BRIAN TRACY este unul dintre cei mai renumifi autori de coaching qi dezvol-

tare personali din SUA. Define func{iile de chairman 9i CEO la Brian Tracy BRIAN TRACY
International, o companie specializati in instruirea qi dezvoltarea persoanelor qi
organizafiilor. Niscut iq Canada, intr-o familie siraci, a renun{at la studiile lice-
ale gi a inceput si munceasci de foarte deweme. La 20 de ani a pdrdsit Canada
gi a inceput si cilitoreascd prin lume. Astfel a ajuns sI lucreze in Anglia, Franla,
Spania, Gibraltar, Turcia, Iran, India, Thailanda.

$i-a inceput ascensiunea in lumea afacerilor ca agent comercial. inainte sl igi

fondeze propria companie, a fost director al unei intreprinderi cu un capital de
265 de milioane de dolari.Dupi virsta de 30 de ani, s-a inscris la Universitatea
din Alberta, unde a obfnut o diplomi ln comer{; ulterior qi-a luat masteratul
in administralie 9i management la Universitatea Columbia Pacific. De-a lungul
activitlfii profesionale a lucrat in 22 de firme, in marketing gi vdnziri, investitii,
SCHIMBAND
proprieti{i imobiliare, consultan{i in management qi alte cAteva domenii cone-
xe. Din 1981 a inceput si-qi expuni principiile de management personal qi orga-
nizafional in conferinle gi seminare linute in intreaga lume, iar serviciile sale de
cAxDrREA, iTr
SCHIMBI VIATA
consultanfi qi pregitire in afaceri sunt apreciate de peste 1000 de companii. in
cei peste 30 de ani de carieri a studiat, a desftgurat cercetdri, a scris qi a tinut
conferinle in domenii precum economia, istoria, afacerile, psihologia_gi filoso-
fia. A cilitorit gi a lucrat in 107 lnri de pe toate continentele gi vorbegte patru
limbi. Este cisdtorit qi are patru copii.

A publicat 70 de cirli devenite bestselleruri gi traduse ln zeci de limbi. A ela-

Edilia a IV-a, revizuite
borat mai mult de 300 de conferinfe video gi audio. ln fiecare an, vorbeqte in
fala a peste 250 000 de persoane pe teme de leadership, vdnzlri, stimi de sine,
creativitate, strategie gi psihologia succesului. Traducere din englezi de
ANGELICA-RAIUCA CALIMAN

CURTEA GVECHE
 CUPRINS

Mulfumiri.. 9

Cuvint inainte......... ............. 11

Introducere L3

Capitolul I r

Schimbi-Ei modul de a gandi... 2I

Capitolul2
Transformi-fi viafa....... 45

Capitolul3
Fiuregte-li visuri mirefe. 76

Capitolul4
Hotirigte-te si devii bogat........... 93

Capitolul5
Preia controlul asupra viefii tale........ ..... 128

Capitolul6
Dedici-te excelenfei... ......... 146
Capitolul T
Pune oamenii pe primul1oc............... ..... 186

Capitolul8
Gdndegte ca un geniu .......... 2I2
Capitolul9
237
Descitugeazi-{i puterile mentale"""'
Capitolul l0
Pune-li mintea la contribuli..."""':""""
Capitolul 11
303
Creeazh-lipropriul viitor....."""
Capitolul 12
334
Triiegte o viali minunatl

