Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă una dintre cele mai semnificative și istorice construcții

din România, având o existență îndelungată și o contribuție esențială la dezvoltarea culturală și politico-
00militară a țării. Acest Complex își are rădăcinile în Evul Mediu, iar perioada sa de construcție se întinde
pe parcursul mai multor secole. Primele mențiuni despre existența curtii domnești din Târgoviște
datează din secolul al XV-lea, iar complexul a cunoscut extinderi și modificări semnificative de-a lungul
timpului.

Curtea Domneasca a fost fondată în secolul al XV-lea, în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș
(1456-1462) Inițial avand un caracter militar și defensiv, reflectând nevoile perioadei, caracterizată de
amenințările constante ale invaziilor otomane și ale altor state vecine.

Urmand perioada lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), Curtea Domnească a cunoscut o perioadă de
expansiune și modernizare, punandu-se accent pe dezvoltarea bisericii.

Urmatorul secol a constituit perioadă în care domnitorii români au fost deschiși la influențe artistice și
arhitecturale din Italia și alte centre culturale europene.

Spre sârșitul Secolului al XVI-lea perioada de domnie a lui Mihai Viteazu (1593-1601) a fost martora unei
înfloriri culturale și artistice realizandu-se lucrări de renovare și consolidare a structurilor existente, cu
adăugarea unor elemente decorative complexe.

Urmatorea perioada importanta pentru istoria curtii domnesti a fost restaurarea aceesteia de catre
Constantin Brâncoveanu, avand in prim plan Turnul Chindiei, biserica domnească si ctitoria mai veche a
lui Petru Cercel, restaurare .

Turnul Chindiei este un monument istoric construit în secolul XV, mai precis între anii 1448 și 1457, sub
domnia voievodului Vlad Țepeș. Arhitectura turnului reflectă stilul arhitectural al epocii sale și prezintă
caracteristici specifice stilului gotic.

Turnul are o formă cilindrică și o înălțime impunătoare de 27 de metrii in momentul actual, cel initial
fiind cu 8 m mai mic, cu ziduri groase care îl fac rezistent și defensiv. Este construit din cărămidă și piatră
unite cu mortar, materiale specifice arhitecturii medievale. Pe lângă funcția sa defensivă, turnul prezintă
și elemente decorative specifice stilului gotic, cum ar fi arce ogivale, ferestre gotice și detaliile sculptate
în piatră.

Rolul turnului a fost inițial conceput pentru a servi ca fortificație și turn de apărare în cadrul complexului
Curții Domnești. Cu timpul, a avut diverse funcții, inclusiv aceea de depozit pentru arme și muniții.

Cu toate acestea turnul are si o legenda interesanta, se spune ca acesta deservea drept ceasornic iar
dupa lasarea serii garzile bateau tobele, aprindeau o flacara in varful turnului semn ca circularea pe
strazi era interzisa, dimineata flacara erau stinsa, garzile bateau tobele si trageau focuri de tun, fapt ce
anula restrictia.
Biserica Domnească Mare din Târgoviște, cunoscută și sub denumirea de Biserica Domnească, este de
asemenea un monument istoric important reprezentand una dintre cele mai vechi și semnificative
construcții religioase din țară, fiind construită în timpul domniei voievodului Matei Basarab și a fost
finalizată în anul 1637. Arhitectura Bisericii Domnești Mari din Târgoviște reflectă influențe ale stilului
brâncovenesc, dar și ale arhitecturii tradiționale românești. Fațada bisericii este impresionantă și
dominată de un pridvor deschis, sprijinit de coloane masive decorate cu sculpturi și ornamente. .
Interiorul bisericii este bogat decorat cu picturi murale care datează din secolul al XVII-lea. Aceste picturi
reprezintă scene biblice și religioase și sunt realizate într-un stil specific epocii. Biserica are o structură
de tip bazilică cu trei nave, o formă tradițională pentru bisericile ortodoxe românești. Interiorul este
compartimentat în naos, pronaos și altar, iar biserica este acoperită cu o învelitoare tradițională din
țiglă. Pe latura vestica a bisericii intinzandu se pe toata latimea se gaseste un balcon numit cafas in care
domnul si doamna tarii participau la Sfanta Liturghie, acesta avand o usa pe care Domnul intra in biserica
din palat pe un pod din lemn acoperit. Din cafas cobora o scara in naos folosita pentru spovedit,
impartasit, miruit. De asemenea Cafasul rezema pe un sistem de bolti si arce ale peretelui vestic al
naosului si pe cei doi stalpi din cei patru pe care existau boltile ce acopereau naosul.

Palatul Domnesc din Târgoviște, cunoscut și sub denumirea de Palatul Chindiei, este o clădire istorică
situată în incinta Curții Domnești construita în perioada domniei lui Vlad Țepeș in secolul XV și a fost
ulterior renovat și extins în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu in secolul XVII.

