in ce privegte domenii

pregedinte gi director executiv al

BBIAil TRAGY
specializati in training gi dezvol-
Tracy a fost consultant pentru
nfe gi seminare pentru mai
Canada gi alte 70 de qiri din GOilTNOLEAZA-TI
,
studii, cercetiri, scrie qi
istoriei, afacerilor, filosofiei gi
i tndrse in zeci de limbi. A scris
video qi audio, inclusiv
TIMPUL
, tradus in 28 de limbi. GA S[.TI
$r profesionale pentru
D -r?i corporafii din SUA. GOlITROLEZI
Ib|,,t Habits (20t4),

UIATA
t-
Sistemul revolutionar care iti permite
sa obtii maimulte rezultate, mairepede

Traducere din limba englezi

CATATINA GRoSU

*tt
Bucuregti
2018
7Tme, MastcrYour Life:
JLsrrrst, to Get More Results,
tby Arez of Your Life
ldan Tracy

FG 2016 Brian Tracy

:nla dati in [mba englezi de Tarcher
ilrrprrile rezervate

eqlSTlt,' CTJPRINS
e Grupului Editorial Litera
d hrcureSti, Rominia
i15 l61q A75298372 Introducere ... ..... 7
.a:i-s *ol,aiviala
Tlcr Capitolul 1:Timpul pentru planificarea strategice
EtE gistabilirea obiectivelor ....... l5
Capitolul 2: Timpul productiv - efectuarea cat mai
multor sarcini 35

Capitolul 3: Timpul pentru cregterea veniturilor 55

69

77

Capitolul 6: Timpul creativ 93

Capitolul 7: Timpul pentru rezolvarea problemelor

qipentruluareadeciziilor. ....115
Capitolul8: Timpul petrecut cu familia ceilalti
$i cu ... .. 129

Capitolul9: Timpul pentru odihni qi relaxare. . . . .147

Capitolull0:Timpulpentrulinigte ......765
Rezumat ...,.... 175
INTRODUCERE.

Pre{uie;ti viala? Atunci nu risipi timpul,

cd.ci din timp estefd.cutd. via{a!

BEI.IJA.IVITN FneNxrrN
Tt{imwemuri extraordinare. Niciodat[ in istorie nu au exis-
tat mai multe posibilitiqi de a face atitea lucruri diferite gi de
a-fi realizs atAt de multe obiective ca acum.
Astizi putem trii mai mult gi mai bine decAt orice alti gene-
ra[ie dinaintea noastri. Progresele inregistrate in domeniul
medicinei gi al ingriiirii personale permit mai multor oameni si
triiasci pini la virste de 80 sau 90, poate chiar 100 de ani,
muh mai mult decit qi-a imaginat omenirea vreodati.
inse, cu toate aceste oportunit[fi de succes, de prosperitate,
de via$ lungi gi fericire, probabil ci sim{i gi tu ce simt majori-
tatea oamenilor: ai multe de ficut qi prea pufin timp.
Din cauza creEterii explozive a volumului de informagii,
a tehnologiei qi a competifiei, ritmul schimbirii s-a accelerat
aproape dincolo de capacitatea ta de a fine pasul.
in ziua de astizi, este necesarl o noui modalitate de gAndire
a timpului, in special a categoriilor diferite de timp din viafd.
Considerim ci trebuie si incepi si abordezi diferit timpul
necesar fieclrei activitili qi responsabiliteti din viala ta, daci
doregti se obfii cele mai bune rezultate in tot ceea ce faci.
Ai nevoie de un anumit gen de timp pentru stabilirea scopu-
rilor gi luarea deciziilor cu privire la ceea ce vrei si faci in viafi
gi de un cu totul alt gen de timp necesar pentru stabilirea prio-
ritifilor, concentrarea asupra sarcinilor de importanll deose-
bite $i pentru a face lucrurile pini. la capit.
Controleaza-li timpul ca si-!i controlezi viala

