HALELE CENTRALE PLOIESTI

Descriere istorica:
Municipiul Ploieti este unul din oraele mari ale Romniei, reedin a judeului Prahova, fiind situat la 60 km nord de Bucureti. Ploietiul este un important nod de transport, situndu-se pe drumurile care leag capitala Bucureti de Transilvania i Moldova. Este supranumit capitala aurului negru, oraul fiind vechi centru al industriei petroliere, avnd patru rafinrii i alte industrii legate de aceast ramur (construcii de maini, echipamente electrice, ntreinere). Prezena unor ploieteni pe pieele unor orae din Ardeal denot c localitatea avea un nume i o baz economic ce-i permiteau s intre n relaii comerciale cu centre de peste muni. Pn la instaurarea regimului comunist n Romnia a purtat numele de Ploeti i a fost reedina judeului Prahova (interbelic). La 1 august 1943 i n vara anului 1944, Ploietiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. Dup 1944, n cadrul transformrilor sociale i economice sub regimul comunist, importana oraului a sczut. Dup 1990 cunoate din nou un avnt economic i cultural. Ploietiul, unul dintre oraele cele mai importante ale rii, se afl la cea mai mic distan de capital, i cu toate c pe parcursul a patru secole a avut strnse legturi cu aceasta, el i-a pstrat personalitatea. Populaia oraului a crescut ntr-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intens a economiei sale. n 1810, n condiiile ocupaiei strine, ale ncletrii n lupta cu boierii Muruzeti, erau 2024 de locuitori. La recensmntul populaiei din 2011municipiul avea 201.226 locuitori Datorit exploatrii de petrol din zona oraului, nc de timpuriu acesta a devenit un ora industrial, aici construindu-se prima rafinrie din lume Deoarece Ploietiul era cel mai mare productor de petrol din Europa, acesta a fost denumit Capitala aurului negru. Dei n prezent cantitatea de iei extras n zon scade continuu, cele patru rafinrii prelucreaz cantiti nsemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucuresti,Constana i Giurgiu. Oraul a rmas ancorat n aceast industrie, cu preponderen n industria extractiv de prelucrare a ieiului i industrii legate de aceast ramur (construcii de maini, echipamente electrice, ntreinere, etc.). n raport cu cifra de afaceri aceast ramur a industriei ocup primul loc cu

39,6% i este urmat la mare distan cu doar 17,7% de industria alimentar a buturilor i a tutunului i cu 14,5% energia electric i termic, gaze i ap In ceea ce priveste demografia amintim o explozia demografica rezultata de aducerea de oameni din mediul rural pentru a deveni muncitori in fabricile si rafinariile locale. Din 1948 pana in 1966, populatia orasului a crescut cu peste 50%, fiind vorba de mai mult de 50.000 de noi locuitori n prezent vegetaia este cea specific marilor aglomerri urbane, format ndeosebi din esene ornamentale i de aliniament, plantaii de castani, plopi i salcm, spaiile verzi i parcurile fiind destul de restrnse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul oraului, parcul Mihai Viteazul, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, n medie, 3,2 mp. pe locuitor. Pe raza oraului pot fi vzute i cteva exemplare de arbori endemici, aclimatizai n timp, care se afl sub ocrotirea legii, printre care i arborele mamut secular - sequoia dendron giganteum din curtea Muzeului Memorial Paul Constantinescu (str. Nicolae Blcescu nr. 15), smochini, dar i cteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlsiei. n vechile cartiere, cu case pe pmnt, locuitorii continu s planteze pomi fructiferi (viinul, cireul, mrul, nucul etc.) i s cultive legume i flori.

