Biserica fortificată din Biertan, județul Sibiu

Tordai Soos Veron, anul 4, grupa 2

Biertan este unda dintre primele așezări germane din Transilvania făcând parte a celor doi “Scaune” -
Medias si Seica - in Diploma Andreeana din 1224, situată in nordul județului Sibiu între orașele Mediaș și
Sighișoara.
Biserica fortificată se află pe un deal în mijlocul localității și este una dintre bisericile care și-a păstrat la
un grad ridicat, aspectul lui inițial în stil gotic târziu cu elemente renascentiste. Complexul a fost onstruit
între secolele XV-XVI fiind pentru 300 de ani sediul Episcopiei Evanghelice Complexul și a fost menționată
pentru prima dată în documente scrise în 1486.

Prima restaurare în secolul XX a fost în 1938-1942 sub conducerea lui Hermann Phleps, după care restaurarea
sa în urma cutremurului din 1977, sub conducerea lui Hermann Armeniu Fabini a fost recunoscută în 1991
cu premiul Europa Nostra. Biserica împreună cu fortificație, face parte din Patrimoniul Mondial din 1993.

Poză înainte de cutemurul din 1977 Poză actuală, biserica cu fortificațe în mijlocu satului

Reprezentările lui Radu Oltean Desen Háry Gyula

Plan de situație cu etapele de
construire.

1. Intrare pietonală din piată

2. Scară acoperită
3. Turnul de ceas (Studenturm)
4. Turnul de clopot din lemn.
5. Turnul Mauzoleului
(Mausoleumsturm)
6. Biserica Evangelică
7. Închisoarea Matrimonială
(Scheidungshaus)
8. Trunul Catolic (Katolischer Turm)
9. Turnul de poarta vestică
(Rathausturm)
10. Turnul Slăninilor (Speckturm)
11. Turnul Țesătorilor
12. Turnul de poartă sudică
13. Poarta veche pentru căruțe

Complexul e alcătuit de incinte cu biserica

în mijlocul ultimei dintre ăstea, 6 turnuri
de apărare și bastioane. Cele 3 ziduri al
fortificației erau construite prin 3 secole
începănd în secolul al XIV-lea, ultimul zid
fiind terminat în secolul al XVI-lea.

Intrarea veche spre biserică se făcea printr-o

intrare mare spre vest, potrivit și pentru mici
căruțe, și care se ducea sub un șir de arcade.

Intrarea pietonală se face prin scara

acoperită spre nord, construit în1795 cu o
lungime de aproximativ 100 m, care începe
din piața centrală a satului. Scara a fost
acoperită cu o șarpantă de lemn în 1845.

Desen cum ar fi arătat complexul în secolul XVI Desen Fabini: Urmând Kirchenburgen
 Vechea poartă și alee pentru căruțe. Poarta la scări Scara acoperită

Biserica
Biserica a fost construită în stil gotic târziu între anii
1490 și 1520, fiind ultima biserică construită în aceststil
din Transilvania. E o biserică tip hală, fărăr turn, cu 3
nave cu înălțimi egale acoperită de boltă stelară, având
porti spre sud, nord și vest. Porțile din sud și nord sunt
făute în stil renașscentist.
Amvonul de piatră decorat cu scene din Noul Testament.
a fost realizat în jur de 1500 de meșterul Ulrich din
Brașov și prezintă înfluențe puternice sud-germane.

Biserica are o boltă stelată la nivelul navelor, iar una

în plasă la nivelul corului, ferestrele fiind gotice cu
muluri. Acest boltă în plasă e iarăși influență germană
din perioada goticului târziu. Acest boltă e folosită, de
asemenea, și din cauza deschiderilor mari.
Șarpanta bisericii cu caracter gotic se vede și pe secțiunile alăturate, fiind rigidizat în volumul șarpantei
prin 3 scaune având atât ferme principale cât și secundare. Un lucru care se deosebește biserica de alte
biserii din perioada asta e și faptul că doar deasupra corului s-a realizat un etaj de apărare prevăzut cu
locaşuri de tragere, lucru ce a însemnat o capacitate mai mică de apărare la nivelul bisericii, însă faptul că
biserica a fost construită după ce primul șir de zid cu turnurile sale era ridicată deja, acest decizie poate fi
datorată acestui circumsanță.
Zidurile bisericii și fortificația este făcută în majoritate din piatră în combinație cu cărămidă, iar aspectul
inițial atât la exterior cât și la interior a fost protejată la fiecare etapă de restaurare. Cutremurul din 1977 a
provocat și probleme serioase de statică, care nu puteau fi remediate decât prin introducerea unor tije de
rigidizare de fier, însă autenticitatea bisericii nu a sufărit mult din cauza acestuia.
Altarul

Altarul poligonal, cea mai mare din țară, a fost făcut între 1483 și 1513
de câtre meșteri din Viena și Nurnberg, fiind alcătuită de 28 de panouri
pictate.

Ușa sacristiei

Ușa sacristiei este o piesă de artă în sine, realizată în 1515, în același

timp cu ancadramentul de piatră.
Decorată la fel de pretențios și bogat în stil gotic, cu Blockintarsien,
canatul uşii păstrează pe traversa superioară blazonul preotului
Johannes. Ușa a fost construită dintr-un panou de suport din stejar, pe
care au fost fixate rama și tăbliile ornamentate.
Ușa prezintă și o încuietoare complicată, prezentată la Targul Mondial de
la Paris din 1889. Încuietoarea acţionează un sistem central complicat,
care blochează uşa în 19 puncte, conferând o siguranță ridicată. Deșii
ușa a fost restaurată pentru expoziția din Paris, elementele de feronerie
(mânere, șlid,balamale,broască) sunt cele originale.