372
Sumar qi concluzii
 SCHIMBAND GANDIREA, l1t scuturt vnle

Alege-fi gindurile
decdt cei care nu
Oamenii de succes gdndesc mai eficient
q""g f" reuEiti. Ei igi abordeazi vie!ile' relafiile' obiec- CAPITOLUL 1
fali de
tivel; problemele qi experienlele in mod diferit
ceilal1i. ni sidesc seminle mai prolifice 9i'
drept rezultat' Schimbi-li modul de a gindi
invila si gandeqti 9i si
culeg vieli mai bune. Dacl vei
pr.cum alli oameni de succes' fericifi' slnitoqi
"l1iJr,."i de viall
Ei prorp.ri,
te vei bucura in curind de un mod Existd o lege in psihologie potrivit cdreia
i1i vei schimba felul de a gAndi' dacd ili poli forma in minte o imagine a
asemlnitor cu al lor. Cand
ceea ce doregti sd devii ;i o men{ii acolo un
i$ vei transforma 9i viafa'
timp suficient de lung, vei ajunge curhnd
autenticd'
a;a cum ai ghndit.
Natura nu face glume. Este intotdeauna
Este intot' Wrrrr,o.la fturs
tntotdeauna serioasd" intotdeauna severd'
sunt mereu ale
deauna dreaptd, iar erorile Si gre;elile
omului. Naiura i! dispre[uie;te pe cel incapabil sd o
secretele
aprecieze, infdtitAndu-se Si dendluindu-Si A EXISTAT ODATA O FEMEIE, de aproximativ 30 de ani,
doar infa{a celui apt, pur ;i integru'
cisltoriti gi cu doi copii. Precum multe alte persoane,
JoHeNN Wor-rceNc voN
Gonrne
crescuse intr-un cimin in care fusese criticati constant
gi tratati nedrept de citre pirin{ii ei. Drept urmare, igi
dezvoltase sentimente adAnci de inferioritate gi un res-
pect de sine diminuat. Era defensivi qi temitoare gi nu
avea niciun pic de incredere in ea insigi. Era timidi gi
rezetvat| gi nu considera cd are vreo valoare. Sim{ea ci
nu este talentati la nimic.

intr-o zi, in timp ce conducea citre un magazin, o altd

magini a trecut pe ro$u qi a lovit-o pe a ei. Cdnd s-a tre-
z7t, era la spital cu contuzii ugoare 9i igi pierduse com-
plet memoria. Putea vorbi, dar nu igi aducea aminte
nimic. Era complet amnezici.
 VIATA scurunA-1r MoDUL ne e cANnr
22 SCHIMBAND GANDIREA' iTI SCHIMBI

Dar Tabula rasa

La inceput, doctorii au crezut ci va fi ceva temporar'
memoria' Solul Filozoful sco{ian David Hume a fost primul care a
siptlmAnile treceau qi ea nu igi recipd'ta
nu ii recunoqtea' Era propus ideea de tabula r*sa san de tabli (de gcoali)
gi copiii sii o vizitau ztlnic,dar ea
specialigti
un riratAt de neobignuit, incit alli doctori 9i nescrisi. Conform acestei teorii, fiecare persoani vine
au venit si o viziteze, sl o testeze 9i
si ii punl intrebari' pe lume fbrd gAnduri sau idei gi tot ceea ce gAndegte gi
simte este invifat incepind cu perioada copiliriei. Este
Luind-o de la caPit ca si cum mintea unui copil ar fi o tabli nescrisi, pe care
fiecare experienli gi persoand cu care acesta intri in
intr-un final, s-a intors acasi, ftrl nicio amintire
despre
ce i se intim- contact lasi o urmi. Adultul devine suma a tot ceea ce
viala ei trecutl. Fiind hotiriti s[ inleleagi
qi si stu- inva{d, simte gi experimenteazdintimp ce cregte. Ceea
p1".., u inceput si citeascl materiale medicale
memoriei' S-a ce adultul face gi devine maitdrziu este rezultatul aces-
iieze intens despre amnezie 9i pierderea
domeniu' Apoi a tei condifioniri anterioare. Dupi cum scria Aristotel:
intAlnit qi avorbit cu specialiEti in acest
dupi aceea' ,,Tot ce e imprimat este exprimat."
publicalun studiu despre starea ei'-Nu mrrlt
a fost invitatl sn participe la o
conferinfi medicall pen- Cea mai mare descoperire a secolului XX in domeniul
la intrebiri
tru a-qi prez"rrtu lu.ru'ea, pentru a rispunde potenlialului omenesc a fost, poate, cea a conceptului de
despre imnezlaei Ei pentru a-qi impirtigi
experientele
sine.Potrivit acestei idei, fiecare persoani igi dezvolti un
gi iieile legate de funclionarea neurologici' mdnunchi de credinfe in legituri cu ea ins69i, incepind
ceva uimitor'
In timpul acestei perioade, s-a intimplat de la nagtere. Conceptul despre tine insuli devine apoi
atenlia carc i-a
A devinit o cu totul altd persoand'Toat| programul d,e bazd. al calculatorului tiu subconstient,
s[ se simti
fost acordatl in spital qi dupi acee^afbcut-o determindnd tot ceea ce gdndegti, spui, simli gi faci. Din
de familie'
valoroasi, importantl 9i iubite cu adevlrat acest motiv, orice schimbare in viafa ta exterioari ince-
la consoli-
Interesul aritat de citre medici a contribuit pe cu o modificare a conceptului despre tine insuli, a
darea stimei Ei respectului de sine'
A devenit o femeie
felului in care gindegti gi sim{i despre tine gi lumea ta.
deosebit de
cu adevlrat pozitivl, increzbtoare' sociabili'
ca orator 9i Copilul se nagte fird un concept despre el insuqi. Fiecare
elocventi, bine informati 9i foarte solicitatl
idee, opinie, sentiment, atitudine sau valoare pe care o
autoritate in lumea medicall'
ai ca adult ai inv[fat-o in copilirie. Tot ceea ce eqti astizi
gtearsi
Toati amintirea copil[riei ei nefericite fusese constituie rezultatul unei idei sau impresii pe care ai
complet. De asemenea, sentimentele
de inferioritate
schimbat preluat-o gi ai acceptat-o ca fiind adevirati. Cdnd crezi
au dispirut. A devenit o noui persoanl' $i-a ci ceva este real, acest lucru devine adevirat pentru
viala gi modul de a gindi'
 VIATA scururA-1r MoDUL DE A GANDr
24 SCHIMBAND GANDIREA,IlT SCUTUNT

