Napoleon

Hill
GANDESTE
,

SI VEI FI BOGAT

EDTTTE .q,cru^q.uzlrA rENTRU SECoLUL xxr

DE DR ARTT{UR R PELI

Traducere din limba englezl

de Cora Radulian

c.ft*
Bucuregti
2018
 cuPRtNS I

Prefayaautoruluilaediyiaoriginald .....9
Prefayd laedlylaactuald .......17
Capitolull.Putereagindului. .......21
Omul care gi-a ,,gandit" parteneriatul
cuThomasA. Edison. .....21
Ladoipagideaur... ......25
Egti ,,Stipinul destinului t5"u, c5.pitanul
sufletuluitS.u" . ...34
Capitolul 2. Doringa - punctul de pornire al tuturor
realizirilor (Primulpas citre bogigii). . . . . . . . 39
Doringa o intrece pe Mama Naturi in degtepticiune. . 53

Capitolul 3. Credinla -vizualizarea doringei gi credinla

in indeplinirea ei (Al doilea pas citre bogilii) . . . . . . . 65
Capitolul 4. Autosugestia - mijlocul de influentare
a subcongtientului (Al treilea pas citre bogilii) . . . . . . 89
Rezumatulinstrucgiunilor... .....93
Capitolul 5. Cunogtinlele specializate - experiengele sau
observaliile personale (Al patrulea pas citre bogiEii) . . 9/
Meriti si stii cum si dobindesti cunostinte . . . . . . 102
Capitolul 6. Imaginagia - atelierul gindirii
(Al cincilea pas citre bogilii) 115

Cum si-gi folosegti in mod practic imaginaEia na

Capitolul 7. Planificarea organizati - cristalizarea
dorinlei intr-o acfiune (Al gaselea pas citre bogilii) . . r33
Planificarea v|.nzirii serviciilor 137
Atributele majore ale unui lider adevirat. . . . 138

Cum si obtii exact postul pe care gi-l doregti. r48

Noul mod de marketing al serviciilor . . . 150

Care este scorul tiu ,,CCS"? 151

Cele treizeci de cauze majore ale egecului. CAt de

multe dintre urmitoarele aspecte te trag inapoi? . . . 153
Fi-gi inventarul de personalitate . . . . 161

Chestionar de autoanalizi" pentru inventarul

depersonalitate.. ..161
Unde gi cum pogi gisi oportunitigi
deaacumulabogigii .....164
,,Miracolul" care a asigurat aceste binecuvintiri . . . 167

Capitolul 8. HotirArea - invingerea ezitlrii

(Algapteleapascitrebogigii) ....... 175

Capitolul 9. Perseverenla - efortul necesar pentru

a avea credingi (Al optulea pas citre bogilii) . . 191

Capitolul 10. Puterea Mingii Supreme - forga motrice

(Al nouileapas citre bogilii) . . . : . . . . . . . . . 207
DobAndirea puterii prin intermediul
,,Mingii Supreme" . .209

Capitolul 11. Misterul transmutirii energiei sexuale

(Alzeceleapascitrebogigii) .......219
Cei zece stimuli ai mintii . . 222
 ,,Geniul" este dezvoltat prin cel de-al gaselea simE . . 223
De ce reugesc arareori in viat5. oamenii inainte
de vArsta de patruzeci de ani. . . . . .229

Capitolul 12. Subcongtientul - veriga de legituri

(Al unsprezecelea pas citre bogilii) . . 243

Capitolul 13. Creierul - o stalie de emisie-recepfie

pentru ginduri (Al doisprezecelea pas citre bogigii). . . 253
Cele mai mari forge sunt ,,intangibile". . . . . 255

,,Ceestetelepatia?" .......257
Capitolul 14. Al gaselea simt - uga citre templul
ingelepciunii (Al reisprezecelea pas citre bogilii) . . . 261