anumiti categorie de timp pentru interacfiune,

i1i trebuie o rel"rnle, iti poti realiza sarcrnile;i
comunicare, negociere qi administrare Ei o alti categorie de rc esteapti de la tine, dar si pe crrc
timp pe care s[-l petreci acasl cu familia qi in relaliile cele mai -\ctir-ul financiar cel mai de p
importante. crtutea de a ca;tiga bant. Este cn<
Aceste categorii diferite de timp sunt adesea ca uleiul cu apa; :rte p€ntru care oamenii te r.or
nu se amesteci prea ugor. rczultate sunt, in mare parte. de
Orice incercare de a folosi un gen greqit de timp intr-un sec- folose5ti timpul atunci cind rnul
tor nepotrivit al vielii va conduce la frustrare, eqec ai ineficienli. orele de munca.
Thomas Edison a scris cindr:t
Calitatea viefiitale munci existenti, de aceea maix
rnoari decit si gindeasci'.
Calitatea viefii tale este in mare misuri determinati de calita- \{odul in care iti gindesti ti:
tea managementului timpului. insi managementul timpului
rrodalitagi in care il folosesti ig d
inseamni, de fapt, managementul personal, managementul
eficienta;i calitatea fiecirui dom
vie{ii. Este managementul propriei persoane. Dac[ nu defii
controlul in mod adecvat asupra timpului, este dificil s[ con-
trolezi orice altceva. Opre;te-te ;i gindegte
Din fericire, pAni qi cea mai bogati qi mai de succes persoan[
-\[aioritatea oamenilor triiesc id
din lume are la dispozifie aceleaqi 24 de ore pe care le ai Ei tu.
Cind se intimpli ceva in preajm
Diferenfa dintre oamenii de succes qi cei care nu au succes este
automat, fira si gindeasci, devenir
aceea ci primii, uneori chiar cu un potenfial mai scizut qi cu mai
ultimului apel de pe smartphone s
pufine oportunitlfi, reuqesc adesea cu mult mai mult decit ceilalli
Pentru a prelua controlul asupr.
pentru simplul fapt cd igi folosesc timpul mai bine qi mai eficient.
Abilitatea ta cel mai bine pl[titi ;i cea mai importantl este trebuie sd te opre;ti;i sd gnnds
cea de agd.ndi, atAt inainte de a acfiona, cit;i in timpul acliunii.
rispunde. Tu eqti cel care trebuier
Este capacitatea de a alege ce este mai important qi ce este mai de comportament necesar in fiecan
pufin important. si rispunzi adecvat la situafia dati
Psihologii susfin ci nivelul stimei de sine - cAt de mult te Istoricul britanic Arnold Toyn!
apreciezi gi te respecfi - este principala unitate de misurare a pentru lucrarea sa de referinti in ll
gradului de mullumire in orice domeniu al viefii. Cheia unei riei. Aceasti serie de volume a stu
stime de sine ridicate o reprezinti un sentiment de autoefi- declinului a 23 de mari civilizafii sl
cienla - increderea ci ifi poli controla via{a, ili po{i indeplini 2 500 de ani de istorie inregistrati 1