ceea ce ctezi cL eqti' ci

adopte comportamente compensatorii care si supli-
tine, oricare ar fi acesta' ,,Nu eqti
neasci aceasti anxietate. Un asemenea sentiment de
eqti ceea ce gindeqti"'
privare de dragoste este manifestat printr-o conduiti
gregitd, probleme de personalitate, izbucniri de furie,
Primele imPresii sunt durabile
depresie, deznidejde, lipsi de ambilie gi probleme cu
spus mereu ce
Daci ai fost crescut de pirinli care !i-au oamenii gi cu relafiile.
incurajat' te-au
persoani buni egti, te-au iubit' te-au
ce ai fbcut sau
sprijinit 9i au crezut in tine' indiferent Te nagti firi temeri
,ro,'ui triit avAnd credinla ci eqti
o persoani buni 9i
aceasti convingere
valoroasi. PAni la virsta de trei ani' Copilul se nagte fbri temeri, cu excepfia fricii de a cddea
fundamen-
uuli ,o*ptet asimilatd qi va deveni o parte gi de zgomot puternic. Toate celelalte indoieli trebuie
insufi in relalie
tali a modului in care te percepi pe tine sd-i fie inoculate pe misurl ce cregte.
se va intimpla' vei
cu lumea ta. Apoi, indiferent ce !i
deveni realitatea ta' Cele doui temeri majore pe care le dezvoltim tofi sunt
continua si ai aceastl credinfi' Va
teama de e;ec sau pierdere gi teama de criticd sau res-
nu au gtiut cit de
Dac[ ai fost crescut de plrinli care pingere. incepem si invifim frica de eqec dacd suntem
lor in
p.rt"rrri.. pot fi cuvintele qi comportamentul criticali gi pedepsifi continuu atunci cdnd incercim ceva
'-od.tur.a personalitilii tale' este foarte posibil ca ei si
dezaprobiri nou sau diferit. Se lipi la noi gi ni se spune: ,,Nu! Pleaci
fi folosit cu uqurinll o critici distructivi'
pentru a te disciplina de acolo! Opregte-te! Pune jos lucrul acela!" Pedepsele
qi pedepse fizice sau emolionale
sau controla. Dacl un copil este
criticat continuu la o fizice gi dragostea neexprimati, posibilitili care ne spe-
ci este ceva in rie gi ne fac si devenim nesiguri, inso{esc adesea aceste
virsti fragedi, ajunge tttiattd si creadl
nereguli Ju eL Nu inplege de ce e clitilt
sau pedepsit' izbucniri gi critici.
du, ir.sop,rne ce perinlii sai gtiu
adevirul despre el 9i
lncepem curdnd si credem ci suntem prea mici, prea
ca asta meritl. Astfel, incepe
si simti c[ nu este valoros
slabi, incompetenfi, neadecvafi gi incapabili de a face
sau demn de a fi iubit 9i ci nu
meritbpretmulte'
ceva nou sau diferit. Exprimim aceste sentimente folo-
din adoles-
Aproape toate problemele de personalitate sind cuvintele: ,,Nu pot, nu pot, nu pot." De fiecare dati
ceea ce psiholo-
cenli Ei de la maturitate sunt bazatepe cdnd ne gdndim si facem un lucru nou sau plin de pro-
are nevoie de
gii numesc dragoste neexprimatd' Copilul vociri, rispundem automat cu stiri de frici, tremurat gi
Atunci cind copi-
iubire precum trandafirii de ploaie' riu la stomac. Reac{ionim ca qi cum ne-ar fi teami si
Ei
iinu se simt iubili, devin nesiguri Ei vulnerabili' tim bituli. Spunem: ,,Nu pot",la nesfArgit.
incep astfel si
gindesc: ,,N..r sunt suficient de bun"'
 SCHIMBI VIATA scHrlmA-p MoDUL DE A GANDr
26 SCHIMBAND GANDIREA, iTI