Arhitectura Palatului Domnesc din Târgoviște reflectă o combinație între influențe brâncovenești,
otomane și tradiționale românești. Prima constructie a fost realizată în timpul lui Mircea cel Bătrân. Este
o structură destul de mare cu o suprafață de 32m lungime si 29m latime. A fost realizată de un meșter
venit din vest care a impus un stil occidental structurii.

Tehnica de construcție este destul de complexa. Zidurile erau făcute din lespezi de râu și cărămidă,
cărămida fiind folosită pentru a stabiliza piatra de râu. Tot pentru stabilitate colțurile erau întărite de
piatră. Acoperișul era făcut din lemn.

O altă constructie fost construită de Petru Cercel construind o casă domnească cu etaj ce combina stilul
renascentist cu tradiția locală. Parterul era exclusiv pentru desfășurarea sfaturilor domnești iar la etaj
era locuinta voievodului și al familiei sale. Accesul la etaj se făcea doar printr-o scară exterioara. La
exterior exista o tencuială subțire pe care era aplicată o zugrăveală roșie care imita așezarea cărămizilor
pe tencuială.
După ce sunt arse din ordinul lui Grigore Ghica constructiile din Curtea Domnească din Târgoviște au fost
refăcute de Constantin Brâcoveanu adaugand un etaj casei construite pe timpul lui Mircea cel Bătrân și
unește cele două case printr-un coridor. Se refac ziduri, bolți și pardoseli. Se tencuiește iar decorațiile
interioare sunt predominate de stilul brancovensc.
 Biserica Sfânta Vineri din Curtea Domnească din Târgoviște este un monument istoric și arhitectural
important din România pentru care nu exista o data concreta de constructie, au fost gasite fargmente
de piatra cu inscriptii ce dateaza din anul 1517 dar acest lucru nu atesta anul de contructie al bisericii.
Un alt document ce are referinta la anul constructiei biserii este o inscriptie pictata ce mentioneaza „din
vechime s-au fost zidit de o doamnă Sultana" insa nici acest document nu poate data anul constructiei.

Atestările documentare cunoscute ale bisericii sunt destul de tarzii, abia de la sfarşitul secolului
al XVI-lea sau din secolul al XVJl-lea in timpul domniei lui Matei Basarab intre anii 1631-1633 fiind
dedicate sfintei vineri
Arhitectura bisericii era destul de complexa, santul de fundatie era umplut cu bolovani de piatra
aruncati in mortar iar deasupra fundatiei era ridicat un soclu scund din bolovani uniti cu mortar peste
care era construita zidaria. Pardoseala era construita din lespezi mici de piatra, undeva la 30 de cm.
Interiorul bisericii este predominat de picturi murale reprezentand scene biblice si portrete ale sfintilor.
Iconostasul este de asemenea decorat si pictat intr-un stil complex
Planul bisericii Sf. Vineri avea la baza un naos cu abside adanci, o turlă, un pronaos mic şi un
pridvor deschis cu arcuri sprijinite pe coloane masive de zidărie.

Descoperirile arheologice includ două tipuri principale de ceramica gasite in cadrul curtii domnesti: cea
de uz comun și cea de lux.
Ceramica nesmălțuită, în special borcanele, este prezentă într-un număr mare, în special în cuptoarele
de olărit observandu-se diferențe între vasele de tip borcan din secolul al XIV-lea și cele din prima
jumătate a secolului al XV-lea.
Sunt predominante si oalele cu toarta devenind tot mai prezente începând cu secolul al XV-lea și
prezintă un aspect obișnuit, cu buza dreaptă sau în formă de "S"
Sunt descoperite mai multe tipuri de cani in diferite variante cu picior sau fund profilat ori decorate cu
motive geometrice.
Ceramica smaltuita prezinta aspecte diferite. Secolul XIV ofera două fragmente de străchini smălțuite
acestea avand piciorul inelar și smălțuite în alb, verde, galben, castaniu, cu motive geometrice.
Ceramica smălțuită devine din ce în ce mai diversificată, atât cu privier la forme , cât și decorul. În
secolele urmatoare, apar tipuri noi de ceramica smălțuită, inclusiv căni, ulcioare și plăci de sobă,
careerau smălțuite integral sau parțial. In sec XVI apar farfuriile cu picior inelar scurt și marginea simplă
sau dantelată

De asemenea au fost gasite “fragmente de cuţite, scoabe, cuie de fier, un vârf de săgeată şi altul de
suliţă, trei cosoare, un topor, un vătrai şi o tigaie de arama, un cuţit de plug din secolul al XVI-lea, un
ciocan de fierar din acelaşi secol şi un ceainic din aramă cositorită, decorat cu motive geometrice şi datat
în prima jumătate a secolului al XV-lea”
De-a lungul timpului au existat mai multe proiecte de restaurare ale curtii domnesti realizate de domnii
din acea vreme insa ultimul proiect de restaurare a fost realizat in 2022 care a vizat in principal
conservarea si valorificarea ansamblului prin protejarea unor obiective precum: Ruinele bisericii paraclis
ce au beneficiat de refacerea copertinei de protectie, refacerea pardoselilor interioare și exterioare dar
si iluminat architectural pentru punerea in valoare, Turnul Chindiei caruia i-au fost aduse reconditionari
asupra bazei, scarii de acces , refacerea tencuielii, iluminat architectural dar si supraveghere video,
Biserica Sfanta Vineri care a beneficiat de refacerea fatadei, de refacerea tamplariei exterioare, instaltii
de avertizare a incendiului dar si iluminat architectural, si Biserica Domneasca careia i-au fost
rehabilitate elementelor exterioare din piatră, a avut parte de reparații la trotuare și soclu si iluminat
architectural.

