Obiective
De-a lungul vieţii sale, orice individ cultivă anumite mituri privind timpul
şi le utilizează ori de câte ori este necesar. Cele mai multe astfel de mituri privesc
timpul de muncă:
a. Pierderea de timp este cauzată de alţii. Multe persoane justifică proasta
utilizare a timpului lor acuzându-i pe ceilalţi că le irosesc timpul cu
vizite neaşteptate, apeluri telefonice, convocări la reuniuni organizate
necorespunzător etc..
b. Cu cât lucrăm mai mult cu atât ne îndeplinim mai complet sarcinile.
Există persoane care lucrează 16-17 ore/zi şi şapte zile pe săptămână
fără ca, în mod obligatoriu, să-şi îndeplinească sarcinile considerate de
el şi de ceilalţi, ca fiind interesante şi satisfăcătoare.
c. Când avem foarte mult de muncă suntem indispensabili. Apreciind că
sunt mult mai siguri de munca lor decât de a celorlalţi, multe persoane
acumulează sarcini suplimentare. Ele nu încearcă nici să planifice, nici
să organizeze, nici să delege, nici să formeze alte persoane pentru
efectuarea unor activităţi, ceea ce conduce, în mod inevitabil, la
imposibilitatea de a desfăşura activitatea în mod corespunzător.
d. Contează numai rapiditatea. Atunci când urmărim doar cantitatea
obţinută într-o perioadă dată, riscăm să neglijăm calitatea. Acţiunile
desfăşurate într-un interval de timp dat trebuie să vizeze eficacitatea
globală, calitatea produselor executate, oricare ar fi rapiditatea de
execuţie. Nu trebuie ignorat faptul că adoptarea rapidă a unor decizii,
fără o reflecţie corespunzătoare poate conduce la cheltuielile de muncă
şi financiare nejustificate.
e. Judecăţile îndelungi conduc la decizii mai bune. Multe persoane alocă
mult timp pentru a reflecta şi a culege noi informaţii. Acestea nu aduc
totdeauna clarificări utile pentru adoptarea deciziei şi determină, cel
mai adesea, paralizarea decidentului.
f. Cu cât delegăm mai mult, cu atât putem rezolva mai multe probleme.
Atunci când este posibil, multe persoane transferă către ceilalţi o mare
parte din ceea ce trebuie să facă ele. Folosind timpul celorlalţi, ei pot
dedica timpul şi energiile personale pentru îndeplinirea altor scopuri
decât cele curente.
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
a. Factorii culturali
Tabelul 8.1
Cultura policronă (ţări latine) Cultura monocronă (ţări anglo-
saxone, germanice)
• individul desfăşoară concomitent mai • individul se focalizează exclusiv
multe activităţi asupra unei activităţi
• individul admite întreruperile şi • individul se dedică total şi
schimbările de ocupaţie exclusiv unei sarcini de
îndeplinit
• în comunicare apar, în mod frecvent, • în comunicare nu apar deloc, sau
referiri la context doar rareori, referiri la context
Managementul timpului
b. Factorii individuali
c. Factori organizaţionali
d. Factori sociali
e. Factori tehnologici
a. Întreruperile
Tabelul 8.2
Întreruperi Efecte pozitive Efecte negative Soluţii posibile
Telefonul − permite − deranjează − limitarea apelurilor
economii permanent; personale;
considerabile − transformă − înregistrarea mesajelor;
de timp; individul într-un − preluarea apelurilor la
− reduce sclav al muncii momentul convenabil;
deplasările. sale. − stabilirea riguroasă a
scopului apelurilor, a
problemelor de discutat,
parcurgerea informaţiilor
necesare pe durata
convorbirii;
− reducerea duratei
convorbirilor şi limitarea
lor politicoasă doar la
aspectele esenţiale;
− transferul rapid al legăturii
către persoana solicitată;
− utilizarea unei note de
servicii în cazul în care
mesajul se adresează mai
multor persoane;
− strădania de a vorbi cât mai
rapid cu persoana căutată,
în cazul în care aceasta nu a
răspuns direct la apel.
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
b. Şedinţele
c. Controlul
Tabelul 8.4
Aspecte Reflecţii/Acţiuni
La ce − îl face pe individ conştient de nevoia de a-şi organiza mai bine
serveşte timpul;
− evidenţiază disfuncţiile;
− indică cu ce trebuie început;
− ajută la gestionarea timpului şi îl transformă pe individ în stăpân al
propriului său timp;
− favorizează dezvoltarea unor competenţe manageriale (previziune,
organizare, control).