de nereuqiti in viala Dragostea condif ionati

Frica de eqec este motivul principal
din copillrie'
adultl. Ca urmare a criticilor distructive Ca adult, un copil crescut cu ceea ce se numeqte ,,dra-
ezitirrtca adulli. Nevindem
ieftin' Renunlim chiar ina- goste condifionati" (opusi celei necondilionate, cel mai
inte de a incerca prima oari'
in loc si ne intrebuinllm mare dar pe care o persoanl il poate oferi alteia) devi-
ne da seama
capacitilile uimitoare ale minlii Pentru-a ne foarte sensibil la pirerile celorlalli. El nu poate face
cum Putem obline ceea ce ne
dorim' ne folosim judeca- nimic daci existi cea mai mici posibilitate ca altcineva
ta in scopul de a crea motive
din cauza cirora nu putem si nu il aprobe. igi proiecteazil rclalia din copilirie cu
care ni le dorim nu sunt pirinfii sii asupra persoanelor importante din viafa sa
acliona ii, astfel, lucrurile Pe
posibile Pentru noi' adultd - partener de viafi, gef, rude, prieteni, persoa-
ne cu autoritate - qi incearci astfel cu disperare si le
Nevoia de a fi iubit cdgtige aprobarea sau, cel pu{in, si nu o piardi.

pune piedici' ne diminu- Temerile de eqec qi de respingere, cauzate de critici

A doua temere majori' care ne
eaz|\ncrederea 9i ne distruge
dorinla de a avea o via![ distructivi in copiliria timpurie, sunt cauzele debazit
expresia sa' cri' ale celor mai multe motive de nefericire gi anxieta-
fericiti o reprezinti frica de respingereqi
copillria timpurie te in viafa adulti. Senzafia continui este aceea cI ,,Nu
tica. Aceasti emolie este invilati in
ca rezultat al dezaprobirii
exprimate de pirinfii nogtri pot!'1 sau ,ilrebuie!" Cel mai ingrozitor sentiment 1l
ceva ce nu le plicea sau Pe avem atunci cind simfim ci ,,Nu pot, dar trebuie!" sau
de fiecare dati clnd fbceam
Ca urmare a faptului cl ,,Tiebuie, dar nu pot!"
care nu il aqteptau de la noi'
nuleerampeplacdeveneaufurioEiqinuigiexprimau Ne dorim si facem ceva, dar ne este frici de egec sau pier-
atita nevoie in frici
lrugort.u gi uptobu"a de care aveam deri, sau, daci nu ne este teami de pierderi, ne este

