V o l k s p a r k

Friedrichshain
Berlin, Germania

Stud. Arh. Tordai Soos Veron,

anul V, grupa 1152
C5: Spațiile verzi - roluri, repartizare, tipuri,
Tipul și dimensiunea spațiului
Volkspark Friedrichschain este o zonă verde din interiorul orașului Berlin și se
incadrează în categoria de parc (> 20 ha). Împreună cu celelalte 2500 zone verzi
din oraș, contribuie la un procent de 40% a spațiilor plantate din capitala de 891,8
km². Dimensiunea parcului s-a schimbat dealungul aniilor, începând cu 37.5 ha și
ajungând la 52 ha.

Sistemul spațiilor verzi

Sistemul de spați verzi din Berlin e una în pete, spații verzi mai mari și mai mici
dispuse relativ echilibrat în oraș cu legătură doar în forma plantațiilor stradale între
ele. Volskspark Friedrichschain este a patra cel mai mare park din oraș cu 52 ha,
după parcul Tempelhofer Park (>300 hectares), Tiergarten (210 ha) și Jungfernheide
(146 ha) și este cel mai vechi parc public din Berlin. Se află în partea nord-estică a
localității, astfel oferind zonă de agrement și leisure pentru cartierele din nord și est,
care în general, beneficiază de mai puține zone verzi.
Fig (1) fragment din harta Berlinului din Fig (2) Sistemul de spații verzi din Ber-
1920 - se observă Tiergarten ca zona lin - legătura dintre spațiile plantate nu se
Rolul spațiului verde
verde dominantă a orașului, și Volkspark observă pe hartă, ele fiind prezente prin
Ideea parcului de pe strada Friedrichschain venea inițial din partea peisagistului Peter
Friedrichschain. plantațiile la nivelul străzilor.
Joseph Lenné, care în 1840 a propus transformarea unei vechi teren viticol într-un
parc public, destinată pentru zona dens locuită din est a Berlinului, care să echilibreze
și situația zonelor verzi din oraș, dominată până atuci de parcul Tiergarten spre
vest. Astfel, între 1846-1848 parcul a fost creat cu ocazia centenarului ascensiunii
lui Frederic cel Mare pe tronul Prusiei, și a fost realizat după planurile lui Johann
Heinrich Gustav Meyer, care a deținut și funcția de director al parcurilor din oraș.
Rolul inițial a fost de socializare, sport și agrement.
Parcul a fost modificat și schimbat de multe ori dealungul anilor, cumulând o serie de
monumente istorice și purtând urmele a unor evenimente majore din istoria orașului
(Revoluția din martie 1848, cea de al Doilea Râzboi Mondial). După construirea
primului spital urban din Berlin, Krankenhaus im Friedrichshain, parcul a căpătat
și rol de protejare a complexului, oferind atmosferă liniștită și aer mai curat pentru
acestuia.
Astfel, parcul astăzi, lângă de rolul de agrement și sport, are și semnificație istorică
bogată și contribuie la crearea atmosferei plăcute pentru zona spitalului.
Zonele cu rol de sport conțin piste de jogging, teren de volei, teren de tenis, zonă de
fitness,calisthenics și mai multe terenuri de joacă în timp ce valoarea istorică e dată
de cimitirul Märzgefallenen (cei muriți în revoluția din 1848), de buncerele intergate
în parc din perioada celul de-al Doilea Război Mondial, de Clopotul Păcii, Memorialul
Germano-polonez și de Memorialul Revoluției Spanioli. În același timp, fiind destinat
în primul rând locuitorilor din zonă și a poporului, oferindu-le o identitate, parcul
conține și anumite obiete legate de națiunea germană, cum ar fi Fântâna de basme
(Märchenbrunnen) care adună personaje din basmele germane, sau obiecte de artă Fig (3) - Harta pacului cu repartizări pe zone funcțioinale/ de interes, care definesc rolul
locală expuși în locații diferite. amenajării.
C5: Cirulație
Elementele rețelei de circulație
Rețeaua de circulație a parcului are trei elemente principale, traseul principal relativ
drept, care ajunge în fiecare parte a parcului, trasee secundarea sinuoase și de
multe ori mai protejate, și trepte, în majoritate în zona dealurilor Fig (10). În afară
