BALDEA MAJA

AN VI ARH

DISCIPLINA: METODE CONTEMPORANE

MUNCHEN

DISTRICTUL COMERCIAL FUNF HOFE

1. CUPRINS:

2. MUNCHEN DISTRICTUL COMERCIAL FUNF HOFE

CONTEXT GENERAL CONTEXT URBAN OBIECTUL URBAN SI ARHITECTURAL FUNF HOFE OBIECTUL CULTURAL FUNF HOFE IMPACT CONCLUZII DATE TEHNICE

3. BIBLIOGAFIE

4. MATERIAL BIBLIOGRAFIC

2 MUNCHEN

DISTRICTUL COMERCIAL FUNF HOFE

Shopping is probably the last remaining form of public activity. With a battery of ever more rapacious techniques it has infiltrated almost every form of urban living, if not replaced it. Rem Koolhas

2.1 CONTEXT GENERAL In prezent capitala Bavariei sufera numeroase transformari constructive sub forma de reabilitari. La baza acestei restructurari pe scara larga sta dinamismul economic al metropolei. Chiar in centrul orasului se situeaza interventia Funf Hofe, derulata in doua etape; prima faza finalizata a fost partea de sud, urmata de finalizarea partii de nord. CONCURS. Proiectul Funf Hofe (cinci curti) este rezultatul concursului lansat in anul 1994 de concernul bancar HypoVereinsbank, avand ca tema restructurarea unui intreg cvartal din centrul istoric al orasului Munchen. Cuplul de arhitecti Jaques Herzog & Pierre de Meuron au castigat concursul cu o propunere radicala ce prevedea daramarea tuturor constructiilor ridicate dupa cel de-al doilea razboi mondial, constructii care reprezentau o masa importanta din districtul bancar traditional al orasului. FAZE CONCEPTUALE. Conceptul initial se va transforma in timp. Arhitectii au propus un plan de restructurare totala si un concept de cladiri asemenea unor pietre imense in cartier (weighty stones in the quarter). Ideea initiala presupunea tabula rasa, si ar fi insemnat distrugerea unui intreg cvartal din tesutul istoric daca aceasta ar fi fost pusa in aplicare. Motivul exact pentru care s-a renuntat la aceasta propunere se pare ca ramane necunoscut, dar in mod sigur locuitorii orasului au combatut vehement propunerea. Este destul de cunoscut faptul ca populatia Munchenului este reticenta in ceea ce priveste arhitectura moderna, si in special in ceea ce priveste interventiile in zona istorica de a carei imagine sunt profund atasati. Publicul activ din punct de vedere local a initiat un protest prin care cerea pastrarea intacta a fatadelor de pe strada Theatinerstrasse. Astfel interventia comisiei monumentelor istorice nici nu a mai fost necesara. In anul 1997 bancile Hypobank si Vereinsbank fuzioneaza, determinand refacerea proiectului. Fuziunea nu inseamna doar o schimbare a beneficiarului, ci si o schimbare a temei de proiectare. Ca rezultat, cvartalul cu o suprafata de 20.000 mp nu mai era in totalitate necesar nevoilor bancii. De aceea, arhitectii Herzog si de Meuron au fost solicitati sa realizeze un nou proiect, menit sa garanteze atat folosirea optima a suprafetelor prin functiuni comerciale, restaurante si birouri, precum si satisfacerea locuitorilor, atat de critici si conservatori. POZITIA ARHITECTILOR. Jaques Herzog si Pierre de Meuron considera acesta interventie urbana ca fiind un raspuns european convingator la shopping-mallul american. Desi critica locuitorilor a fost vehementa, ea a avut efecte benefice asupra proiectarii, dupa cum recunosc indirect arhitectii: we dont mourn the earlier solution (Jaques Herzog).