10

pentru interactiune,
io alti categorie de
i in relatiile cele mai
esea ca uleiul cu apa;
de timp intr-un sec-
re, etec;i ineficienfl.
:terminati de calita-
rgementul timpului
nal, managementul
mne. Daci nu defii
L este dificil si con-
ri de succes persoani
Fe pe care le ai qi tu.
lre nu au succes este
lmai scazut gi cu mai
nai mult decAt ceilalgi
ri bine qi mai eficient.
mai importanti este
gi in timpul acfiunii.
nrtant gi ce este mai
iae -
cdt de mult te
nitate de misurare a
d viefii. Cheia unei
ntiment de autoefi-
{a, ili po(i indeplini
lntroducere
felurile, iti poti realiza sarcinile gi pofi obline rezultatele care
se agteapt[ de la tine, dar qi pe care tu ie aqtepli de la tine insuli.
Activul financiar cel mai de pre! pe care il delii este capa-
citatea de a cd.;tiga bani.Este capacitatea ta de a obline rezul-
tate pentru care oamenii te vor pliti. La rindul lor, aceste
rezultate sunt, in mare parte, determinate de modul in care ifi
foloseqti timpul atunci cind munceqti, dar gi inainte qi dupi
orele de muncl.
Thomas Edison a scris cindva: ,,A gAndi este cea mai grea
munc[ existent[, de aceea majoritatea oamenilor preferl s[
moari decAt s[ gAndeasci".
Modul in care ifi g0ndeqti timpul, precum qi diferitele
modalitili ln care il folosegti ifi determini, in mare mi.suri,
eficienfa qi calitatea fiecirui domeniu al vie[ii.
0pre;te-te gig6nde;te
\[ajoritatea oamenilor triiesc intr-un mod reac{ie-rd.spuns.
Cind se intimpli ceva in preajma lor, reacfioneazi. imediat,
automat, firis[ gindeascl, devenind sclavii momentului sau ai
ultimului apel de pe smartphone sau de pe computer.
Pentru a prelua controlul asupra timpului gi asupra viefii tale
trebuie sd te opre;ti gi sd, ghnd,e;ti inainte de a reacfiona sau
rispunde. Tu egti cel care trebuie s[ glseasci genul de timp qi
de comportament necesar ln fiecare moment, pentru ca ulterior
si rlspunzi adecvat la situafia dati.
Istoricul britanic Arnold Toynbee a ciqtigat Premiul Nobel
pentru lucrarea sa de referinfi in 12 volume Studiu asupra isto-
riei. Aceasti serie de volume a studiat cursul ascensiunii qi al
declinului a 23 de mari civilizafii sau imperii pe parcursul celor
I 5O0 de ani de istorie inregistrati prin documente. Constatarea
11
 Controleazd-!i timpul ca sa-!i controlezi viala

sa a fostc[ existi un ciclu previzibil pe care un imperiu il par- descoperite vreodati, acele tplrn
curge, de la inceputuri pAn[ la pribuqire. rnei de succes si mai fericiti rr-
Toynbee a propus ideea de ,,teorie a istoriei de tip provocare Prin practicarea acestor Etx
qi rlspuns". A demonstrat ci fiecare mare civilizafie a inceput nmpu.l in propriile miini si vci
modest, uneori ca trib sau comunitate siteasci, pentru ca prin an decit obtin multi oameni in c
reacfii eficiente repetate la provociri exterioare, de obicei triburi Cind iti vei analiza cu mai n
rizboinice qi alte comunitifi umane potrivnice, grupul in dis- rer inrtta modalitati mai eficicll
cufie si continue si creasc[ qi s[ se extindi pAnf, cind a ajuns si Dcente, la momente diferite, cu
domine suprafefe intinse de pimint in diferite pirfi ale lumii. mai mare claritate si r-ei reac.tir
Imperiul Mongol, de exemplu, cel mai mare ca suprafa{[ din decit oricend in trecut-
istorie, a inceput cu trei persoane - Temujin, mama sa, Hoelun,
qi fratele slu mai mic, dupi ce un alt trib mongol a ras de pe fafa
pimAntului restul satului lor. Pornind de la acest umil inceput,
Temujin, care ulterior a devenit cunoscut sub numele de Ginghis
FIan, ,,R6.zboinicul perfect", a extins Imperiul Mongol de la
Marea |aponiei pinl in China, India, mare parte a Rusiei gi
Orientul Mijlociu, ajungAnd la Marea Mediterani qi la Dundre.

Alegerile gi deciziile sunt totul

Tot astfel stau lucrurile qi in cazul tiu qi al vielii tale. Atflt timp
cit rispunzi eficient la provoc[rile continue ale viefii de zi cu zi
qi ale celei profesionale, continui si cregti, si devii mai inteligent,
mai capabil, si tinzi citre indeplinirea potenlialului maxim.
Mai mult decit orice, succesul, atAt pe termen scurt, cflt qi
pe termen lung, va fi in mare parte determinat de modul in care
reacfionezi la dificult[file inevitabile qi la provocirile viefii
cotidiene. Acest mod se numeqte capacitate de rdspuns, abili-
tatea de a rlspunde eficient la cerinfele continue si uneori con-
tradictorii de folosire a timpului pe care il ai la dispozifie.
Citind aceasti carte vei inv[fa unele dintre cele mai eficiente
principii de management al timpului qi de utilizare a acestuia