de cele trei elemente principale, apare pista de biciclete care traversează parcul în
mai multe feluri, și pista de alergat, mai puțin definiat. Traseele se disting atât prin
dimensiunea lor, căt și prin tratarea loc ca suprafată și relația lor cu vegetație.
Traseul principal este pavat în majoritate cu piatră cubică sau asfalt, vegetația în
jurul lui este mai aerisită (cu excepția zonelor care urcă pe deal) încăt se văd mai
multe spații parcurgând traseul și sunt așezate mai ordonat, mai liniar Fig (7) Fig (9).
Traseul conectează mai multe intrări în parc, asigurănd trecere din sud în nord și Fig (4) schimbare Fig (5) O scară care se duce Fig (6) Alee secundară, copaci și
dinn vest în partea estică a parcului.De asemenea, circulația principală se întălnește de pavaj lângă lac su pe Kleiner Bunkerberg arboricu aspect sălbatic, informal
cu pista de alergat sau cea de biciclete pe mai multe locuri, devenind mai dinamic.
Fig (8)
Traseele secundare sunt mai subțiri și deseori se duc în zone cu vegetație mai
densă, avănd un aspect mai misterios, intim. Deobicei sunt tratate cu pietriș, nisip
sau pământ natural compactat, iar vegetația este mai dezordonat dispus în jurul
lor. Fig (6) In anafă de traseele din înăuntrul parcului, există și o alee secundară
dealungul marginii acestuia, care se desparte de stradă doar print-un șir de copaci.
Acest alee contribuie la aspectul armonios a parcului, dinspre străzile vecine
Majoritatea scărilor au aspect asemenea aleilor secundare cu lățime mai mică, făcute
din piatră, iar coroana copacilor aproape le acoperă de sus. Fig (5)
Fig (7) Alee principală cu Fig (8) Alee principală, copaci Fig (9) Alee principală
pavaj de piatră cubică dispuși linear (fără pavaj) asfaltată
Trasee de circulație în relație cu perspective și centre de interes
Traseul principal trece prin unele dintre perspectivele principale ale parcului: Fântâna
de basme, Märchenbrunnen, Monumentul Alter Fritz, cimitirul Märzgefallenen și duce
până la punctul cel mai înalt al dealului Grosser Bunkerberg însă de cele mai multe
ori, oferă doar vizibilitate asupra centrelor de interes, fără să prezinte ceam mai
valoroasă perspectivă asupra lor. Circulația principală trece lângă ambele lacuri, însă
există un strat de vegetație mai rară între ele, astfel că pentru a vedea perspectiva
la apă mai clar, trebuie părăsit traseul principal. Tot așa, traseul nu coincide cu
perspectiva asupra Memorialul Germanu-polonez, Memorialul Revoluției Spaniolie
sau Clopotul Păcii. Acest nesuprapunere cu anumite zone cu perspective principale
poate fi dată de dorința creării unei atmosfere mai intime pentru monumentele
respective sau pentru ridicarea gradului de mister, de aventură, de descoperire.
Traseele în mai multe cazuri se disting de amenajările în jurul monumentelor,
lacurilor prin materialitatea pavajului în cazul în care astea nu sunt traversate de
aleea de circulație.Fig (4) În cazul obiectelor care se află pe traseul de circulație, nu
se distinge neapărat materialitatea a spațiului de cea a circulației, sugerând că de
fapt, aleea e doar înlărgită pentru a face loc pentru obiect. Fig (10) Elementele
rețelei de circulație
C6: Elemente componente și principii de compoziție ale amenajărilor isagistice,
priveliștile și perspectivele încadrarea spațiului elemente componente
Volkspark Friedrichshain este caracterizat de o combinație de spații deschise, zone împădurite
și alei sinuoase. Parcul cuprinde o serie de monumente istorice așezate mai mult sau mai puțin
ascunse între copaci. Aleile pierdute între arbori și grupuri de vegetație creează o armonie între
natură și spațiile deschise, oferind vizitatorilor un peisaj divers și invitativ de explorat. Astfel
parcul nu are neapărat un mijloc sau centru de greutate, oferind mai mult diverse zone cu
caractere diferite și care trebuie descoperite parcurgând parcul.