2.2 CONTEXT URBAN

Zona in care s-a dezvoltat districtul comercial Funf Hofe face parte din vechiul centru urban al orasului. Arealul facea parte din cartierul Kreuzviertel, a carui existenta este semnalata inca din secolul paisprezece. In comparatie cu celelalte trei cartiere istorice ale orasului, acesta are o structura aparte. Cartierul va deveni centrul religios, aici stabilindu-si in evul mediu manastirile si domeniile numeroase ordine: augustinii, iezuitii, teatinii, karmelitii si ale karmelitinii. S-au construit biserica Frauenkirche (devenita simbolul orasului), numeroase locuinte ale clericilor, cimitirul si biserica Salvatorkirche, spitalul Rochus si numeroase alte edificii. In aceeasi perioada s-au stabilit aici si mestesugari, dar intr-o proportie mai mica decat in celelalte cartiere. Ulterior cartierul va deveni centrul politic, aici construindu-se palatul regal al dinastiei Witellsbach, cancelaria de stat si gradinile regale. Palatul die Residenz va functiona ca sediu al monarhiei bavareze din anul 1385 si pana in momentul caderii acesteia in anul 1918. Membrii succesivi ai dinastiei Wittelsbach au extins castelul original de secol paisprezece, generand un complex de palate dezvoltate in jurul a sapte curti. Intregul complex, inclusiv teatrul rococo Cuvillis-Theater, au fost distruse in intregime in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial si ulterior reconstruite si restaurate. In prezent zona centrala a orasului este un complex urban bine inchegat care s-a dezvoltat pe structurile urbane medievale, renascentiste si baroce. Munchen City este denumirea oficiala a actualului centru, suprapus centrului istoric. Orasul istoric a devenit in prezent un centru cultural extrem de puternic, constituind atat o atractie turistica, cat si o atractie pentru populatia locala care il prefera ca loc de petrecere a timpului liber.

2.3 OBIECTUL URBAN SI ARHITECTURAL FUNF HOFE EVOLUTIA CVARTALULUI. Intregul cvartal a suferit transformari fundamentale, de trei ori la rand, la intervale a cate cincizeci de ani. In anul 1898, banca Bayerische Hypoteken- und Wechsel-Bank se muta in aceasta locatie, intr-un sediu neobaroc. In urma celui de-al doilea Razboi Mondial, zona sufera distrugeri in proportie de 95%, iar banca va fi nevoita sa construiasca un nou sediu de-a lungul strazii Theatinerstrasse. Cladirea, proiectata de arhitectul Adolf Abel, va fi terminata in anul 1953. Fatada sa lunga reprezenta o interpretare conservatoare a puritanismului anilor 1920. Cladirea avea o singura interventie structurala notabila, respectiv Arcada Hypo. Aceasta arcada, impreuna cu curtea imobilului, reprezentau o prima realizare a planului de dezvoltare urbana initiat de Adolf Abel in zona centrala a orasului. Planul de dezvoltare urbana, datand din 1945, avea ca scop deschiderea cladirilor spre oras, prin secvente variate de scuaruri, curti interioare si arcade. Proiectul acesta va ramane insa nerealizat, datorita legislatiei urbane a orasului Munchen care a ramas nemodificata pentru acea perioada. PRINCIPII ARHITECTURALE. Principiul director al acestei interventii ar putea fi expus ca o proiectare urbana indreptata spre interior. Cladirile istorice existente au fost golite si pastrate sub forma unor carcase exterioare. Faptul ca interventia era orientata catre interior duce la pastrarea fatadelor a caror situatie fusese mult disputata. Fatadele istorice ale Palatului cardinalului, Palatului Portia si a fostei Banci bavareze au fost pastrate aproape integral. Masa construita initiala este pastrata in proportie de 60%. Un alt principiu, prezent in primele faze conceptuale si pastrat in solutia finala este cel al conectarii cladirilor printr-o retea deasa de arcade si curti. Principiul este legat de proiectul lui Adolf Abel si implicit de traditia locala, curtile interioare constituind elemente tipice ale spatiului urban si ale traditiei constructive locale. In ciuda similaritatilor structurale, Herzog & de Meuron utilizeaza un limbaj formal si spatial in opozitie cu conceptul lui Abel. Arhitectii au urmarit crearea unui efect senzual al arhitecturii, al spatiului si al parcursului. Spatiul este configurat prin alternarea de spatii largi/spatii inguste, prin generarea unui sistem de trasee si a unei secvente de curti interioare acoperite/deschise. Efectul final este introducerea lumii exterioare in interiorul spatiului semideschis si inchis prin intermediul curtilor interioare deschise. Lumina solara, ploaia si zapada patrund liber in miezul cladirii. Peretii multistratificati cu obloane din metal perforat catre exterior sunt o tema dominanta a curtilor interioare, si nu numai. Privind spre exterior, impresia este aceea a lumii privita printr-o serie de filtre fine. Transparenta este calitatea comuna tuturor spatiilor. Privirea poate circula liber prin fatade realizate in intregime din sticla. FATADA THEATINERSTRASSE. Functiunea interioara isi prezinta fata adevarata orasului intr-un singur loc, prin fatada de pe strada pietonala Theatinerstrasse. La cererea clientului o fatada moderna a fost inserata intre fronturile istorice, avand rolul unui semnal vizual. Ea marcheaza atat noua functiune generala integrata tesutului urban, precum si accesul catre galeria de arta preexistenta Hypo Kunsthalle. Interventia a creat in cadrul strazii o anumita tensiune cu efect pozitiv. Fatada este un perete multistratificat. Catre exterior, ea este alcatuita din obloane metalice perforate de culoarea bronzului dispuse la un metru distanta de fatada de sticla. Obloanele constituie atat elemente dinamice in compozitia fatadei, cat si ecrane de protectie impotriva radiatiei solare.