Mănăstirea Dealu, situată în comuna Aninoasa din Dâmbovița, lângă Târgoviște, are o istorie bogată si
constituie in important loc de pelerinaj.
Prima biserică a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea în timpul
domniei lui Mircea cel Bătrân. Ulterior, domnitorul Radu cel Mare a reconstruit o biserică mai mare din
cărămidă placată cu piatră.
Mănăstirea găzduiește mormintele unor domnitori și membri ai familiilor lor, inclusiv Vlad Dracul și fiul
său Nicolae, Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad Înecatul, Pătrașcu Vodă cel Bun, Mihai Viteazul și
alții.
Fondată inițial de către Mircea cel Bătrân, mănăstirea a fost ctitorită de către Radu cel Mare în 1500.
Biserica Sfântului Nicolae, singurul constructie care s-a păstrat din vechiul ansamblu, reprezintă un
important monument al Evului Mediu din Țara Românească. În anul 2018, aceasta a fost resfințită după
517 ani, adăpostind, printre altele, capul lui Mihai Viteazul. Mănăstirea Dealu rămâne un loc de pelerinaj
și un important punct de referință cultural și istoric.

Muzeul Comunismului din Târgoviște a fost inaugurat în septembrie 2013 în fosta unitate militară de la
Gara Târgoviște, locul unde soții Ceaușescu au fost împușcați în 1989.
Printre spațiile reconstituite se află Biroul comandantului, utilizat pentru vizita medicală obligatorie în
dimineața zilei de 25 decembrie 1989, înainte de procedurile judiciare. O altă cameră reconstituită este
sala în care cuplul Ceaușescu a petrecut ultimele patru zile și trei nopți, începând cu 22 decembrie,
momentul aducerii lor sub escortă de la Inspectoratul de Miliție Dâmbovița și până la proces și execuția
sentinței.
De asemenea este pusa la dispozitie camera unde au fost judecați soții Ceaușescu, iar în fața fiecărei
camere aflandus-se plăcuțe explicative. Zidul unde soții Ceaușescu au fost împușcați în ziua de Crăciun,
existand urmele gloanțelor trase în 1989 este dat spre vizitare.

Inițial numită "Casa Coconilor", clădirea a servit drept loc de desfășurare pentru mai multe instituții ale
orașului. In prima instanta a functionat drept scoala în care Grigore Alexandrescu și-a desfasurat studiile.
Constructia muzeului dateaza inca de la sfaristul sec XVII, cu o arhitectura complexa avand un parter
inalt si etaj, acoperita cu sindrila mentinand caracteristicile stilului lui Constantin Brancoveanu. Muzeul
detine colectii semnificative ale politiei romane de la infiintarea acesteia pana in present fiind si singurul
muzeu din tara de acest tip.
Metode de transport

Cu automobil propriu- se poate opta pentru aceasta varianta drumul avand undeva la 6 ore pornind din
cluj-napoca costurile fiind aproximativ de 200-250 de lei pentru un drum doar dus

Feroviar- costurile o sa fie substantial mai mici dar si timpul o sa creasca cu cateva ore ajungand la
aproximativ 10-11 ore.

Cea mai rapida dar si cea mai costisitoare varianta a transportului va fi cel cu avionul, timpul se va
reduce foarte mult insta costurile vor fi marite iar din aeroport spre Targoviste puteti opta fie pentru
varianta unui automobil fie prin cea feroviara.

Cazare

Varietatea cazarilor nu este foarte mare insa exista trei posibilitati ce ofera atat comfort cat un pret
bun. Toate cele trei se afla in apropierea curtii domnesti la mai putin de 1 km.
Prima varianta de cazare este Hotelul Valahia cu un pret de aproximativ 200 de lei pe noapte .
A doua varianta de asemenea este Hotel Dambovita cu un pret de aproximativ 220 de lei pe noapte.
O a treia varianta este Hotelul Tolea cu un pret de aproximativ 370 de lei pe noapte.

Toate cele trei variante asigura comfortul de care aveti nevoie pentru o experienta perfecta.

De asemenea annual sunt facute targuri cu tematica sau nu, spre exemplu zilele cetatii, un targ ce
valorifica cetatea curtii domnesti prin difierite activitati simbolice dar se desfasoara si targuri de craciun
sau de martisor