O priveliște faimoasă este cea de pe Grosser Bunkerberg spre Turnul de TV, care se înalță printre Fig (11) Fântâna din front Fig (12) Desen vechi despre Fântână
clădirile Berlinului. Este o priveliște tip fragment dintr-o vedere panoramică și unidirecțională, o
experiență unică prin faptul că trebuie găsit prin vegetația densă de pe deal. Fig (17)

Un element al parcului care a supraviețuit distrugerile provocate în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial este Fântâna de basm (Märchenbrunnen). Fig (11) Proiectată în 1913 de
directorul de construcții al orașului Berlin, Ludwig Hoffmann, fântâna conține 106 sculpturi din
piatră reprezentând personaje din basmele tradiționale germane. Fântâna se poate accesa din
două direcți și oferă o perspectivă cu plan de bază ușor coborâtă, cu plan vertical natural alcătuit Fig (15) Monument pe
din arbuști dispuse dens, paralel pe cele două părți ale traseului și copaci aflate în spatele lor Fig (14) Plan Clopot
aleea de circulație
Fig (12) Fig (13).

O perspectivă interesantă este oferită și de lacul Grosser Teich, care invită oamenii să coboară
de pe calea de circulație principală și să treacă printr-o alee mai mică, intimă, între salcii, după
care se deschide perspectiva spre lac. Acest perspectivă are un plan de bază ușor ridicată,
datorită faptului că lacul se află la o cotă mai mică decăt parcul în general, acest lucru conferând
apei un caracter natural și ușor misterios, întrucăt începi să o percepi când cobori spre el. Planul
vertical alcătuit din copaci dealungul malului și de balustradă, închid un spațiu introvertit, ocupat
de suprafața de apă. Fig (18)

Perspectiva spre Clopotul Pacii are plan de bază orizontală și plan vertical în formă de U Fig Fig (13) Plan Fântână Fig (16) Clopotul Păcii
(16). Construcția mică care ține clopotul se află jumate în spațiul static definit de vegetația înaltă
care înconjoară acesta pe 3 laturi, jumate pe alee. Asfel clopotul și obiectul construit perfect
simetric se poate percepe din 3 direcții Fig (14).