Ce nu se − stabilirea unor obiective nerealiste sau nestimulatoare;
face − acordarea unei încrederi nelimitate memoriei. În timp apar
„scăpări” care pot fi evitate cu ajutorul înscrisurilor din jurnal;
− neglijarea detaliilor. Enunţurile generale diminuează utilitatea
jurnalului, în timp ce „detaliile” cotidiene fac dificilă organizarea
timpului şi măresc nevoia de timp.
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
Aspecte Reflecţii/Acţiuni
Întrebări − Care sunt sarcinile sau activităţile care consumă timp fără a
produce efecte?
− Dacă le-am suprima, ce s-ar întâmpla?
− Am făcut ce trebuia făcut?
− Aş fi putut încredinţa munca aceasta altcuiva?
− Aş putea îmbunătăţi modul meu de a face lucrurile?
− Cum aş putea munci mai eficient?
− Dacă aş avea nevoie de timp pentru lucruri importante ar fi posibil
să facem o astfel de alocare?
− Referitor la întreruperi: De unde vin ele? Cu ce frecvenţă apar?
Care este durata lor? Etc.
Ce trebuie − se înscrie data şi obiectivul atins;
făcut − se descriu detaliat sarcinile sau activităţile zilnice şi rezultatele lor;
− se reţin aspecte legate de fiecare întrerupere;
− se stabilesc priorităţile;
− se formulează observaţii şi recomandări pentru fiecare activitate;
− se ţine jurnalul pe o perioadă de minimum trei zile şi se efectuează
o analiză la sfârşitul fiecărei zile
− Studiu de caz
În timpul nopţii, Robert îşi spunea: "Este absolut necesar ca mâine să trimit
lista de preţuri primilor mei o sută de clienţi".
Dimineaţa, el soseşte la întreprindere la ora 8. Îndreptându-se către biroul
său, îl vede pe maistru tocmai în momentul în care acesta se pregătea să bată la uşa
biroului său. Maistrul dorea să-l anunţe că delegatul sindical solicită, pentru această
dimineaţă, să fie audiat în legătură cu o plângere. Totodată, un reprezentant al
furnizorului de materii prime urmează să sosească cu noi eşantioane extrem de
importante pentru eficienţa producţiei. Ţinând seama de acest lucru, Robert i-a
spus maistrului că va fi la "audiere" la ora 10.
Întâlnirea cu reprezentantul furnizorului a durat până aproape de ora 10.
După aceea, Robert s-a dus la "audierea plângerii". A ieşit de acolo la ora 11,30 şi
s-a dus către biroul său, unde secretara îi adusese corespondenţa. Nici n-a apucat
să vadă mulţimea de scrisori de lucru că secretara i-a adus, ca de obicei, un
sandvici şi cafea.
La ora 12 şi 10, telefonul sună. Este Dan Rădoi împreună cu care, în
fiecare joi, Robert ia prânzul într-un Club al oamenilor de afaceri. Dan i-a spus lui
Robert că va veni să-l ia cu maşina în câteva minute. Robert a replicat: "E adevărat,
este joi… te aştept să mergem."
Roger a revenit la birou pe la 14,15. Imediat a dat patru telefoane urgente
unor clienţi. S-a făcut ora 15,30. În sfârşit, are timp să se ocupe de noua listă de
preţuri. Dar, în mod neprevăzut, la ora 16, sună telefonul. Este cel mai important
client al său. Îi cere să întârzie următoarea livrare cu cinci zile. Robert contactează
imediat producţia, ambalarea şi expediţia pentru a vedea exact unde se află
comanda acestui client pentru a o reţine.
La ora 17,30 telefonul sună din nou. Robert este nevoit să răspundă el
însuşi pentru că secretara plecase deja de la ora 17. Doamna Livezeanu telefonează
pentru a verifica dacă soţul său a cumpărat cadoul pentru aniversarea fiului lor.
Robert îi răspunde: "Magazinul închide la ora 18. Alerg să-l mai prind deschis."
Este extrem de fericit că soţia sa a telefonat pentru că uitase de cadou şi de cina în
familie pe care i-o promisese copilului.
În final, lista de preţuri n-a fost făcută şi ziua de lucru s-a încheiat.
Întrebări