h,,l
t2
 lntroducere

pe care un irnperiu il par- descoperite vreodatl, acele tehnici qi strategii practicate de cei
hprihrgire. mai de succes qi mai fericifi membri ai societ[fii noastre.
.teorie a istoriei de tip provocare Prin practicarea acestor metode gi tehnici ifi vei lua viafa qi
fiecare mare civilizafie a inceput timpul tn propriile mAini gi vei obline mai mult in urmitorul
siteascfl, pentru ca prin en decit obqin mu$i oameni in cflliva ani, sau chiar intr-o viafi.
exterioare, de obicei triburi Cind ifi vei analiza cu mai mare atenfie situafia prezenti qi
umane lrctrivnice, grupul in dis- rei invi{a modalitili mai eficiente de a gestiona diferite eveni-
€ se stindi pini cind a ajuns si mrte,la.momente diferite, cu abordiri diferite, vei gAndi cu
oimint in diferite pirfi ale lumii. mei mare claritate qi vei reacliona cu mult mai mare incredere
od mai mare ca suprafatl din &cit oricflnd ln trecut.
-T"*oiio, mama sq Hoelun,
unefttrib mongol a ras de pe fafa
knind de la acest umil inceput,
c.rnmcutsrb numele de Ginghis
', e ertins Imperiul Mongol de la
India, mare parte a Rusiei qi
hMarcaMediteranl qi la Dunire.

crzd titr +i al viefii tale. Atit timp

aontinue ale vietii de zi cu zi
i s:i @fti, s[ devii mai inteligent,
potenfialului maxim.
atAt pe termen scurt, cit qi
prte determinat de modul in care
iwitabile gi la provoc[rile vielii
capacitate de rdspuns, abili-
hminlele continue qi uneori con-
pe care il ai la dispozilie.
unele dintre cele mai eficiente
timpului qi de utilizare a acestuia

13

U
Timpul pentru planificarea strategici
$ stabilirea obiectivelor

Una singurd. este calitatea pe care trebuie sd. o aibd,

cineva pentru a chstiga, Si anume stabilirea definitivd
a scopului, canoarterea a ceea ce d,oregte Si o dorin{d
arad,o are d e rr(::
"
::::::

U
Unul dintre cele mai importante genuri de timp din viafi este
cel petrecut gAndind, luAnd decizii gi planificAnd cum s[ obgii
ceea ce ifi doreqti cu adevirat in viafi.
Cel mai relevant exemplu de risipire a timpului este pornirea
la drum firfl scopuri clare, specifice. Mulqi oameni lqi risipesc
cei mai productivi ani ai vielii reaclionind gi rispunzind la ceea
ce se petrece in jurul lor; investesc timp in a realiza scopurile
dtora, filrl si-qi rezerve micar o parte din acest timp pentru a-gi
clarifica ce anume igi doresc pentru propria persoan[.
Existi qi o zicalfl: ,,inainte si faci ceva, trebuie si faci altceva
mai lntfli".
lnainte de a porni pe drumul marii aventuri a viefii, trebuie
r[ hotflrigti unde anume ai dori si ajungi. Veqtile bune sunt c[
pAn[ acum nu au existat niciodati in istorie mai multe
oportuniteti de a-!i atinge scopurile decAt acum. ins[ doar tu
pofi decide ce anume vrei.
Care este diferenfa dintre bogali qi siraci? Una dintre explica{ii
$te c[ aproximativ 85% dintre oamenii bogaqi au un singur mare
tcop, pentru care lucreazi tot timpul. Doar 3o/o dintre cei siraci
lu un scop qi, in cel mai bun caz,lucredz[ pentru el ocazional.

tr% spre deosebire de99o/o

tn prezent existi mari controverse cu privire la diferenfele din-

tre cei 17o qi restul oamenilor. Se spune ci acei Lo/o controleazd.