Alte creații ale acestei perioade, și care au fost păstrate până astăzi, sunt
băncile ornamentate și sculptate (opera maestrului János Reichmut) și
cristelnița de botez din piatră prețioasă. Altarul cu cele 28 panouri.

Detaliu cu intarsia de pe poartă și

a încuietorii de pe ușa sacristiei

Poarta renașcentistă, detaliu

Ușa sacristiei
Biserica e plină de detalii mici care sugerează ceva din istoria clădirii, mulți dintre ele lăsate ăn forma lor cel mai pură și fără inter-
venții vizibile, astfel interiorul transmite vechimea și bogația istorică a locului.

Detaliu sfărșit de boltă pictată

Epitaful Renașterii târzii

Bucată de perete lăsată liber pentru a vede materialele și

perdea turcească pe perete

Poarta principală de vest O mică sculptură din 1513

Șemineul sacristiei

În ultimele ani, o piesă restaurată a fost șemineul sacristiei, care în urma vizitelor frecvente de câtre turiști
s-a degradat semnificativ. Pentru a restaura ceramica, a fost necesară demontarea parțială a acesteia.

Mulți dintre plăcile ceramice pe suprafața semineului erau în stare degradată și trebuiau să fie înlocuite/
Pentru a păstra aspectul inițial al obiectului, aceste plăci parțial rupte au fost analizate și completate
cu material ignifug, apoi pictate similar cu cel inițial. Astfel se poate distinge părție înlocuite în timp ce
aspectul inițial al șemineului nu a sufărit multă modificare.

Turnurile

Turnurile ansamblului fortificat erau

construite în perioade diferite în majoritate,
în funcție de perioadei ridicării zidul căruia
fac parte. Dintre turnuri aproape fiecare
există aproape în forma lui inițială și una a
fost demolată.
Turnul Mausoleului

Turnul Mausoleului ridicată în secolul al

XIX-lea este un turn cu balcon și hublouri
din lemn, care și-a luat numele de la faptul
că aici sunt așezate pietrele funerare ale
episcopilor sași luterani.

Turnul Mausoleului
 Turnul Catolic

În partea de sud al bisericii se află Turnul Catolic, care a primit numele

de la faptul că a fost creată o capelă la perterul acestui turn pentru
oameni din localitate care adereau la religia catolică. Pe pereții acestui
capele au fost dezvăluite fresce din secolul al XV -lea depictând Buna
Vestirea, Sfîntul Gheorghe, Hristos judecătorul și Hristos în mandorlă.
Frescele pot fi vizionate în starea lor cum au fost gasite.

Scheidungshaus

Între Turnul Mausoleului și Turnul Catolic se află așa-numitul

Scheidungshaus numită închisoarea matrimonială. Aici, într-o mică
cameră, soții care intenționau să se despartă erau închiși împreună
pentru o perioadă având la dispoziție o singură farfurie, o singură
lingură, o singură cană și un singur pat. Camera, în prezent, este un
muzeu.

Turnul Catolic

Interiorul muzeului din Scheidungshaus Scheidungshaus

Fresce din Turnul Catolic

Pe centura a treia, construit în secolul al XVI-lea au fost ridicate Turnul de Poartă pe latura sudică, Turnul
Țesătorilor în partea de vest și Turnul închisorii la nord-vest, dar care a fost demolat în 1840 pentru con-
struirea unei școli. Turnul de ceas (Stundenturm) care poate fi văzut în partea de nord-vest a bisericii a fost
ridicată tot în acest secol.

În partea de sud-vest se afla Turnul Slăninilor care a fost denumit după faptul că aici erau depozitate produse
de carne pentru tot satul, și încă se simte mirosul slăninei în interiorul incintelor din turn.

Turnul porții de vest (Rathausturm), în care a funcționat și primăria, se află la joncțiunea inelelor zidului inte-
rior și mijlociu.
Între Turnul Slăninilor și Rathausturm era intrarea veche cu arcadele, unde în trecut au adus produsele de
carne și celelalte mîncăruri, acest poartă fiind de o mărime mai mare încât o căruță putea să intre .
Cea mai recentă dintre turnuri, Turnul de clopot din lemn a fost construită începutul secolului al XIX-lea.

Turnul Slăninilor Zidu primei incinte

Turnul de clopot din lemn.

Turnul de ceas
 Bibliografie

https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=313
https://vatra-mcp.ro/biserica-fortificata-biertan-sibiu/
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-fortificata-biertan-67892.html
https://kirandulastippek.hu/szaszfold/berethalom-erodtemplom
http://regmult.blogspot.com/2017/08/erdelyi-erodtemplomok-4-az.html
http://bisericifortificatesasesti.blogspot.com/2011/02/biertan-birthalm.html?m=1
A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása, Domokos
Levente – László Károly, 2015
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_fortificat%C4%83_din_Biertan
https://comunabiertan.ro/istorie-si-cultura/
https://web.archive.org/web/20071103203917/http://www.itcnet.ro/history/archive/
mi1997/current8/mi23.htm