copilirie. de dezaprobiri. Vrem si intreprindem ceva pentru a ne

imbunitifi viafa, la serviciu sau acasi, dar ne este teami
Frica de a nu fi iubit 9i de a
rirnine singur este atit
ci am putea equa sau ci altcineva ne-ar putea critica, ori
de traumat izant|pentru un
copil' incAt el iqi adaptea-
ambele.
crede ci se va
zi curind .o^po"urnentul qi face orice
s[i' igi pierde spontane- Celor mai mulf oameni, temerile le guverneazi vielile.
bucura de aprobarea pirinlilor '[bt ce fac se bazeazd pe evitarea egecului sau a criticii.
itatea urricitateu' i"ttpt si
creadi: 'Xrebuie! Trebuie!
9i
s[ fac Se gindesc continuu si nu igi asume riscuri, in loc si
Trebuie!" Astfel' a;unge la concluzia: "Trebuie
orice vor mama Ei tata' altfel nu
mi vor iubi 9i voi rimd- lupte pentru atingerea obiectivelor lor. Ei cauti mai
degrabi siguranfa decAt oportunitatea.
ne singur!"
 scHIuu VIATA SCHIMBA-TI MODUL DE A GANDI
SCHIMBAND GANDIREA, i1t

Dispui de un concept de sine general alcituit din toate

Dubleazi-li rata de eqec credinlele pe care le ai despre tine insuli qi abilitilile
pe Thomas ]'
Autorul Arthur Gordon l-a abordat odatl tale. Acest minunchi de convingeri include toate expe-

WatsonSr.,fondatorulIBM,gil-aintrebatcumarPutea rienfele; deciziile, succesele, egecurile, ideile, informa-

si aibi succes mai repede ca scriitor'

Thomas |' Watson' fiile, emofiile gi opiniile legate de viala ta de pini acum.
de afaceri' Conceptul de sine general determini cum gi ce gdndegti
unul dintre magnalii mediului american
vrei si ai gi simfi in legituri cu tine insufi, dar qi cAt de bine i{i este
a replicat cu aceste cuvinte profunde: "Daci
in general.
,.r..., mai repede, trebuie s6-!i dublezi rata de
eqec'

Succesul este complementar eqecului'" Miniconceptele despre tine insufi

De fapt, cu cAt ai equat mai mult' cu atAt este mai pro-
tale Mai ai qi o serie de ,,miniconcepte de sine", combina-
batl sa te apropii de un mare succes' Nereuqitele
aceea' ai impresia te pentru a forma conceptul general despre tine insuli.
te-au pregitit se ob$i izbdnda' De Ai un concept de sine pentru fiecare domeniu al viefii
alta de ghi-
.a o ierioadl de noroc urmeazi dupi o tale pe care il consideri important. Acest miniconcept
rata de eqec"' Cu
nion. Cind egti nesigur, "dubleazi-li de sine determini modul in care gAndegti, simli gi
caft incerci mai multe lucruri'
cu atit ai Eanse sporite
acfionezi in acel domeniu.
sit fii triumfator' Yel reuqi si-!i
depigeqti temerile doar
frica nu va mai De exemplu, ai un miniconcept de sine in legituri cu
frcdnd lucrul de care te temi pAni cd'nd
sinitatea gi forma fizic| in care te afli, cu cantitatea
avea control asuPra ta' alimenta{iei gi numlrul exerciliilor pe care le faci. Ai
un miniconcept de sine in legituri cu misura in care
Hard drive-ul tlu mental ceilal$ te plac gi egti popular, in special din rdndul mem-
toate credin{ele ili brilor sexului opus. Ai un miniconcept de sine despre
Tot ceea ce cunoqti despre tine insuli'
sunt inregistrate pe hard drive-ul
personalitllii tale' in ce fel de partener sau p5'rinte eqti, despre cdt egti de bun

principiu i{i precede prieten, despre cdt egti de degtept qi cit de bine inve{i. Ai
conceptul despre tine insufi' Acest
in tot un miniconcept de sine despre fiecare sport pe care il
qi i1i prezice de performanli Ei de eficacitate
nivelul
practici Ei pentru fiecare ac[iune in care te implici, inclu-
ceea ce faci. Datoriti legii corespondenlei' te comporli
siv pentru cit de bine i1i conduci magina.
corespunz[toare
intotdeauna in exterior intr-o manieri
insuli' De aceea' orice Ai un miniconcept de sine despre cAt de bine ifi faci
cu conceptul interior despre tine
o imbunitilire a con- rnunca gi pentru cAt de bine duci la indeplinire fiecare
ameliorare din viala ta incepe cu
parte a activitilii tale. Ai un miniconcept de sine pentru
ceptului desPre tine insuli'
 l1l sculunt vIATA SCHIMBA-TI MoDUL DE A GANDI 3I
30 scHIMBAND GANDIREA'

investeqti' moment cd nu ai nicio limitare legati de abilit{ile tale.