CURTILE INTERIOARE. Designul fiecarei curti interioare difera in mod deliberat. Curtile deschise Perusa si Portia creaza un curent de aer care circula prin galeriile comerciale. Perusahof Este un spatiu imaterial. Curtea este flancata de panouri de sticla verde transparenta care prin reflexie incetoseaza relatia dintre sus/jos si interior/exterior. Portiahof Este un spatiu gradina. Curtea deschisa deserveste o functiune gastronomica si este destinata destinderii, fiind adorsata pasajului Pranner. Maffeihof Gartenhof (Amirahof) Viscardihof Promenadehof Este a sasea curte, nou constituita in cadrul structurii de curti existente.

PASAJELE. Salvatorpassage - In contrast cu ambianta rece a fatadelor interioare de sticla, plante tropicale cresc de sus in jos sustinute de o structura metalica, deasupra spatiului interior cu inaltimea de 14 metri. Prannerpassage Este un pasaj ingust cu valente poetice. Granule fine de sticla au fost imprimate in cimentul pardoselii pasajului sub forma de imagini reprezentand vederi aeriene ale orasului. Pasajul ingust este modelat in forme organice pe directia est/vest. Spatiul de tip tunel este decorat cu o textura iregulata alcatuita din oglinzi micute de forma rotunda inserate in tencuiala, ele relationand interiorul cu panourile cu perforatii circulare ale fatadei exterioare. Spre strada tunelul se desface in doua ramificatii, dintre care una iese in strada iar una se termina intr-o fereastra a fatadei neobaroce care radiaza lumina violeta spre strada. Perusapassage