Capitolul 15. Cum si picilegti cele gase fantome

alefricii .....273
Capitolul 16. Atelierul diavolului
(Algapteleariufundamental). .....289
 PREFATA AUTORULUI
LA EDTTTA ORTGTNALA

iN rrecene capitol al acestei clrgi este mengionat secretul

de a face bani, datoriti ciruia au fi.cut avere peste 500 de
oameni foarte bogagi pe care i-am studiat atent pe o perioadi
de mai mulgi ani.
Secretul mi-a fost adus in atengie de citre Andrew Carnegie,
cu peste un sfert de secol in urmi. Istegul si simpaticul bitrAn
scogian mi l-a dezviluit in treacit, pe cind eram doar un
biietan. Apoi s-a lisat pe spate in jilgul lui, cu o scAnteie
veseli in ochi, gi m-a privit atent, ca si vadi daci sunt sufi-
cient de inteligent pentru a ingelege adevirata importantl a
lucrurilor pe care mi le spusese.
Cind a viztx cl.am prins ideea, m-a intrebat daci ag fi dis-
pus si petrec douizeci de ani sau mai mult pregitindu-mi si
ofer aceasti idee lumii, oamenilor care, necunoscAnd secretul,
Gdndegte gi vei fi bogot

ar putea trece prin viagi din eqec in egec. I-am spus ci vreau
9i, cu ajutorul domnului Carnegie, m-am ginut de promisiune.
Volumul de fagi contine secretul, cate a fost pus in prac-
tici de mii de oameni din aproape toate domeniile de activi-
tate. Domnul Carnegie a avut ideea ca formula magici, prin
care a acumulat o uluitoare avere si fie pusi la dispozilia
oamenilor care nu au timp si studieze cum se fac banii gi a
sperat ci ag putea verifica gi demonstra soliditatea formulei
prin intermediul experientei oamenilor de toate profesiile. El
era de pirere ci formula ar trebui predati in toate gcolile gi
universitigile publice gi 9i-a exprimat opinia ci, dacl ar fi
predati cum trebuie, ar revolutiona atet de mult intregtrl sis-
tem de invigimAnt, incAt timpul petrecut la gcoali ar putea
fi redus la mai pugin de jumitate.
Experienga pe care a avut-o cu Charles M. Schwab gi cu
algi tineri de genul domnului Schwab l-a convins pe domnul
Carnegie ci mult din ceea ce se predl la gcoali nu are nici
o valoare in ceea ce privegte cAgtigarea existengei sau acu-
mularea bogigiilor. El a ajuns la aceasti concluzie pentru ci
luase in firma sa mai multi tineri, dintre care mulgi nu aveau
decit cAteva clase, gi, pregitindu-i ca si foloseasci aceasti
formuli, a dezvoltat in ei aleasa arti de a fi lider. Mai mult,
pregitirea oferiti de acesta le-a adus averi tuturor celor care
i-au urmat instrucgiunile.
in capitolul despre credingi vei citi uluitoarea poveste a
organizirii giganticului United States Steel Corporation, asa
cum a fost aceasta conceputi si dusi la indeplinire de unul
dintre tinerii prin care domnul Carnegie a dovedit ci for-
mula sa va funcgiona in cazul tuturor celor care sunt pregi-
tigi si o foloseasci. AplicAnd secretul, acel tAnir - Charles
M. Schwab - a produs o avere uriagi atat in bani, cXt gi ca
opORTUNITATT. Pe scurt, aceasti punere in practici a teoriei
a adus o avere de gase sute de milioane de dolari.
Aceste fapte - 9i e vorba despre fapte bine cunoscute
aproape de citre oricine il stia pe domnul Carnegie - igi dau

