ISTORIC

___________________________________________________________________________________________

Complexul de monumente ce alcatuiesc Curtea Domneasca de la Targoviste

reprezinta unul din cele mai importante ansambluri de arhitectura din Tara Romaneasca, si
are o mare valoare istorica si artistica. Resedinta domneasca de mai multe secole, Curtea
Domneasca ofera posibilitatea cunoasterii unui capitol din istoria si arta medievala a
Romaniei.

Din anul 1967, Curtea Domneasca este transformata in ansamblul muzeal al

Muzeului Judetean Dambovita, iar in prezent face parte din Complexul National Muzeal
"Curtea Domneasca" Targoviste. In afara de muzeul in aer liber, in Turnul Chindiei
functioneaza o expozitie dedicata lui Vlad Tepes, ctitorul fortificatiei; un lapidarium la
subsolul Casei Domnesti ridicate de Petru Cercel, iar in Biserica mare domneasca, o
expozitie de arta religioasa.
Intrarea, folosita si astazi, se afla sub
Turnul-clopotnita, construit la sfarsitul secolului al
XVI-lea (1584) si refacut apoi in timpul domniilor lui
Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Turnul
clopotnita are aceleasi caractere constructive ca si
zidul interior al incintei (ridicat de Petru Cercel), de
care se leaga organic, nu numai ca structura, dar si
ca asezare in raport cu fatada zidului. Constructia
turnului a fost determinata de existenta bisericii,
care nu avea posibilitatea sa adaposteasca o
clopotnita in turlele proprii.
Prima constructie din piatra din Curtea
Domneasca si din oras este aceea inaltata de
Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV, alaturi, spre sud de biserica ridicata ulterior de
acelasi domnitor. Se pastreaza, sub casa din secolul XV, numai laturile beciului din bolovani
de rau, cu dimensiunile de 15 x 6 m si un garlici lung pe latura scurta, iar accesul se face pe
nord. Initial, aceasta cladire era protejata de un gard dublu din stalpi de lemn.
Construita in deceniul trei-patru al sec. al XV-lea si urmand modelul celei de la Arges,
era amplasata foarte aproape de una din laturile zidului din incinta. Construita pe un plan
dreptunghiular, care in exterior masura 32x29 m, din ziduri groase de circa 2 m, casa avea
pivnita pe intreaga suprafata, cu patru nave paralele, peste care se ridica parterul in care
exista o sala mare (circa 6 x 12 m) - probabil sala de ceremonii si a adunarii sfatului
domnesc - amplasata pe latura estica - si incaperi destinate locuintei domnitorului si a
familiei sale.
In 1584, voievodul Petru Cercel concepe constructia unei cladiri inspirata din
principiile de compozitie ale palatelor vazute in timpul peregrinarilor sale prin Europa.
Compunerea casei si decorarea fatadelor cladirii sunt elemente nou introduse, dar se face
simtita si traditia locala, imprimata de mesterii autohtoni.
Casa Domneasca construita de Petru Cercel, "palat mic, dar frumos si maret", situat
langa latura de sud a primei case domnesti, dar complet separata de aceasta, era compusa
din pivnite, parter si etaj. Pivnitele pastrate pana astazi in aspectul initial, sunt amplasate in
axul cladirii, avand planul in forma unui patrat cu latura de 12 m, impartit in patru
compartimente egale, dispuse in jurul unui pilon masiv.
Intrarea se facea, initial, printr-un garlici subteran boltit, lung de 25 m si era amplasat
pe latura de vest. Parterul adapostea cancelariile domnesti si era alcatuit din 10 incaperi,
dintre care una mai mare era dispusa transversal la extremitatea sudica. Etajul cuprindea
apartamentele de locuit ale voievodului si ale familiei sale si era complet separat de parter,
fiind accesibil numai din exterior print-o scara aflata pe fatada de vest, iar printr-un coridor se
facea legatura directa cu Biserica mare. Casele erau acoperite cu tigla smaltuita.

