Manastirea Putna

Manastirea Putna este unul din cele mai importante centre religioase, culturale si
artistice romanesti, fiind denumita si “Ierusalimul neamului romanesc”.
Mănăstirea este cea mai importantă ctitorie a domnului Moldovei, Ştefan cel Mare. A
fost construită începând cu 10 iulie 1466, având menirea de a servi şi ca loc de veci
pentru marele voievod şi familia lui Manastirea a fost ridicata de Stefan cel Mare pentru
biruinta obtinuta in batalia de la Chilia, din 25 ianuarie 1465, la indemnul si cu staruinta
sihastrului Daniil. Lucrarile de constructie ale manastirii au fost terminate in 1469, dar
sfintirea ei a avut loc la data de 3 septembrie 1470.

In anul 1504 Stefan cel Mare a fost inmormantat in incinta manastirii, dupa 47 de ani de
domnie.

De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase incendii, năvăliri şi
ocupaţii străine, cutremure, însă acestea n-au putut întrerupe desfăşurarea vieţii
monahale

1484, manastirea Putna a fost pustiita de un nimicitor incendiu care a afectat in mod
grav constructia. Stefan cel Mare nu s-a lasat insa si desi avea pe cap bataliile cu
Baiazid al II-lea, a refacut manastirea la fel de frumoasa cum fusese si inainte.

In 1536 manastirea a fost cuprinsa de un nou incediu, in care au ars casele domnesti,
amandoua trapezele, bucataria, spitalul si camara cu toate alimentele din interior. Dupa
doua decenii cladirile afectate de incediu au fost refacute, constructia casei domnesti
fiind chiar amplificata.

Nu uitam sa mentionam anul 1750 cand manastirea a fost grav afectata de un cutremur

Iacob Putneanul, fost Mitropolit al Moldovei a devenit al treilea ctitor al manastirii, dupa
ce in anul 1757 a inceput refacerea manastirii, inclusiv turnul de intrare, zidurile
inconjuratoare si acoperisul bisericii.
(Intre 1854 si 1856, zidurile fostei case domnesti au fost demolate pana la nivelul solului iar in locul lor au fost
construite un corp de cladiri care exista si in prezent. In aceeasi perioada zona de nord a fost largita si s-a
construit un zid de 23 de metri, langa care s-au construit un nou corp de chilii. In partea de nord-vest s-a ridicat
o masiva cladire cu parter si etaj destinata staretiei. In anul 1859 au fost facute modificari la forma
acoperisului iar in anul 1882, pe locul turnului-clopotnita din lemn s-a construit un turn inalt din zidarie, in care
s-au instalat clopotele. In urmatoarea perioada au mai urmat lucrari incheiate in 1902, prilej cu care a fost
refacut acoperisul bisericii dupa forma vechilor acoperisuri ale monumentelor moldovenesti.
Incepand din anul 1969 au avut ample lucrari, fiind restaurate pe rand, biserica, turnul tezaurlui, turnul de la
intrare si turnul clopotnita, precum si latura de vest a zidului de incinta. De asemenea a fost construit si un
modern muzeu destinat colectiilor de arta iar corpul de chilii aflat pe latura nordica a fost restructurat prin
remodelarea arhitecturii fatadelor.)

Monumentele Putnei

Turnul de intrare. Accesul in incinta manastirii se face pe sub un arc larg, boltit cu un
semicilindru ritmat de doua dublouri, apartinand unui turn de dimensiuni modeste,
amplasate pe latura dinspre est a incintei.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. fundatiile lacasului ctitorit de Stefan cel Mare
intre anii 1466-1469, ulterior demolat in 1653. Monumentul initial era un edificiu cu plan
triconc, prezentand unele particularitati care au influentat in mare masura arhitectura
multor monumente construite in deceniile care au urmat

Zidurile de incinta, care urmaresc, pe laturile de est si sud si partial de vest, traseul
vechiului zid construit in secolul al XV-lea, erau dublate catre exterior de un sant de
aparare ce a functionat de-a lungul secolelor XV-XVIII. Groase de circa un metru si inalte
de pana la 5 metri, zidurile de incinta erau inconjurate perimetral, la interior, de undrum
de straja din lemn, iar la exterior sprijinite pe contraforturi inalte In coltul de nord-vest al
incintei se afla un puternic turn-clopotnita, de forma aproape patrata, avand lungimea
laturilor de cca 12 metri

Turnul Tezaurului este singura constructie care se mai pastreaza in intregime din
epoca lui Stefan cel Mare si totodata unica marturie a aspectului de fortificatie al
manastirii Putna la inceputurile sale, adica atunci cand era cel mai puternic si cel mai
impresionant ansamblu monastic moldovenesc.

Casele Domnesti. Amplasate pe latura de sud a incintei, la circa zece metri de zidul
imprejmuitor alaturat dinspre miazazi, din fostele case domnesti se mai pastreaza doar
infrastructura zidurilor a doua sali de mari dimensiuni, fiecare adancite diferit in pamant,
lucru care ne spune ca e posibil ca acestea sa aiba destinatii diferite.

La muzeul manastirii putem vedea: broderii si tesuturi, argintarii, sculpuri in piatra,

icoane, scultpuri din lemn, clopote si diverse manuscrise.

Mănăstirea Putna a fost şi important centru cultural-artistic, aici funcţionând un atelier

de caligrafi şi miniaturişti, unul de broderie, şcoală de pregătire a pictorilor, zugravilor de
biserici, precum şi o academie teologică