Halele Centrale- prezentare

Din perspective utilitarului si a functionalismului multiplu,Halele Centrale ale Ploiestiului este cel mai cunoscut si discutat proiect. De la studenti pana la marii specialisti,toti aprecieaza modernitatea si unicitatea acestei immense cladiri, conceputa ca un adevarat complex commercial, destinat nevoilor publice, imbinand frumosul cu folositorul si practicul.Este recunoscuta drept capodopera lui Socolescu,caruia,i-a consacrat multi ani din viata,pana a ajunge sa fie data in folosinta si sa intre in circuitul public. Ideea a pornit de la nevoile orasului care dupa 1900 incepe sa se dezvolte iar comertul traditional de piata sa capete amploare.Timp indelungat spatiile de vanzare ale orasului fusesera o sursa de mizerie si poliferare a bolilor.Edilii se gandeau demult la gasirea unei solutii radicale care sa permita desfasurarea unui comert civilizat si sanatos. Venise vremea ca ea sa devina obiect de studio iar T.T Socolescu este desemnat sa treaca rapid la elaborarea unui concept pentru construire.Studiul acesta presupunea nu numai gasirea unui amplasament convenabil si a solutiilor tehnice ci el trebuia sa vina cu elemente de arhitectura utilitara, de performanta, moderne,care se puteau implanta si in Ploiesti. Aceasta intelegere il obliga pe Socolescu sa treaca rapid la fapte.In iarna anului 1913 va face o deplasare cu caracter documentar-explorator la Budapesta si Viena dupa care va redacta un memmoriu sintetic in care prezinta cateva variante-vazand la fata locului halele mai noi pt vanzare en-detail ca sip e cele de en-gros din Geneva,Stuttgard,Frankfurt,Leipzig,Munchen, Berlin.

Studiul pe care il va face apoi va contine o privire atenta a subiectului analizat, concentrata asupra a trei elemente si anume: 1) de natura urbanistica-adica a gasirii locului cel mai potrivit pe harta orasului; 2) constructiv-arhitecturala insemnand o optiune clara relativ la solutia de plan si de mijloace tehnice; 3)gospodareasca-in sensul corelarii nevoilor cotidiene,la nivel strict unam,cu cele ale trebuintelor legate de specificul sistemului traditional de dependinte in alimentarea orasului si a regiunii. A facut studiul si a refacut planurile insa a intampinat alte obiecyii aspre.Criticile n-au incetat pana in mai 1930 cand va obtine Premiu I la Salonul oficial de arhitectura pentru Proiectul Halelor Centrale. Pentru realizarea acestui complex de constructii a fost nevoie de un efort urias.El se compunea atunci si a ramas in mare parte,si azi,asemanator compratimentat,dar beneficiind de alte dotari si de alti utilizatori:dintr-o hala generala pentru carne si zarzavaturi, la parter ocupand un patrat interior de 50/50m, la etaj cu patru cai de acces,fiind standuri pt mezeluri si branzeturi cu spatioase dulapuri frigorifice,doua laptarii, ceainarii-cu terase pt vara,fructarii si florarii.In subsolul acestei hale era uzina frigorifica cu fabrica si depozitul de gheata, erau de asemenea si depozite frigorifice pt carne,oua,fructe precum si depozite simple pt zarzavaturi.Alaturi era o hale taraneasca si o hala de peste.Subsolurile aveau si ele totodata o folosinta privind primirea so stocarea marfurilor.De jurul imprejurul acestor hale erau amplasate numeriase magazine de talie mica.In fatada principala,deasupra magazinelor functionau birourile administratiei si laboratorul.In aripa stanga, iesirea la Turnul cu Ceas era ocupata, la parter de un bar iar la etaj de un restaurant de lux, cu terasa de vara.In multe spatii interioare sau exterioare erau sediile administrative-generale sau bacanii.Astazi destinatiile comerciale din hala generala s-au schimbat,ramanand aproape neschimbate cele din hala taraneasca si cea de peste. Arhitectul a utilizat ca sistem de constructie betonul simplu si mai ales cel armat,ziduri de caramida aparenta,la fatade, de piatra naturala si artificiala,soclul imbracat in granit negru de Belgia, iar la interior gresii si faiante din Cehoslovacia,mozaicuri asa cum vazuse la cel mai multe dintre halele vizitate.Toate aceste mijloace de constructii aveau nevoie de o arhitectura potrivita,care sa rezulte din necesitatea si specificul constructiei.Socolescu a urmarit spre expemplu ca prin acea larga cupola care se ridica deasupra halei principale,sa raspunda,in primul rand utilului,acoperind un mare spatiu,bine aerat si luminat obtinand si un effect de arta,atat in interior cat si prin aspectul corespunzator al extreriorului. Turnul simbolic ce rupe voit o simetrie,domina piata si chiar cartierul central.De asemena cupola este in mod real o piesa ft interesanta a acestui ansamblu,dar si cea mai dificila parte de realizat a acestei cladiri.Este conceputa asemanator celei din Leipzig, inscriindu-se intr-un patrat de 37m, avand intre stalpii de sustinere 40m,pe diagonala. Planurile de beton armat ale cupolei au fost calculate de catre prof.dr.R Saliger din Viena iar planurile pt betonul armat folosit in restul halelor sunt semnate de inginerul constructor Mircea Radu fiind o noutate pt acele timpuri. Executia lucrarii a durat 4 ani, 1930-1935, darea ei in folosinta s-a produs la data de 1.XI.1935, inaugurarea oficiala avand loc patru saptamani mai tarziu, intr-un cadru solemn.