Matei Basarab incheie in 1654 refacerea caselor domnesti, inaltand un etaj peste
casa din secolul XV si unind-o cu cea noua printr-un coridor de racord, rezultand un
adevarat palat, unitar arhitectonic. Distrus in 1659, palatul este renovat de Constantin
Brancoveanu. La interior se refac boltile si pardoselile, iar incaperile se impodobesc cu
stucatura si picturi.
Pe fatada de rasarit a casei Petru Cercel se construieste o loggie cu scara de acces
spre gradina, iar o a doua spre vest, peste o prispa construita de Matei Basarab, schimband
si orientarea accesului la beci pe latura dinspre biserica mare domneasca.
Este cel mai vechi edificiu religios cunoscut pana in prezent la Targoviste si a fost
construit o data cu prima casa domneasca, in imediata apropiere a acesteia, de catre Mircea
cel Batran. Biserica a fost conceputa dupa un plan influentat de trasaturile generale ale
tipului triconic, asa, cum apare la biserica manastirii Cozia, dar, spre deosebire de edificiile
ridicate anterior, apare un element nou si anume inaltarea catre extremitatea vestica a unui
privdor cu turn de clopotnita deasupra. Astazi biserica mai pastreaza, consolidate, zidurile
pe o inaltime de circa 2 m, degajate in deceniul patru al secolului XX-lea.
Turnul Chindia-Situat in partea de
nord-vest a curtii Domnesti, dominand intregul
ansamblu de monumente de aici, Turnul
Chindia a devenit emblema orasului Targoviste.
Inalt de 27 m, el este alcatuit dint-o baza de
forma unui trunchi de piramida, din piatra, din
care se ridica un corp cilindric din caramida al
carui diametru masoara 9 m.
Constructia are 3 etaje, din care
ultimele doua sunt marcate la exterior de
deschideri in arc frant si de balcoane sprijinite
pe console de piatra. Accesul pana la partea
superioara a turnului se face cu ajutorul unei scari interioare, in spirala, situata pe axul
vertical al constructiei.
In prima faza, ansamblul a fost aparat, spre oras, de un mare sant de aparare, cu
latimea de 20 m si lungimea de 250 m, la inceputul secolului al XV-lea, dublat apoi pe
interior de un zid din piatra. In 1584, Petru Cercel, o data cu noile constructii ce tripleaza
suprafata ansamblului, ridica un zid de incinta prevazut la exterior cu contraforti de plan
triunghiular. Dupa 1640, Matei Basarab il dubleaza la exterior cu un altul, strapuns de cinci
turnuri de intrare si prevazut cu corpuri de garda.
Este cunoscuta pana la inceputul secolului trecut si sub numele de "Biserica
Domneasca mica". Biserica exista in 1517 (conform unei pisanii-pomelnic in limba slavona
pe fatada sudica a biserici, care aminteste pe clucerul Manea Persanu si pe jumatatea sa
Vladaia) si este singurul monument cunoscut pana in prezent in arhitectura Tarii Romanesti
datand de la mijlocul secolului al XV-lea, pastrat in forma primara pana astazi.
Planul bisericii apartine tipului trilobat, de forma alungita. Turla se sprijina pe patru
arce semicilindrice. Pronaosul este precedat spre vest de un pridvor deschis, marcat prin trei
arce etajate, apartinand perioadei de inceput a lacasului, cu care este legat organic. Prezinta
analogii cu pridvorul bisercii-paraclis, sustinand si aceasta un turn-clopotnita.
Iconostasul Bisericii mari Domnesti
Ctitorie a lui Petre Cercel (1583-1585), Biserica mare Domneasca a fost zidita in
acelasi timp cu Casa Domneasca si alaturi de aceasta, in anul 1584. Lacasul poarta hramul
"Adormirea Maicii Domnului" si a fost realizat dupa modelul bisericilor de tipul cruce greaca
inscrisa. Monumentul se distinge de lacasurile ridicate la sfarsitul secolului al XVI-lea prin
proportiile sale nemaintalnite pana atunci, dreptunghiul in care se inscrie conturul exterior
