Chemarea lui Moise

Moise s-a nscut ntr-un timp cnd legea tiranului mpiedica aducerea la via a celor de parte brbteasca dar c printr-un ajutor de sus a fost curat de cruzimea acelui timp. Dar , pentru c amenintarea tiranului era mai puternic lau aruncat simplu in ap , ci , aezndu-l ntr-un coulet uns cu smoala , l-au ncredinat rului. Dar o putere dumnezeiasca ndrumeaz couleul , mpingndu -l spre malul apei , fiind mnat de valuri n partea aceea.1Fiica faraonului l-a numit fiul ei dupa ce l-a scos din apele Nilului. Moise era fiul lui Amram si Yokebed, fratele lui Aaron si al Miryamei. n ebraica Mosheh nseamna ,, scos din ,, dar radacina este egiptean ( copil, fiu ). Moise a primit o educatie aleasa si a fost instruit n toat nelepciunea egiptenilor, poporul cel mai civilizat la acea dat. Ca fiu al prinesei , ar fi fost normal ca Moise s fie investit in funcie de maxima importan n stat, dar Dumnezeu l pregatea pentru a-l pune ntr-o zi n fruntea naiunii israelite. Fiind un barbat dotat intelectual, Moise a primit instruirea necesar ndeplinirii sarcinii speciale care l atepta. Papyrusurile i tabletele egiptene demonstreaza c scrierea era folosit pe o scar foarte larg n tot Orientul antic. Fara n doiala c tanarul prin s-a familiarizat cu hieroglifele egiptenele , cuneiformele akkadine si o scriere cuneiforma alfabetica , aa cum a fost cea de la Ugarit i care prezenta pe atunci o similaritate cvasitotal cu ebraica.2 nainte de a lua sfrit ederea lui n Egipt, Moise a neles c Dumnezeu l chema s fie judectorul i eliberatorul israelitilo. Vazand cum un egiptean l btea pe un evreu , el l-a omort pe egiptean i i-a ascuns trupul n nisip. A doua
1 2

Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaa lui Moise , Scrierea I , trad. Ioan Buga , PSB 29 , EIB , Bucuresti , 1982, p. 25. Pr. Prof. Athanase Negoia, Istoria religiei Vechiului Testament , Ed. Sophia , p. 60.

zi , Moise a ncercat s mpace doi evrei care se certau. Unul dintre acetia l-a ntrebat; ,, Cine te-a pus pe tine mai mare i judector peste noi? Nu cumva ai de gand s m omori i pe mine cum l-ai omort pe egipteanul acela? ,,. Dndu-i seama c fapta lui din ziua precedent fusese divulgat i c era imposibil ca faraonul s nu-l pedepseasc i s nu-l condamne la moarte, Moise fuge n ara lui Madian. El renun astfel la titlu de fiu al fiicei faraonului i se altur definitiv poporului lui Dumnezeu, Avea pe atunci 40 de ani( Exod 2, 11-15). Sosit n Madian, Moise le ajut pe fetele preotului Ietro s -i adapa turmele. Ietro i acorda ospitalitate, i d de lucru n gospodria lui i i ia c a ginere. Cu Sefora, fiica lui Ietro, Moise are doi fii: Gheram i Eliezer. Deprtarea de ai si l amra mult. De aceea a dat fiului su dinti nscut numele de Gheram ( strin) cci zicea; strain sunt n ar strin. tiind nsa c n-are nici o putere, Moise numai de la Dumnezeu atepta mntuirea neamului. Pentru aceeasta a dat celui de al doilea fiu numele de ; Eliezer( Dumnezeu este ajutorul) fiindc zicea; Dumnezeul tatlui meu m-a ajutat i m-a scapat de sabia lui Faraon. ,, Intr-una din zile , Moise a manat turma pana dincolo de pustie si a ajuns in muntele Domnului, la Horeb n singurtatea din preajma Harebului, unde i pzea oile sale, Moise se ruga necontenit Dumnezeului celui preanalt s fac mil de fiii lui Israel aflai sub apsarea strin. Ca i anahoretii de mai trziu, din aceast pustietate a Peninsulei Sinaitice, viaa lui Moise nu era dect meditare adnc i rugcine continu.Aceast via i va pune n starea de a deveni placut lui Dumnezeu i mai apoi chiar vas placut al Lui.3Iar Ingerul Domnului i S-a aratat intr-opara de foc din mijlocul unui rug, iar Moise a bagat de seamaca rugul ardea , dar rugul nu se mistuia. Focul era simbolul curateniei si sfinteniei divine. Dupa Grigore de Nyssa, aici s-a aratatlumina cea necreiata. In rug se afla doar stralucirea focului, nu si puterea lui arzatoare. Sau focul aceela e cuvantul dumnezeiesc, Care in
3

Ibidem, pp.61-62.