L7
 Controleazi-{i timpul ca si-!i controlezi viala
sau de{in mai multi bogilie decAt restul de 99o/o Ia un loc.
Statistica aceasta insi nu este exacti.
Marea diferbnli de bog[fie existenti in societate se situeazi,
de fapt, intre cei 3% din top gi ceilalli 97%o. $i cum majoritatea
oamenilor pornesc in via![ cu foarte pufin sau chiar cu nimic,
adevlrata intrebare ar trebui si fie ,,Cum a fost posibil ca aceqti
{ rupide. Trebuie si fii orientat cltre finti, si-!i stabilegti feluri,
3o/o sb. inceapi cu nimic qi s[ aibi atAt de mult succes in decurs
de una sau doui genera{ii?"
R[spunsul este cit se poate de simplu. Cei 3o/o au scopuri qi
I planuri clare, scrise, la care lucreazi in fiecare zi. $tiu foarte
bine cine sunt, ce doresc qi incotro se indreaptl. Au o schill, o
harti care ii ghideazl mai repede qi cu mai mare acuratefe
cltre scopul de a obgine sinfltate, fericire, prosperitate Ei
bog[!ie, pe cind majoritatea oamenilor se chinuie o via[6
intreag[ s[ obgini un astfel de ghid.
Rezultatul faptului ci au scopuri bine definite, scrise este ci
irosesc mult mai putin timp decAt allii cu acelaqi nivel de
inteligenfd sau de educafie. Cei care au planuri qi leluri scrise
cAqtigd gi acumuleazi, in medie, de zece ori mai mult decAt allii
cu acelaqi nivel de inteligen{i gi de educafie.
Claritatea este totul
Existi o povestire despre un vinitor care merge la marginea
unei piduri, inchide ochii qi linteqte la intAmplare inspre
copaci. Apoi se intoarce citre prietenul siu gi spune: ,,Sper si
iasi ceva bun din treaba asta!"
Din p[cate, acesta este modul in care-qi trliesc viala mult prea
mulli oameni. Se aruncS. in viaf[ ca un cAine dupi maqina care
trece pe stradi, rareori prinzAnd cAte ceva. Majoritatea oameni-
lor trec prin viafi fir6 scopuri, flcind gi ei ce pot mai bine,
L8
Timpul pentru planificarea strategici ;i stabilirea obiectivelor
spt:rirnd ci li se va intAmpla ceva bun. insi speranfa nu este stra-
It'gic. Este releta pentru egec, dac5. nu chiar pentru dezastru.
Pentru a obqine maximumul de la timpul t[u, pentru a te
lrucura de cea mai mare cantitate qi calitate a bog[fiilor Ei a
t.(:ompenselor, trebuie si-!i aloci periodic timp pentru a te gAndi
lu scopuri, mai ales in perioadele de turbulenf[ sau de schimblri
srl f i taci planuri, s[-[i organizezivialain jurul lucrurilor pe care
vrci cu adevirat s[ le faci sau s[ le ai. Aceasta este cea mai impor-
tuntil unealtl de management al timpului.
l)cntru stabilirea scopurilor qi planificarea strategici trebuie
nrl f uci un pas in spate, si-[i iei timp liber, departe de intreruperi
pl <listrageri. Apoi s[-[i pui mai multe intreblri esenfiale pentru
u tc asigura c[ ceea ce faci in exterior este in concordanfi cu
('r.cu ce eqti tu in interiorul tiu qi in armonie cu ceea ce vrei cu
ruclcvirat s[ realizezi in viat[.
Prlve;te Tn tine
Prima intrebare pe care trebuie si fi-o pui este ,,Cine sunt?"
ll{spunsurile la aceast[ intrebare ili vor dezvilui modul in care
tc vczi - imaginea de sine -, persoana care crezi tu ci eqti.
AvCnd in vedere ci toate comportamentele tale exterioare sunt
tntotdeauna in concordanll cu modul in care te vezi sau te
descrii in interior, acest rlspuns ifi va dezvllui extrem de multe
despre propria persoani.
La intrarea templului lui Apollo din Delphi, in Grecia antici,
st[tca scris ,,Omule, cunoaqte-te pe tine insu[i". Acesta este
punctul de plecare pe drumul infelepciunii.
Socrate a spus: ,[ia!a negAnditi nu meriti tr[it[". Dac[
nu-{i aloci regulat timpul necesar pentru a-!i examina viafa gi
u te asigura ci gtii clar care-fi sunt obiectivele qi c5. acestea nu
L9
Controleaza-!i timpul ca sd-{i controlezi viala