t0
 Prefolo outorului lo edilio originold

o idee clarl in privinga avantajelor pe care gi le poate aduce

citirea acestei cirgi, cu condigia si;rtI cr i1I DoREgrI.
inainte si fi trecut prin douizeci de ani de verificare prac-
tici, secretul a fost transmis unui numir de peste o sut5" de
mii de oameni, care l-au folosit in beneficiu personal, aga
cum fusese planul domnului Carnegie in acest sens. lJnii au
ficut averi cu ajutorul lui. Algii l-au folosit cu succes pentru
a crea armonie in familiile lor.
Secretul la care mi refer a fost mengionat de nu mai pugin
de o suti de ori pe parcursul acestei clrgi. Nu a fost numit
direct pentru ci pare si funcgioneze rr,ai eficient cind este
doar dezviluit gi lisat la vedere, acolo unde cEI cARE suNT
pnnc,4.rl1I 9i il ceur,i. il pot primi. De aceea domnul Carnegie
mi l-a dezviluit pe tecute, firl. a-l numi in mod clar.
Daci egti cere si"J pui in aplicare, vei recunoagte acest
secret cel pugin o dati in fiecare capitol. Ag vrea si am pri-
vilegiul si-gi spun cum vei gti ci egti pregitit, dar asta te-ar
priva de multe dintre beneficiile pe care le vei avea cdnd vei
face singur descoperirea, in felul tiu.
in timp ce scriam aceasti carte, fiul meu, care incheia pe
atunci ultimul an de facultate, a luat manuscrisul capitolului
doi, l-a citit 9i a descoperit singur secretul. A folosit informagia
atit de eficient incAt a preluat direct un post de mare rlspun-
dere, cu un salariu de inceput mai mare decAt ar cXgtiga un
om obignuit. Povestea sa a fost descrisi succint in capitolul doi.
Cind o vei citi, poate vei alunga impresia pe care o vei fi avut
clnd ai inceput si citegti aceasti carte, anume aceea c5. ea ar
promite prea multe. $i daci ai fost vreodati descurajat, dacl ai
avur de depigit dificultlgi care au scos sufletul din tine, daci
ai incercat gi ai dat greg, daci ai fost vreodati handicapat de o
boali sau afecgiune fizicil, povestea descoperirii fi.cute de fiul
meu ;i a folosirii formulei Carnegie se poate dovedi a fi oaza
din Degertul Sperangelor Pierdute pe care o caugi.
'Woodrow
Acest secret a fost folosit intens de pregedintele
\7ilson, in timpul Primului Rizboi Mondial. A fost transmis
l1
Gdndegte qivei fi bogot

fiecirui soldat cate a luptat in r5.zboi, invelit atent in instrui-

rea de care a beneficiat inainte si plece pe front. Pregedintele
\trfilson mi-a spus ci acesta a reprezentat un factor important
pentru stringerea de fonduri necesare rizboiului.
La inceputul secolului XX, Manuel L. Quezon (pe atunci
Comisar Rezident al Insulelor Filipine) a fost inspirat de acest
secret in vederea cigtigirii libertigii pentru poporul filipinez,
pe care l-a condus ulterior in calitate de prim pregedinte al siu.
Un lucru straniu legat de acest secret este cI toli cei care
il afli si-l folosesc ajung si fie efectiv impingi spre succes,
depunAnd foarte pugin efort, 9i nu mai accepti vreodati ege-
cul! Daci te indoiegti de acest lucru, studiazi numele celor
care l-au folosit, oriunde au fost mentionati, verifici realizi-
rile lor 9i convinge-te.
Niciodatd NU zRTMESTT :EVA FARA sA DAr ALTCEU+ iw scnrua!
Secretul la care mi refer nu poate fi obginut firi a pliti un
preg, degi pregul este mult mai mic decit valoarea acestuia.
Cei care nu-l cauti. cu tot dinadinsul nuJ pot avea cu nici un
pret. Secretul nu poate fi oferit gratis gi nu poate fi cumpirat
cu bani, deoarece el vine in doui pirgi. O parte se aflI deja
in posesia celor care sunt pregiti;i pentru el.
Secretul ii slujegte la fel de bine pe togi cei care sunt pregi-
tigi siJ afle. Educagia nu are nici o legituri cu el. Cu multi
vreme inainte si mi fi niscut eu, secretul a ajuns in posesia
lui Thomas A. Edison, iar acesta l-a folosit atAt de inteligent
incAt a devenit cel mai important inventator din lume, degi
avea doar trei luni de gcoali.
Secretul a fost transmis unui asociat in afaceri al dom-
nului Edison. Acesta l-a folosit atit de eficient inclt, degi pe
atunci cigtiga doar 12 000 de dolari pe an, a acumulat o avere
mare 9i s-a retras din activitate incl din tinerege. ii vei gisi
povestea la inceputul primului capitol. Aceasta ar trebui sL
te convingi. ci bogigiile nu-gi sunt inaccesibile, ci ai in con-
tinuare toare sansele si. fii ceea ce-gi doregti si fii, ci de bani,

