. - (aggellos), G. - (aggelloy, D. (A2) (A1) - i (aggello), Ac. - (aggellon), V. (A1) - (aggelle); (A1) (A2) plural: N. - (aggelloi), G. - (aggello), D. (A1) (A2) - (aggellois), Ac. - (aggelloys), V. (A1) - (aggelloi); (A2) dual: N./Ac./V. - (aggello), G./D. (A2) - (aggelloin). Exemple de substantive feminine: (A1) (A2) - (ampelos-ampeloy = ' (A1) ' (C2) ' ' vie), - ( odos- odoy = cale) etc.; Nota: Femininele nu se deosebesc de masculine in ceea ce priveste flexiunea Paradigma: (A1) (A2) - (ampelos-ampeloy = vie) (A1) (A2) singular: N. - (ampelos), G. - (ampeloy), D. (A2) (A1) (A1) - i (ampelo), Ac. - (ampelon), V. - ; (A1) (A2) plural: N. - (ampeloi), G. - (ampelon), D. (A1) (A2) - (ampelois), Ac. - (ampeloys), V. (A1) - (ampeloi); (A2) (A2) dual: N./Ac./V. - (ampelo), G./D. - (ampeloin). Exemple de substantive neutre: (A1) (A1) - (ergon-ergoy = lucrare), (A2) (pharmakon-pharmakoy = leac, otrava) etc.;
(A1)

(A1)

(A2)

Paradigma: (A1) (A2) farmakon - (pharmakon-pharmakoy = leac, otrava) (A1) singular: N./Ac./V. - (pharmakon), G. (A2) (A2) - (pharmakoy), D. - i (pharmako); (A1) plural: N./Ac./V. - (pharmaka), G. (A2) (A1) - (pharmakon), D. - (pharmakois); (A2) dual: N./Ac./V. - (pharmako), G./D. (A2) - (pharmakoin). Substantivele contrase Sunt acele substantive care in fata consoanei tematice omikron au in radical inca (A1) un omikron. Astfel, avem substantivul: (noos); cei doi omikron contrag, (C) rezultand (oy), adica "o" lung si inchis, citit "u"; rezulta, deci, (noys

- cu accent circumflex, e monosilabic, (oy) fiind diftong) - (noys = intelect). Aceasta contragere se produce in general la nominativ si acuzativ singular: (C) (A1) Ac. - (noyn), provenit din (noon). La dativ singular, insa, (A1) avem i (noo - cu omega si iota subscris). (C) (C) Substantive contrase apar si la declinarea intai, de exemplu, - (geges - pamant). Declinarea a doua atica Substantivele acestei declinari se intalnesc sporadic si chiar trec la alta declinare. Caracteristica esentiala a acestei categorii de substantive este vocala tematica (omega), in loc de (omikron). Exemple: ' (A2) ' ( o leos - este echivalentul lui (A2) (laos = ' (A2) ' popor)), ( o neos - (naos = templu)); In decursul flexiunii vocala lunga a temei (omega) inghite si diftongul (oy), si restul vocalelor, iar pe (iota) il subscrie. O explicatie a acestui (omega), ca vocala tematica, o constituie metateza de cantitate; astfel, in ' ' dialectul ionic, se spune ( o neos), iar in atic, (eta) da cantitatea sa lui (omikron), si invers: / . Paradigma: (A2) (C2) - (neos-neo = templu) ' (A2) ' (C) (C2) singular: N. - ( o neos), G. - (toy neo), D. (C) (C2) (A) (A2) - i i (to neo), Ac. - (ton neon), V. (A2) - (neos); ' (A2) ' (C) (C2) plural: N. - i ( oi neo), G. - (ton neon), D. (C) (C2) (A2) - i (tois neos), Ac. - (toys neos), V. (A2) - i (neo); (A) (A2) (C) (C2) dual: N./Ac./V. - (to neo), G./D. - i (toin neon). Observatii: 1. Dupa cum ati observat, am folosit si articolul hotarat impreuna cu substantivele declinarii atice. 2. Unde apare iota subscris, un "i" notat mai jos, este vorba doar de o notare grafica, nu se pronunta in vreun fel (de fapt, in mod normal, s-ar pune sub vocala).

(C)