sau defin mai multi boglfie decAt restul de 99o/o la un loc.
Statistica aceasta ins[ nu este exacti.
Marea diferenfi de bogifie existentl in societate se situeazi,
de fapt, intre cei 3o/o.dintop qi ceilalgi 97Yo. $i cum majoritatea
oamenilor pornesc in via!6 cu foarte pufin sau chiar cu nimic,
adevlrata intrebare ar trebui si fie ,,Cum a fost posibil ca aceqti
3o/o sb. inceapi cu nimic qi si aibi atAt de mult succes in decurs
de una sau doui generafii?"
Rispunsul este cit se poate de simplu. Cei 3o/o au scopuri gi
planuri clare, scrise, la care lucreazi in fiecare zi. $tiu foarte
bine cine sunt, ce doresc gi incotro se indreapti. Au o schigi, o
hartl care ii ghideazi mai repede qi cu mai mare acuratete
cdtre scopul de a obline slnitate, fericire, prosperitate Ei
bog[fie, pe cAnd majoritatea oamenilor se chinuie o via[[
intreagl s[ oblinl un astfel de ghid.
Rezultatul faptului ci au scopuri bine definite, scrise este ci
irosesc mult mai pufin timp decAt alqii cu acelagi nivel de
inteligen{i sau de educa{ie. Cei care au planuri qi feluri scrise
cAgtigi gi acumuleazi, in medie, de zece ori mai mult decit altii
cu acelaqi nivel de inteligen![ qi de educafie.
Claritatea este totul
Exist[ o povestire despre un vAnitor care merge la marginea
unei p[duri, inchide ochii qi lintegte la intAmplare inspre
copaci. Apoi se intoarce cltre prietenul siu qi spune: ,,Sper s[
iasi ceva bun din treaba asta!"
Din picate, acesta este modul in care-gi triiesc viafa mult prea
mulqi oameni. Se arunci. in viaf[ ca un cAine dupi magina care
trece pe stradi, rareori prinzdnd cAte ceva. Majoritatea oameni-
lor trec prin via{i fir[ scopuri, ficAnd qi ei ce pot mai bine,
18
Timpul pentru planificarea strategici ;i stabilirea obiectivelor
ripcr0nd ci li se va intimpla ceva bun. insi speranfa nu este stra-
lcgie. Este refeta pentru egec, dacl nu chiar pentru dezastru.
l)entru a obgine maximumul de la timpul tiu, pentru a te
bucura de cea mai mare cantitate gi calitate a boglliiior gi a
rr,(:ompenselor, trebuie si-[i aloci periodic timp pentru a te gindi
lu scopuri, mai ales in perioadele de turbulenli sau de schimbiri
rtpide. Trebuie si fii orientat c[tre finti, si-!i stabileqti feluri,
rr1 [i fhci planuri, si-!i organizezivialain jurul lucrurilor pe care
vrci cu adevirat s[ le faci sau si le ai. Aceasta este cea mai impor-
tuntil unealti de management al timpului.
Pentru stabilirea scopurilor qi planificarea strategic[ trebuie
nrl luci un pas in spate, si-fi iei timp liber, departe de intreruperi
pi clistrageri. Apoi s[-1i pui mai multe intreb[ri esenfiale pentru
u tc asigura c[ ceea ce faci in exterior este in concordanli cu
('eca ce eqti tu in interiorul tlu qi in armonie cu ceea ce vrei cu
uclcvirat si realizezi in viatl.
Prlvegte in tine
Prima intrebare pe care trebuie sl [i-o pui este ,,Cine sunt?"
llAspunsurile la aceasti intrebare ili vor dezv[lui modul in care
tc vezi - imaginea de sine -, persoana care crezi tu ci egti.
Avflnd in vedere ci toate comportamentele tale exterioare sunt
Irrtotdeauna in concordanli cu modul in care te vezi sau te
descrii in interior, acest r[spuns ifi va dezvilui extrem de multe
dcspre propria persoani.
La intrarea templului lui Apollo din Delphi, in Grecia anticl,
stiltea scris ,,Omule, cunoaqte-te pe tine insu[i". Acesta este
punctul de plecare pe drumul infelepciunii.
Socrate a spus: /iafa neginditi nu merit[ tr[iti". Daci
nu-[i aloci regulat timpul necesar pentru a-!i examina viafa qi
a te asigura c[ qtii clar care-fi sunt obiectivele qi ci acestea nu
79
Controleazi-!i timpul ca si-!i controlezi viala I rrrtprrl pr,rrl