2.4 OBIECTUL CULTURAL FUNF HOFE Ansamblul Funf Hofe se impune ca un obiect cultural complex care intareste caracterul cultural al tesutului urban istoric. Obiectul propune un mixaj de functiuni cu caracter elitist integrate orasului, prin alaturarea si intercalarea comertului cu arta, gastronomia, locuirea si spatii de birouri. Prin reconfigurarea unui important centru cultural (galeria de arta Kunsthalle) si prin utilizarea unei arhitecturi noi si autentice s-a reusit sporirea calitatii mediului urban. GALERIA DE ARTA KUNSTHALLE. Fundati culturala Hypo a fost infiintata in anul 1983 si are ca scop promovarea bunurilor de natura culturala. Ea si-a dobandit recunoasterea publica in special prin galeria Kunsthalle, care se impune in peisajul cultural al Munchenului prin expozitii regulate de mare amploare. Galeria si-a inceput activitatea in anul 1985, si s-a impus ca un punct de referinta in cadrul strazii pietonale Theatinerstrasse. Prin interventia actuala spatiile galeriei au fost reconfigurate si actualizate. Galeria de arta Hypo Kunsthalle a fost mutata din fostele spatii pe care le ocupa, astfel incat sa beneficieze de sali cu dimensiuni variate precum si de cat mai multa lumina naturala. Structural, galeria este alcatuita din opt spatii de expunere conectate prin pasaje simple, cu pereti clar definiti si spatii de serviciu mascate, conformate cererii curatorilor si artistilor. Sistemul de iluminare light boxes dezvoltat de Herzog & de Meuron pentru London Tate Modern este preluat si rafinat, generand elemente importante in definirea spatiilor de expunere. Prin cutiile de lumina, lumina naturala, cea artificiala si

lumina combinata sunt difuzate in spatiile interioare prin folii translucide, eliminand aproape orice umbre. COMERT. Galeriile comerciale ofera o larga gama de produse de lux apartinand unor numeroase nume de marca: 36 de magazine sunt inchiriate designerilor internationali (Strenesse, Virmani, Tokyo), si 22 unor firme cu o lunga traditie locala (Pfeifen Diehl 1860, magazinul de incaltaminte Baumeister 1871). GASTRONOMIE. Complexul contine numeroase restaurante si cafenele de lux, locuri cu atmosfera propice atat intalnirilor de afaceri cat si destinderii, menite sa asigure animatia galeriilor comerciale si pe timpul noptii. BIROURI. Zona amplasata central in cartierul bancar istoric, intr-un ambient cultural si cu legaturi de transport excelente constituie un suport ideal pentru birouri. Complexul dispune de o suprafata de aproximativ 6.000 mp destinata birourilor. LOCUIRE. Complexul contine numeroase spatii de locuit destinate inchirierii, majoritatea grupate in jurul curtii Amirahof. Beneficiarii se bazeaza pe senzatia locuirii generata de complexitatea spatiului si de atractivitatea mixajului de functiuni din proximitate.

2.5 IMPACT Odata cu inaugurarea primei faze de constructie, districtul comercial Funf Hofe a devenit un Iandmark in constiinta locuitorilor orasului. Acceptarea atat de facila din partea comunitatii se datoreaza partial semnificatiilor si functiunilor anterioare pastrate (sediul Hypovereinbank) si amplificate (galeria de arta Kunsthalle), precum si unei ample campanii de promovare a obiectului in sine. Noua interventie a devenit cunoscuta publicului in special prin fatada de pe starda Theatinerstrasse, integrata deja in folclorul urban si denumita de localnici camasa de zale. INTERNET. A fost creata o pagina de web (www.fuenfhoefe.de) dedicata complexului Funf Hofe vazut ca un obiect in sine, in care acesta este prezentat din perspective multiple: urban, arhitectural, functional, cultural. Prezentarea nu se vrea a fi una de specialitate, ci se adreseaza publicului larg, potentialilor consumatori, punand accentul pe atractivitatea ansamblului si pe gama larga de activitati pe care acesta le ofera. Prezentarea pentru internet are toate caracteristicile unei campanii publicitare: - obiectului i se asociaza un logo, - obiectul este prezentat punctandu-se principalele sale calitati si succesul pe care l-a avut pana in prezent, - obiectul este prezentat prin imagini cat mai reprezentative, respectiv prin intermediul mouse-klick-ului poti efectua o plimbare virtuala prin principalele pasaje. TELEVIZIUNE. Ansamblul este prezentat indirect si in campanii publicitare de televiziune. Un exemplu il constituie campania publicitara a canalului PRO 7, care a fost filmat in pasaje si in lobby-ul galeriei de arta. Urmeaza integrarea sa ca suport estetic in videoclipuri si filme. Astfel obiectul arhitectural este investit cu valente estetice, fiind privit de camera de filmat ca un obiect de arta pur.