masurand 14 x 30 m. Deasupra intrarii in naos, pentru familia domneasca, Petru Cercel
adauga un balcon, cu accesul direct din palat, printr-un coridor ce unea cele doua
constructii.
Varietatea temelor iconografice; simtul in armonizarea culorilor, ca si expresivitatea
figurilor, fac din pictura acestei biserici una din marile realizari ale epocii. Bogatia de detalii,
marele numar de scene de mici proportii, legate intre ele prin colorit si scara, creeeaza o
puternica expresie de unitate, care se desprinde, de altfel, din mai toate ansamblurile de
pictura ale epocii brancovenesti.
In Biserica mare Domneasca gasim cea mai ampla galerie a unor chipuri de
domnitori munteni, pastrata si reprezentata de tablourile votive din pronaosul bisericii, de un
mare interes artistic si documentar. Astfel, peretele de vest al pronaosului este decorat cu
portretele voievozilor Matei Basarab, Neagoe Basarab, apoi Constantin Brancoveanu si
Petru Cercel (in postura de ctitori, tinand macheta bisericii), urmati de Mihai Viteazu (prima
reprezentare cu coroana pe cap), Radu Serban, Constantin Carnul, Serban Cantacuzino si
Radu Mihnea.
Casa Doamnei Balasa-Este construita in anul 1656, in partea de est a incintei, langa
Biserica Sfanta Vineri, de catre doamna Balasa, sotia lui Constantin Serban. Cladirea este
alcatuita din patru incaperi (camere de locuit), dispuse in sir pe un singur nivel, pardosite cu
caramizi, acoperite cu bolti de tipul "in cruce" cu muchii iesite. Potrivit pisaniei existente pe
peretele de sud, cladirea este destinata "... ca sa fie de odihna crestinilor care cad la
nevoie..."
Gradinile Domnesti sunt situate pe terenul cuprins intre zidul de incinta din partea de
rasarit a Curtii Domnesti si albia Ialomitei, gradinile domnesti au fost amenajate, potrivit
informatiei lui Franco Sivori, de catre domnitorul Petru Cercel; acesta "facu gradini frumoase
in stil italian in fata palatului". Gradina Curtii Domnesti se continua pe malul celalalt al
 Ialomitei, pana la poalele dealului Manastirii, cu rezervatia de vanatoare si era inconjurata cu
un zid de "bolovani de caramida", dupa descrierea lui Anton Maria del Chiaro. Gradinile
domnesti sunt marite de domnitorul Constantin Brancoveanu, pentru a se bucura mai bine
de "splendidele gradini ale curtii", construieste un foisor de vara pentru "priveala".
Situata in partea de est a caselor domnesti, intre acestea si zidul de incinta dinspre
Ialomita, a fost construita in timpul lui Matei Basarab. Planul bailor domnesti este de forma
dreptunghiulara, laturile sale masoara in exterior 5,50 x 14,7 m. Se compune din trei incaperi
dispuse in sir. In prima incapere, situata in partea de nord, se afla un mic "vestiar" accesibil
din exterior printr-o usa, in peretele de vest. Acestei incaperi ii urmeaza o alta, unde se
facea propriu-zis baia. Spre sud, fara legatura cu aceste doua incaperi, se gasea camera
unde era adapostit cazanul pentru fierberea apei si unde se facea focul.
Ridicat din lemn de Matei Basarab, foisorul este refacut din zidarie in timpul domniei
lui Constantin Brancoveanu. Chioscul este un element nou, aparut in arhitectura
ansamblurilor de curti domnesti si de conace in Tara Romaneasca inca din vremea lui Matei
Basarab. Ruinele se pot observa si astazi, la circa 60 m est de zidul exterior al Curtii
Domnesti. Se mai pastreaza pe o inaltime de 0,40 m si o grosime ce variaza intre 0,87 - 1,15
m, fiind lucrate din caramida intalnita si la celelalte constructii brancovenesti din curtea
domneasca.

ACTUAL
___________________________________________________________________________________________