Volkspark Firedrichschain este un parc total artificial, astfel elementele naturale nemodificabile
din el sunt legate mai mult de climă, de anutimpuri, de lumină, reflexia apei și peisajul dincolo de
parc al orașului. Parcul are a gamă largă de elemente narutale create, incluzând atăt suprafețele
de apă, căt și dealurile artificiale Grosser Bunkerberg și Kleiner Bunkerberg, construite din
dărâmături lăsate în urmă demolării a două turnuri antiaeriene din vremea celui de al Doilea
Război Mondial. Peste 2.000.000 m³ de moloz de bombardament a fost transportat în parc din
restul Berlinului și transformat în cele doi dealuri ,,munți,,. Acum acoperite cu plantații, nu se pot
distinge de caracteristicile naturale ale parcului.
Fig (17) Turnul TV de pe Fig (18)Lacu Grosser Teich
deal
C10: Vegetație - vegetație lemnoasă, vegetație erbacee
Specii predominante
Vegetația parcului s-a schimbat dealungul aniilor, astăzi niște specii predominante de arbori
sunt, stejarul, alunele, ulmul, castania, plopul, arinul și salciile în zonele cu apă. După celui de
al Doilea Război Mondial reconstruirea parcului a început după planurile lui Reinhold Lingner
însă tehnologia de ecologizare a molozului pe care a dezvoltat-o pentru Grosser Bunkerberg
și Kleiner Bunkerberg, ​​și, în special, selecția plantelor de arbori potriviți nu a fost implementată
în mod consecvent. Copacii pionieri cu creștere rapidă, cum ar fi arinii și plopii, care au fost
folosite pentru rezolvarea aspectului temporar, nu au fost înlocuiți în măsura necesară de
speciile finale de copaci cu longevitate mare.Au supravețuit totuși niște copaci vechi care au
fost declarate monumente naturale ale parcului.
Arbuștii predominanți sunt iedera și socul negru. Iedera înflorește târziu în an: din septembrie
până în octombrie, când multe alte plante s-au decolorat deja, contribuind astfel la atmosfera
colorată de toamnă. Socul negru este una dintre cele mai comune specii de arbuști din Fig (19) Plop Fig (20) Stejarul englezesc Fig (21) Platanul
Europa Centrală și era sacru pentru popoarele germanice și pentru celți, considerat o plantă cenușiu
protectoare pentru casă și curte.
Printre ierburile predominante se găsește trifoiul, păpădia, pirul și coada-calului, dar în parc se
găses diferite specii de plante aromatice, flori și plante medicinale în zone specifice.

Copaci monumente naturale din parc

Stejarul englezesc cel mai bătrân se află lângă lacul Grosser Teich. Are o înălțime de 18.5 m
dar în timp o să ajungă până la 35 sau chiar 50 m. Probabil a fost plantat în jurul anului 1835
și poate trăi până la 800 de ani.Fig (20)
Un alt monument natural e plopul cenușiu de lângă lacul Kleiner Teich. Este un hibrid de
plop alb și aspen tremurător și va crește până la aproximativ 35 m înălțime cu un diametru al
trunchiului maxim de 150 cm. Fig (19)
Al treilea specie monument e platanul englezesc, care nu este o specie indigenă, dar se Fig (22) Grădina parfumată Fig (23) Arțarii arginți de
presupune că este un hibrid din Platanus orientalis (platanul oriental) și Platanus occidentalis la Fântână
(paltinul american). Platanii englezești au frunze asemănătoare cu cele ale arțarului și au o Fig (24) Zone vegetație
caracteristiă deosebită: scoarța lor nu crește ci sparge pe măsură ce crește în grosime și
devine aruncată în bucăți mari. Datorită acestei proprietăți, grecii considerau platanul ca fiind
un copac al reînnoirii. Fig (21)
Ultimele copaci deosebite sunt cele patru arțari arginți care formează un baldachin impresionant
asupra fântânii Märchenbrunnen. Această specie de copac provine inițial din America de Sud
și are o culoare argintie caracteristică pe partea inferioară a frunzelor. Fig (23)

Zone vegetație joasă

În primăvara anului 2021, fosta zonă de grătar de pe Kleiner Bunkergerg a fost transformată
într-un habitat de insecte cu flori sălbatice, garduri vii de trandafiri sălbatici și pori negre,
denumit lunca cu flori sălbatice. Elemente structurale naturale, cum ar fi zone de nisip, grămezi
de lemn mort și movile de piatră au fost așezate pentru a găzdui cât mai multe viețuitoare.
O mică zonă a fost amenajat și pentru simțuri, umplut cu plante aromatice, medicinale, flori
și ierburi colorate ca o grădina parfumată pe versantul dealului Kleiner Bunkerberg. Fig (22)
C11:Vegetație - distribuția spațială a vegetației în
amenajările peisagistice
Efecte spațiale
Parcul lucrează cu doi tipuri de dispunere a vegetației înalte, vegetație de arbori și
arbuști înalte dispuse dens, care crează închidere vizuală și spațială asemenea unei
păduri și vegetație înaltă dar rară care e deschisă fizic, închisă parțial vizual încăt
se poate percepe mai mult din spațiu. În zonele cu copaci așezate mai rar, gazonul
domină pe plan orizontal jos, iar coroana copacilor sus. Între aceste două planuri,
trunchiul copacilor nu pare așa semnificativ, însă spațiul este ușor umbrit, plăcut de
parcurs și invită diferite tipuri de activități.Fig (25)
În zonele cu vegetație joasă mai predominantă, terenul rozelor, de lângă restaurant, Fig (25) Fig (26) Organizarea spațiilor
lunca cu florile sălbatice și gădina parfumată, copacii se retrag și se crează un spațiu
mai mare deschis. Arbuștii sunt folosite în așezare mai densă pentru direcționare în
zonele cu monumente, fântâni, Fig (27) și asemena copacilor, sunt prezenți pe cele
doi Bunkerberg în așezare mai sălbatică, pentru efectul de pădure.