PUBLICUL VIZAT. Functiunile preexistente, respectiv sediul bancar si galeria de arta, garanteaza mentinerea clientilor de pana acum. Faptul ca spatiul care contine aceste functiuni a fost reconfigurat si imbunatatit din punct de vedere al calitatii ambientale constituie un potential de atractie pentru noi clienti. Din perspectiva intregului complex functional, desi imaginea principala pe care varianta oficiala de prezentare (pagina web) o propune, respectiv un ansamblu care se deschide spre si este dedicat orasului, obiectul Funf Hofe este de fapt destinat elitelor, respectiv unui public cu un anumit statut economic. Spatiile de birouri destinate inchirierii sunt adresate in special firmelor financiare, data fiind si traditia locala, iar spatiile de locuit, spatiile comerciale si serviciile sunt de fapt destinate celor ce vor lucra in aceste birouri. Astfel sintagma oras in oras prin care este descrisa interventia din punct de vedere urban capata un dublu sens: urban, prin configuratia spatiala si traseele interioare publice care se formeaza, si financiar, prin publicul care il va utiliza in mod real.

2.6 CONCLUZII La scara metropolei, Funf Hofe reprezinta un castig atat in ceea ce priveste arhitectura eleganta si realizata inteligent, cat si in ceea ce priveste mecanismul de functionare urban. La scara europeana, Funf Hofe reprezinta un model pentru reabilitarea urbana. SEMNIFICATII LOCALE. Complexul, finantat de concernul bancar cu cea mai veche traditie din oras, inserat in mijlocul centrului financiar al orasului Munchen, care este la randul sau cetrul financiar a regiunii Bavaria, a fost sortit de la inceput sa fie simbolul orasului. Desi aceasta semnificatie nu a fost formulata oficial, orasul in plina dezvoltare are nevoie de un simbol modern care sa reflecte situatia sa reala. Pana in prezent aceasta functie i-a fost atribuita vechii primarii situate in piata centrala Mariensplatz, un edificiu neogotic ridicat in perioada 1867 1893. Singura semnificatie a acestuia pentru oras este cea turistica, nu atat ca obiect arhitectural cat in special datorita spectacolului oferit de ceasul cu figuri care se pun in miscare de doua ori pe zi. Locatia noului centru financiar nu putea fi aleasa mai bine: contextul urban in care complexul Funf Hofe a fost introdus avea deja un substrat simbolic puternic, relatii foarte bune cu intregul oras precum si o infrastructura excelenta. SEMNIFICATII GLOBALE. In Europa, in ciuda tendintei generale de privatizare, inca mai credem in salvarea centrelor istorice ale oraselor printr-o politica (centrala) consistenta bazata pe mixajul functiunilor, pe reutilizarea substantei, pe sporirea densitatii urbane si pe o expansiune puternica a servicilor publice. Orasul tipic european nu este o aglomeratie urbana imensa, ci este reprezentat de metropole si orase mari, al caror numar de locuitori este cuprins intre 100.000 si 4.000.000. Aceste orase, in marea lor majoritate, poseda centre istorice bine pastrate. Desi ele sunt supuse acelorasi impulsuri de transformare ca si restul centrelor urbane ale lumii, fie ca acestea se afla in emisfera vestica, in Asia sau in lumea a treia, transpunerea fizica transformarii difera. Dezvoltarea in Asia duce la o crestere excesiva pe verticala si orizontala, in timp ce in Europa orasele in transformare tind sa recupereze si sa reinterpreteze spatiul urban din zonele centrale si sa intensifice densitatea acestuia. Complexul urban Funf hofe este promovat ca un reper pentru dezvoltarea urbana europeana. Disputa cea mai aprinsa in prezent legata de dezvoltarea oraselor europene cu centre istorice este legata de indepartarea sau pastrarea si restructurarea tesutului vechi care nu mai corespunde noilor cerinte functionale. In cadrul acestui proiect au fost studiate ambele posibilitati, fiind aleasa cea mai