s-au schimbat intre timp, vei trii, f[r[ si-!i dai seama, in Inlt'pt. llrilt u l)r(,sul)u
modul reacfie-r[spuns, acfionAnd impulsiv qi adesea dansind llulerr uv(.n o bugltctrl ntup
cum ifi cAnt[ al1ii. loclr tttorlurile poribilt., I
incepe aceasti analizi a scopurilor prin a-[i da seama ci eqti l, ( l.lrtri (lor(,$r: r,u lft
unic qi potenfial extraordinar. Nu a existat niciodati gi probabil 2, (lc lluitlurem't.u rz
ci nu va exista vreodati cineva exact ca tine. Fii tu insufi; tofi ll, ( lt. lrrri rkrrt,rt'(.u ,r,rr
ceilalli sunt deja luafi. ( ilrelu o rt.llrr.z.intll utr
EEti o combina{ie speciali qi complexi de cunoa$tere,
rlr tol", llrr tc rlt'tt'rrttlnrl r

experienfa, educafie, talent, capacitate, interese speciale, emo{ii,

t ilrpurr;urllc xullerl'lr:lulc
dorinfe qi temeri. Mai mult, incepind din copilirie ai avut o srlelru r'Ixllurrrul l)(. ('llr(,
serie complex[ de experienfe care te-au transformat in per- pell poir,rrf lulul dellllrr,
soana care eqti astizi.
Defii puncte forte qi capacit[li speciale qi te-ai nlscut cu
Plrnlflcrrcr strateglcl p
capacitatea de a fi extraordinar de bun la un anumit lucru, la
mai multe, poate. Marea responsabilitate fafi de tine, dar qi fafi ( iottrparrllle rlt. ruct:er lrr
dc r:cilalli este sil glseqti acea misiune speciali pentru care ai ltentru n tlrzvoltu plrtnur
vt,ttit pc accasttr lume. Trebuie si-fi clarifici viziunea, scopul votlrn tlt,r;lrt, oblt't:tlve bl
vic(ii, ckrrinIa iltimii. fitlrtrerr'ltetttru u oblirte r
ntEret 1rr. ;rle[t,le e'runpetlt
'lirt Hstl'el ql nol uvenr
Fd ceea ce ili place cu adeverat cE rA tte n;lgurllrrt t:il rer
r('url, lilrArrd ln urrn& <'Al
Una dintre cele mai importante sarcini in via[[ este aceea de a
ln plnnl l'lt:treu *trrrteg
gisi ceva ce-fi place cu adev[rat si faci, pentru ca apoi si-fi
blrA pc cur(, trebule r! [l
concentrezi toatl energia in a deveni extraordinar de bun la
realizarea acelui lucru.
l. Unde md sltuez dct
(le valoare f'lnencl
De-a lungul vielii adulte gi al carierei, este necesar si-!i adre-
grudul tAu de rAnAt
sezi o serie de intrebiri qi s[ rispunzi la ele. Pe misurl ce trece
2. Cum am aluns una
timpul gi cAqtigi experienfl, rispunsurile la aceste intreblri se declz,llle dln trecu
vor schimba. insl trebuie si ai r[spunsuri clare qi si fii dispus llnr,lnlc llourtA rltp
si le schimbi pe misuri ce oblii mai multe informafii. rucurn? (iure u lfrct t

20