12
 Prefolo oulorului lo edilio originol6

faimi, recunoastere si fericire pot avea parte togi cei care sunt
pregitigi gi hotirAEi si beneficieze de aceste binecuvAntlri.
De unde gtiu aceste lucruri? Ar trebui si ai deja rispunsul
inainte si termini de citit aceasti carte. Poate il vei gisi chiar
in primul capitol sau poate il vei glsi la ultima pagini.
in timpul celor douS.zeci de ani de cercetare, activitate
pe care am desfigurat-o la cererea domnului Carnegie, am
analizat sute de oameni bine-cunoscugi, dintre care mulgi au
recunoscut ci 9i-au acumulat vastele averi cu ajutorul secre-
tului lui Carnegie. Printre acesti oameni s-au numirat:
Henry Ford
Theodore Roosevelt
William \Wrigley
-Wanamaker
John
James J. Hill
\Tilbur \Tright
'ST.illiam
Jennings Bryan
\Toodrow \Tilson
\7illiam Howard Taft
Elbert H. Gary
King Gillette
Alexander Bell
John D. Rockefeller
Thomas A. Edison
F.W. \Toolworth
Clarence Darrow
Aceste nume reprezinti doar o micl fracgiune din sutele
de americani renumigi ale ciror realizi.ri, de naturi financi-
ari sau altfel, dovedesc ci aceia carc ingeleg 9i aplici secretul
lui Carnegie ajung pe treptele inalte ale realizi,rii in viagi. Nu
am cunoscut vreodati un om care si fi fost inspirat si folo-
seasci secretul gi care si nu fi ajuns si dobAndeasci un succes

r3
G6ndegte gi vei fi bogot

notabil in domeniul de activitate ales. Nu am cunoscut vreo

persoanl care si se distingi din mulgime sau si dobAndeasci
averi de orice fel firi si degini acest secret. Din aceste doui
fapte trag concluzia ci secretul este mai important, ca parte
a cunogtinlelor esengiale in scopul autodeterminirii, decAt
orice cunogtinge obtinute prin ceea ce este gtiut sub denumi-
rea populari de ,,educagie".
in fond, ce este roucelle? S-a rispuns detaliat la aceasti
intrebare. Mulgi dintre acegti oameni aveau extrem de pugini
gcoali. John'sTanamaker mi-a spus cAndva ci puEina gcoali
pe care o avea o dobAndise cam la fel cum o locomotivi
moderni iaapi,,,luind-o cu lingura, din mers". Henry Ford
nu a ajuns si faci liceul, ca si nu mai vorbim despre vreo uni-
versitate. Nu incerc si minimalizez valoarea gcolarizirii, dar
vreau si-mi exprim cea mai sinceri convingere ci aceia care
stipAnesc gi aplici secretul vor ajunge departe, vor acumula
averi gi vor negocia cu viaga in condigiile lor, chiar daci nu au
mulgi ani de gcoali.
Undeva, pe misuri ce citegti cartea, secretul la care mi
refer va ,,siri" de pe paginl 9i va iegi in relief in faga ochilor
tii, oeci rgrr nnrcirrt(i) si.-r orscoprnr! CAnd va apdrea,
il vei recunoagte. Indiferent daci primesti semnul in primul
sau in ultimul capitol, opregte-te pentru o clipi cind 9i se
reveleazi., pentru ci acea ocazie va insemna cel mai impor-
tant punct de cotiturS. al viegii tale.
Trecem acum la capitolul intAi 9i la povestea dragului
meu prieten, care a recunoscut atAt de generos ci a vizut
semnul mistic gi ale clrui rezultate in afaceri reprezinti o
dovadi suficienti cI a procedat cum trebuie. in timp ce-i
vei citi povestea, dar gi cind vei citi celelalte povegti, nu uita
ci protagonigtii se confrunti cu problemele importante ale
viegii asemenea tuturor celodalgi oameni din lume: probleme
care provin din incercarea de a-gi cigtiga piinea, de a gisi
speranli, curaj, mulgumire gi pace sufleteasci, de a acumula
bogigii gi de a se bucura de libertatea trupului gi a sufletului.