Spații create
Spațiile definite de vegetație sunt mai mult cele statice: locurile de joacă, terenuri
de sport, piațete cu fântână sau monumente, chiar și în cazul lacurilor, vegetația
conturează mai mult apa în sine decât traseul în jurul lui. Traseele pietonale, treptele
și pistele de bicicete sunt pierdute între copaci, conferând parcului un caracter mai
natural. Totuși, vegetația crează spațiu dinamic în zonele cu vegetație densă, cum Fig (27) Fig (28) Zone cu arbori dense, rari Fig (29)
este pe cele doi dealuri, Grosser Bunkerberg și Kleiner Bunkerberg, unde straseul
spre sus este înconjurată de vegetație, dictând direcția ca o cale ascunsă într-o
pădure Fig (29). Zona cu vegetație mai redusă poate fi considerată un tip de spațiu
între static și dinamic, întrucăt el invită la parcurgere, dar totodată, prezența copacilor
oferă și loc pentru diferite activități înafara plimbatului. Lângă funcțiunile de sport,
terenuri de joacă, copacii sunt prezenți mai mult pentru umbră și stau mult mai
ordonat decât în zonele cu vegetație densă. Fig (28)

Organizare spațiilor definite de vegetație Fig (30) fundal Fig (31) Fundal apropiat Fig (32) fundal apropiat
Oragnizarea spațiilor definite de vegetație este dispunere grupată, punctele de îndepărtat
intere, spațiile de joacă, sport, monumente, de multe ori fiind așezate una lângă
celălalt. Totuși, se percepe și un fel de linearitate în felul care, zona cu arbori dipuse
mai rar, poate parcursă linear, iar din acest spațiu mai aerisit se pot percepe vizual
spațiile statice cu diferite funcțiuni. Fig (26)

Obiectele construite și vegetația

Vegetația din parc de multe ori funcționează doar ca fundal simplu pentru volumele Fig (33) Tipuri de
construite, atât pentru clădirile din străzile învecinate, căt și pentru monumentele vegetație în funcție
din interiorul parcului. Vegetația înaltă fie retrage și crează un fundal verde în spate, de aspectul spațiului
lăsând loc pentru un spațiu liber mai mare, fie crează un înveliș aproape intim în jurul creat
obiectelor construite aproape ascundându-le. Fig (30) Fig (31) Fig (32)
C12: Apa
Volkspark Friedrichschain are mai multe suprafețe de apă, fiecare destul de mică
dar cu funcțiuni și caractere diferite.