viabila pentru situatia in cauza. Faptul ca o parte a orasului, integrata intr-un context puternic al memoriei locale, este pastrata si reinterpretata constituie un avantaj, creand un cadru familiar pentru un spatiu urban de tip nou. Crearea de spatii conforme cu noile tendinte, atunci cand dezvoltarea implica un stil de viata diferit si noi modalitati de desfasurare a procesul muncii, nu presupune obligatoriu construirea unei parcele libere, ci poate presupune transformarea unui spatiu preexistent si deja bogat ca memorie urbana. REZULTAT. Aceasta interventie a dat nastere unui catalizator urban. Funf Hofe devine un element capabil a genera reactii atat in esutul urban cat si in modul general de functionare al orasului. Integrarea mixajului de functiuni in esutul istoric ii sporeste atractivitatea si ii asigura functionarea. Restructurarea urbana a avut loc intr-un mod pozitiv, conferind unui tesut vechi un potential nou si o atractivitate sporita. Astfel interventia a creat premisele unei noi tendinte in abordarea dezvoltarii urbane, o baza de discutie pentru viitoarele interventii. FACTORI DE RISC. Atitudinea viitoare fata de aceasta interventie trebuie sa pastreze un caracter critic. Ea nu poate constitui un model tipologic general valabil, ci se refera la un caz particular. Intregul obiect arhitectural este profund estetizat, pana in detaliu. Acest fapt are un efect pozitiv asupra perceptiei spatiale si asupra perceptiei generale a obiectului de catre publicul larg, dar risca sa altereze restul calitatilor spatiului arhitectural. In caz extrem, principala atractie va deveni Funf Hofe ca obiect artistic si nu ca un complex multifunctional.

2.7 DATE TEHNICE Funf Hofe Munchen/Germania, strazile Theatiner-/Salvator-/Kard-/FaulhaberBeneficiar Bayerische Hypoteken- & Vereinsbank AG, Munchen Proiectant Herzog & de Meuron Echipa de proiectare Jaques Herzog, Pierre de Meuron; Robert Hosl, Tim Hupe; Sascha Arnold, Andrea Bernhard, Jean-Claude Cadalbert, Eric Frisch, Martin Frohlich, Susanne Kleinlein, Susanna Knopp, Katharina Kovarbasic, Ursula Muller, Fabian Ochs, Heiner Reimers, Peter Reinhard, Florian Schmidhuber, Markus Wassmer; Konstanze Beelitz, Rolf Berninger, Silvia Beyer, Enrica Ferrucci, Agnes Forster, Milena Kondorferska, Jan Kurz, Julia Lingenfelder, Jan Frederik Peters, Matthias Pektor, Daniel Reisch, Christoph Rottinger, Christian Schuhle, Korinna Thielen Lucrari de arta Remy Zaug, Bassel; Thomas Ruff, Dusseldorf Structura Obermeyer Planen + Beraten, Munchen Proiectarea fatadelor Memmert & Partner, Neuss Acustica Mohler & Partner, Munchen Iluminare Peter Andres ( galeria de arta, pasajele) Arhitecti peisageri Burger Landschaftsarchitekten, Munchen

suprafata utila

78.000 mp

suprafata construita volum initiere concurs inceperea proiectarii inceperea constructiei finalizarea fazei 1 finalizarea galeriilor de arta deschiderea costul constructiei

13.500 mp 340.000 mp 1994 1995 1999 2/2001 6/2001 2003 aprox. 138 milioane EUR

3 BIBLIOGAFIE: -Detail 3/2001 Einfaches Bauen - Architektur Aktuell 1-2/2002 urban catalysts -INTERNET: www.fuenfhoefe.de www.hypo-kunsthalle.de

4 MATERIAL BIBLIOGRAFIC