14
 Prefolo outorului lo edilio originold

Nu uita, de asemenea, pe misurS. ce parcurgi cartea, ci ea

descrie fapte reale, nu povetti inventate, scopul ei fiind acela
de a transmite un mare adevir universal prin care togi cei
care sunt rnrcirrlr pot inviga nu doar cE si FAC;., cI gI cuM
s.i. pnocrosze! $i pot si primeasci, de asemenea, sTIMULUL
NECESAR CA S;. DEMAREZE LUCRURILE.
Ca ultim cuvAnt de pregitire, inainte si incepi primul
capitol, imi permigi si-9i ofer o scurtl sugestie care-gi poate
da un indiciu prin care poate fi recunoscut secretul lui
Carnegie? Iati - oRICE REALIZARE, oRICE eocillr noeAN-
orrr iNcsp cu o rorr! Daci egti pregitit si afli secretul, deja
degii jumitate din el; prin urmare, vei recunoagte imediat
cealalti jumitate in momentul in care igi va ajunge in minte.
Napoleon H.ill,1937

l5
 CAPITOLUL ]
PUTEREA GANDULUI

Omul core ;i-o,,g6ndil" portenerioiul

cu Thomos A. Edison
Cu eosvinar, ,,gAndurile sunt lucruri", gi inci lucruri Puter-
nice c6.nd sunt ingeminate cu claritatea scopului, perseYe-
renga gi o oouNli. enzitoenE de a le transpune in boglgii
sau in alte obiecte materiale.
Edwin C. Barnes a descoperit cAt este de adevirat faptul
ca oamenii cANoesc sr sn iNrsoci:rnsc. Nu a ficut aceasti
descoperire dintr-odati. Ea a venit treptat, incepind cu
DoRTNTA lui enziroens de a deveni partener de afaceri al
marelui Thomas Edison.
Una dintre principalele caracteristici ale Dorintei lui
Barnes era claritatea. Dorea si lucreze czz Edison, n[ ?entru
d. Observi atent descrierea modului in care Barnes a trecut
21
Gdndegle gi vei fi bogot

la transpunerea DoRINTEI sale in realitate si vei intelege mai bine

cele treisprezece principii care duc la acumularea boglgiilor.
Cind aceasti oonrNli., sau acest impuls al gindirii, i-a
trecut fulgeritor pentru prima dati prin minte, Barnes nu
era in postura si acgionezeinbaza acestui gAnd. Doui obsta-
cole ii stiteau in cale. Nu-l cunogtea pe domnul Edison gi
nu avea destui bani pentru a-si pllti biletul de tren pini la
Orange, New Jersey.
Aceste dificultigi erau suficiente pentru a-i descuraja pe
majoritatea oamenilor de a mai incerca sl-gi indeplineasci
doringa. Dar dorinEa lui Barnes nu era una obignuitil El era
atit de hotirit s5. glseasci o cale de a-gi indeplini doringa,
incit a decis in final si cilitoreasci ,,precum un bagaj" in loc
s5. se lase invins. (Pentru necunoscitori, asta inseamni ci a
mers in East Orange cu un tren de marfi.)
El s-a prezentat la laboratorul domnului Edison 9i a anungat
ci venise sl intre in afaceri cu inventatorul. Vorbind, peste ani,
despre prima sa intA.lnire cu Barnes, domnul Edison spunea:
,,St5tea acolo in fata mea, arilta ca un cersetor ordinar, dar era
ceva in expresia de pe faga lui care-mi didea impresia ci e hoti-
rXt si obgini lucrul pentru care venise. invS.gasem, din ani de
experienli cu oamenii, cI atunci cAnd un om igi DoRESTE cu
adevirat atit de profund un lucru incit e dispus si-gi mizeze
intregul viitor pe o singurl carte pentru a-l obgine, acelava cig-
tiga cu sigurangi. I-am oferit oportunitatea pe care a cerut-o,
deoarece am vizut ci se hotirise si nu plece pAni nu reusegte.
Evenimentele ulterioare au dovedit c5. nu fi.cusem o greseali".
Ceea ce i-a spus tAnirul Barnes domnului Edison cu acea
ocazie e mult mai putin important decit ceea ce gAndea. Edi-
son insugi a spus asta! Nu inflEisarea l-a ajutat pe Barnes
si inigieze colaborarea cu Edison cAnd a ajuns pentru prima
dati in biroul acestuia; infitigarea sa era categoric defavora-
bili. A contar ceea ce cANoee Barnes.
Daci importanta cruciali a acestei afirmagii ar putea fi
transmisi fiecirui om care o cireste, restul cirtii ar fi inutil.

22