Großer Teich și Kleiner Teich - Lacul Mare și Lacul mic

Lacul mare este cea mai mare suprafață calmă de apă din parc, cu fântână în
mijloc și o mică insulă cu arbori. Insula cu arbori mai înalți care se deosebesc de
salcii aflate pe mal, devine repere și valorifică suprafața intinsă a apei. Lacul are
formă irregulară, creând atmosfera unei lac natural, coroana salciilor atingând
apa. Jur-împrejur există un traseu mai lat cu piatră roșcată, semnalând traseul
pincipal al parcului și în același timp, creând un contrast plăcut cu culoarea apei. Fig (34) Grosser Teich Fig (35) Grosser Teich
Lacul mic, spre deosebire de cea mare are o atmosferă mai intimă, fiind și
mai ascunsă decât celălalt lac, el oferind intimitate celor care ajung la el. Spre
deosebire de celălalt lac, are parapet robust din lemn, cu caracter temporar,
informal, care contribuie la sentimentul de intimitate și natură. Lacul mic este și
mai abundent în vegetație, aproape nu se observă marginea surafeței de apă.

Cascadă
Singura apă curgătoare din parc e un mic părău care curge printr-un pat de pietre
spre Lacul Mare. Apa începe ca un părău de munte și se lărgește în apropierea
lacului, unde are deja aspect destul de artificial, însă configurarea lui o face
potrivit pentru copii să joacă în el. Prin accidentarea terenului, se crează și o
mică cascadă.

Fântână de basm (Märchenbrunnen) Fig (36) Kleiner Teich Fig (37) Fântâna de basm
Cea mai faimoasă și una dintre cele mai vechi monumente ale parcului este
fântâna de basm a lui Ludwig Hoffmann. Structura grandioasă în stilul teatrului Fig (38) Suprafețele de
de apă italian a fost construită între 1902 și 1913 în vârful de vest al parcului și a apă
fost destinată ca un cadou copiilor din clasa muncitoare care erau în pericol de
tifoidă și rahitism. În ciuda arhitecturii impresionante în stil baroc timpuriu a unei
arcade curbate și a unei cascade puțin adânci, cu fântâni în fața ei, clădirea invită
copiii să se joace printre broaște care scuipă apă și să se minune de căprioarele,
câinii sau mistreții proiectați de Joseph Rauch pe balustrada arcadei. Pe
marginea cascadei, alături de țestoase de piatră, se află zece sculpturi de basm
ale sculptorului Ignatius Taschner: Cenușăreasa, Frumoasa Adormită, Hans
în Noroc, Albă ca Zăpada, Scufița Roșie și Fata cu cei șapte corbi. În spatele
fântânii de basm se află fântâna rotundă cu delfini de Georg Wrba.

Celealte fântâni al parcului sunt mult mai mici și au mai mult rol estetic. Există a
fântână lângă restaurant, la zona rozelor și una, nu departe de Märchenbrunnen,
lângă terenul de joacă spre vest.
Fig (39) Pârâul
Sursă imagini

Fig (1) - https://www.mapsland.com/maps/europe/germany/berlin/large-scale-detailed-old-map-of-berlin-city-1920.jpg