timpurile mai de pe urma a stralucit din rugul Sfintei Fecioaresi a petrecut cu noi prin trup.4Pentru Grigore de Nissa, rugul aprins ,mai inseamna iluminare , spinii rugului simbolizeaza incercarile virtutii care duc la vederea luminii taborice. Atunci Moise s-a dus sa vada ce eeste aceasta vedenie, dar un glas nevazut i-a zis sa nu se apropie. Dupa Grigorie de Nyssa, rugul care nu se mistuiereprezinta maternitatea feciorelnicca a Nascatoarei de Dumnezeu.5 Pustiul din care e trimis Moise in Egipt spre a scoate din el pe fiii lui Israel este sau firea omeneasca , sau lumea aceasta, sau deprinderea lipsita de patimi. In una dintre acestea aflandu-se mintea, dupa ce a dobandit cunostinta de la Dumnezeu, indemnul ascuns si tainic sa scoata din Egipt, adica din trup si din simtire, ca pe niste israeliteni, intelesurile dumnezeiesti ale lucrurilor ca sa nu se mai osteneasca acestea prosteste in framantarea lutului, adica a patimilor trupului. Incredintata cu aceasta slujba dumnezeiasca , mintea porneste impreuna cu intelepciunea , care unita cu ea prin cunostinta , intocmai ca o sotie, si cu chipul purtatorilor alese sau cu gandul de bun neam nascut din ea, pe calea virtutilor. Calea aceasta nu ingaduie nici o oprire celor ce merg cu ea, ci acestia trebuie sa inainteze necontenit si intins spre tinta sufletului, adica spre cununa chemarii de sus.6 Oprirea pe calea virtutii este inceputul pacatului, deoarece mintea se ocupa atunci patimas cu vreunul dintre lucrurile materiale care stau pe amandoua partile drumului si face chipul si gandul cel curat, si taiat imprejur al purtarii evlavioase netaiat imprejur si intinat.Cand deci se opreste, vede indata prin constinta , ratiunea mustratoare, ca pe un inger, amenintandu-o cu moartea si marturisind ca pricina amenintarii este oprirea pe calea virtutii, oprire care face gandul netaiat imprejur. Intelepciunea, sotia mintii, o impaca, taind cu o piatra(cu ratiunea credinte) ca si Sefora, nalucirea materialaivita in gandul-copil
4 5

Pr. Ioan Sorin Usca, Vechiul Testament in talcuire Sfintilor Parinti, II, Iesirea, Ed. Christian, Bucuresti, 2002, p.9. Ibidem, p.11. 6 Sf.Maxim Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, trad. Dumitru Staniloaie, Filocalia 3, ed. Humanitas, Bucuresti, 1999, pp.70-71.

si usuca toata amintirea vietii dupa simturi . Caci zice: Si s-a oprit sangele taierii imprejur a copilului, adica a incetat viata patimasa si nalucirea si miscarea ei, dupa ce gandul intinat a fost curatit de catre intelepciunea credintei. Dupa aceasta curatire inceteaza, intocmai ca un inger, si ratiunea de-a mai lovi prin constinta mintea care pacatuieste si de a-i mai osandi orice gand care se misca altfel de cum trebuie. Caci calea virtutilor e intr-adevar plina de multi sfinti ingeri, care fac lucratoare fiecare virtute, dupa felul ei,adica de multe ratiuni si moduri de lucrare, ca si de ingeri nevazuti, care ne ajuta la cele bune si misca in noi aceste ratiuni.7 Cuvantul Sfintei Scripturi infatiseaza in chip minunat, totdeauna

intelesurile spirituale inaintea intamplarilor istorisite, celor care au dobandit vederea sanatoasa a sufletului si nu barfesc pe Dumnezeu sau pe sfintii Lui ingeri. Caci Moise, cand a ffost trimis de Dumnezeu, n-a avut, dupa intelesul spiritual al scripturi, vreun fiu sau vreun gand netaiat imprejur. Caci altfel i-ar fi poruncit Dumnezeu mai intai sa-l taie imprejur si apoi l-ar fi trimis.

Ibidem, p.73.

Bibliografie
1. Pr. Prof. Athanase Negoia, Istoria religiei

Vechiului Testament , Ed. Sophia 2. Biblia sau Sfanta Scriptura, Editia jubiliara a Sfantului Sinod, Editura Institutului Biblic,

Bucuresti, 2001 3. Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaa lui Moise , Scrierea I , trad. Ioan Buga , PSB 29 , EIB , Bucuresti , 1982 4. Pr. Ioan Sorin Usca, Vechiul Testament in talcuire Sfintilor Parinti, II, Iesirea, Ed. Christian,

Bucuresti, 2002 5. Sf.Maxim Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, trad.Dumitru Staniloaie, Filocalia 3,Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999.

MASTERAT RELIGIE ,CULTURA SI SOCIETATE

Chemarea lui Moise

Mladenov Svetozar-Dragoslav
Anul II, Sem.I