cili bani cigtigi Ei pentru cdt economiseqti 9i Imagineaz[-fi ci ai putea si fii, si faci sau si ai tot ceea
este ci nu pofi
Aceasta este o zonl critici' Adevirul
decdt con- ce fi-ai dorit cu adevirat in viafi. Ci potenfialul tiu este
niciodati si ci'gtigi mai mult sau mai pufin
se oblii mai mulli nelimitat.
ceptul propriu de venit. Daci doreqti
despre tine insuli De exemplu, inchipuie-fi ci ai putea cAgtiga de doui
bani, trebuie s[ ili schimbi credinfele
de venituri qibani' Aceasta este
o parte importan- ori mai mult decAt astdzi.Imagineazi-fi ci ai putea trii
legate
t[ a acestei cirli. intr-o casi mai mare, ai putea conduce o maqini mai
buni gi te-ai putea bucura de un stil de viali mai luxos.
Schimbl-fi credin{ele inchipuie-1i ci ai abilitatea de a fi unul dintre cei mai
in fiecare caz' daci- wei s[ modifici modul in care buni oameni din domeniul tiu. Imagineazd.-{i ci egti
al vielii tale'
aclionezi gi rezultatele din orice domeniu una dintre personalititile cele mai populare, puter-
trebuie s[-!i schimbi conceptul despre
tine insuli - nice gi persuasive din mediul tiu social qi de afaceri.
sau credinlele tale - legate de acel
sector' Din fericire' inchipuie-fi ci egti calm, increzitor Ei ci nu ili este frici
Nu se
convingeriie tale sunt in mare parte subiective' de nimic. Imagineazh-fi ci ai putea stabili gi indeplini
sunt axate in
bareu"iintotdeauna pe fapte' in schimb' orice obiectiv pe care il doregti. Astfel, vei incepe si ili
preluat qi accep-
mare parte pe informaliile pe care le-ai schimbi viafa gi modul de a gdndi.
ai avut foarte
tat ca fiind adevirate, chiar dacl uneori Punctul de inceput pentru eliminarea temerilor tale gi
puline dovezi.
descitugarea potenfialului tiu include qi necesitatea de
Cele mai nocive credinle pe care le
pofi avea sunt a-[i reprograma hard drive-ul mental cu credinfe noi,
Acestea teprezin-
credinlele auto-limitative de orice fel' pozitive, constructive gi curajoase despre tine insufi gi
ti convingeri despre tine insuli' care te fac si te sim{i' viitorul tdu. Vei invi{a cum si faci acest lucru pe parcur-
oarecum' limitat sau deficient intr-un
anumit domeniu'
sul intregii cirfi.
ca fiind esti-
Sunt rareori adevirate, dar dacl le accepfi
pentru
mlri valide ale abilitl1ilor tale' devin adevirate Trei fafete ale conceptului despre tine insufi
tine, exact ca 9i cum ar fi corecte'
gi a Conceptul despre tine insufi are trei pirfi, precum o
Punctul de inceput pentru a-!i descituqa Potentialul plicinti impirfiti in trei bucili. Fiecare este legati de
acela de a-li testa
reugi mai multsdecAt pini acum este
de eliberare celelalte. Toate cele trei elemente constituie persona-
credinlele auto-limitaiive' incepi procesul
ci' orica- litatea ta, determinAnd in mare parte modul in care
de credinlele auto-limitative imaginAndu-fi
pentru gindegti, simfi, acfionezi gi tot ceea ce !i se intAmpli.
re ar fi acestea, sunt complet false' inchipuie-fi