Fig (2) - Google maps, intervenit de către mine
Fig (3) - https://www.freiluftkino-berlin.de/pdf/Park_Friedrichshain.pdf, intervenit de catre mine
Fig (4), Fig (30) - https://walkyourdog.de/volkspark-friedrichshain/
Fig (6) - https://www.happystories.de/berlin-volkspark-friedrichshain
Fig (7) - https://www.joachimgerhard.de/arles/deutschland_berlin_volkspark_friedrichshain/fotogalerie.html
Fig (8) - https://kinderleicht.berlin/skatestrecke-im-volkspark-friedrichshain/
Fig (9) - https://www.artpal.com/buy/photography/places-travel/europe/germany/
Fig (11) - https://www.ich-geh-wandern.de/vom-alex-in-den-volkspark-friedrichshain
Fig (12) - https://en.wikipedia.org/wiki/M%C3%A4rchenbrunnen#/media/File:Maerchenbrunnen_Berlin_Friedrichshain_Zeichnung.jpg
Fig (13) - https://www.berlin.de/landesdenkmalamt/denkmale/aus-der-praxis-erkennen-und-erhalten/oeffentliche-anlagen/maerchenbrunnen-642056.php
Fig (14) - făcut de mine
Fig (15) - https://www.berlin-friedrichshain.com/volkspark.htm
Fig (16) - https://tickikids.com/berlin/volkspark-friedrichshain/
Fig (17) - https://www.reddit.com/r/berlin/comments/fk8i5g/spring_is_on_its_way_taken_from_the_top_of/
Fig (18) - https://planet-randy.com/blog/en/eintrag/volkspark-friedrichshain/
Fig (19)- https://www.monumentaltrees.com/de/deu/berlin/berlin/9153_volksparkfriedrichshain/
Fig (20) - https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Naturdenkmal_Stiel-Eiche_Gro%C3%9Fer_Teich_Volkspark_Berlin-Friedrichshain_06.JPG
Fig (21), Fig (22), Fig (23) - https://www.stiftung-naturschutz.de/fileadmin/user_upload/bilder/06_Service/05_Publikationen/Zweite-Auflage_Naturlehrpfad_Volkspark_Friedrichshain.pdf
Fig (25) - https://crocodilian.de/furnished-flat-berlin-friedrichshain/
Fig (27) - https://www.komoot.com/highlight/68045
Fig (28) - https://www.rbb-online.de/geheimnisvolle_orte/videos/Volkspark-Friedrichshain-Mont-Klamott.html
Fig (29) - https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Kleiner_Bunkerberg_(Volkspark_Friedrichshain)#/media/File:Aufstieg_Kleiner_Bunkerberg.jpg
Fig (31) - https://uberlin.co.uk/volkspark-friedrichshain-archives-uberlinuberlin/
Fig (32) - https://kinderberlin.com/2019/09/08/volkspark-friedrichshain/
Fig (33), Fig (10), Fig (3), Fig (26) - intervenit pe imagine: https://www.freiluftkino-berlin.de/pdf/Park_Friedrichshain.pdf
Fig (34) Fig (35) - https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gro%C3%9Fer_Teich_(Volkspark_Friedrichshain)
Fig (36) - https://www.berliner-freizeit-tipps.de/spaziergang-durch-den-volkspark-friedrichshain/
Fig (37) - https://www.tripadvisor.de/ShowUserReviews-g187323-d1788228-r259712971-Volkspark_Friedrichshain-Berlin.html
Fig (38) Fig (24)- intervenit pe imagine: https://www.stiftung-naturschutz.de/fileadmin/user_upload/bilder/06_Service/05_Publikationen/Zweite-Auflage_Naturlehrpfad_Volkspark_Friedrichshain.pdf
Fig (39) - https://inberlinbaby.tumblr.com/post/628625375666241536/keeping-cool-at-the-bachlauf-in-volkspark

Bibliografie

https://www.nannybag.com/en/guides/berlin/relaxing-in-berlins-many-parks-and-green-spaces
https://www.natur-entdecken-pankow.de/volkspark-friedrichshain/
https://denkmaldatenbank.berlin.de/daobj.php?obj_dok_nr=09046084
https://www.monumentaltrees.com/de/deu/berlin/berlin/9153_volksparkfriedrichshain/
https://www.berlin.de/tourismus/parks-und-gaerten/3560363-1740419-volkspark-friedrichshain.html
https://kapitel-zwei.de/notes-from-east-berlin-volkspark-friedrichshain/
https://panama.inaturalist.org/posts/67701-volkspark-friedrichshain-berlin-germany-june-29-2022
https://web.archive.org/web/20100528233657/http://www.stadtentwicklung.berlin.de/umwelt/stadtgruen/gruenanlagen/de/gruenanlagen_plaetze/kreuzberg/volkspark_friedrichshain/index.shtml
https://www.happystories.de/berlin-volkspark-friedrichshain
https://www.monumentaltrees.com/de/deu/berlin/berlin/9153_volksparkfriedrichshain/
https://www.freiluftkino-berlin.de/pdf/Park_Friedrichshain.pdf
Erlebnispfad Stadtnatur im Volkspark Friedrichshain, Bezirksamt Friedrichschain kreuzbergt, Berlin, 2022