In vizunea sa, arahitectul, voia sa mearga mai departe si a proiectat o noua hala numita Hala engroscu subsol,parter si o curte,ce urma sa fie amplasata pe actualul spatiu al pietei,din spatele halei centrale. Cladirea Halelor Centrale se distinge mai intai printr-o buna organizare a spatiului interior.Impreuna cu anexele,birourile depozitee si restaurantul ocupa o suprafata construita de aproximativ 6500mp. Arhitectura conceputa cu un schelet de cadre de beton armat si zidarie de caramida aparenta,se distinge prin forme simple,bine proportionate,printr-o ingrijita executie,ca si prin tendinta de a realize o expresie plastica umanizata, opusa uscaciunii si saraciei plastice a celor mai multe realizari ale asa numitei arhitecturi a betonului armat.Multe spatii s-au reorganizat sau au disparut.Cateva ocazii au fost legate profitabil de nevoia de reabilitare si adaptare la nou:bombardamentele si cele trei mari cutremure.Dar nu s-a intervenit asupra constructiei decat pentru intarirea rezistentei ca si pt mici modificari ale destinatiei spatiilor ori pt finisaje.S-au executat deci lucrari de consolidare a edificiului dar si unele schimbari de folosinta a suprafetelor. Cu aceasta ocazie este regretabil ca s-au sters si numele unor porti ale halelr precum Bursa,Piata Taraneasca si Brasov. Despre frumusetea si origialitatea acestei cladiri s-a vorbit in epoca atat in tara cat si in strainatate iar aprecierile au si astazi aceeasi incarcatura apreciativa si acelasi respect pt o constructie fara egal pe care arhitectul T.T Socolescu a reusit s-o infaptuiasca cu brio.

A) loc si prezenta
Halele centrale sunt situate in centrul orasului Ploiesti.Aceasta cladire realsita din anii 30 poate fi privita ca o za a unui lant de opera arhitecturale deoarece dezvolta o relatie cu obiectivele similare precum Palatul Culturii,Casa Sindicatelor sau Primaria Ploiesti. La nivel vizual poseda o incadrare propice deoarece se afla intr-o zona de unde poate fi usor observata, in fata aflandu-se un parc aerist care nu ascund obiectivul amintit, in partea treapta o alta cladire impozanta Palatul Culturii iar ca un punct final de triunghi architectural Catedrala Sf Ioan. Ca o analiza a relatie cu peisajul, amplasarea acestei cladiri s-a realizat in concordanta cu spatial inconjurator deoarece exista in vecinatate si alte cladiri si constructii emblematice.Se poate alcatui chiar un mic traseu al acestor obiective in scop de vizitare. Cat despre caile de acces, acestea sunt la indemana oricui data fiind amplasarea cladirii in partea centrala.Exista mai multe intrari astfel toate fatadele fiind usor de gasit insa cea mai utilizata intrare este cea principala de pe Bulevardul Independentei. Spatiu inconjurator si vegetaia sunt strans legate, spre ex in parcul din fata Halelor se organizeaza diferite evenimente cu diverse teme precum cele de gastronomie, mancaruri traditionale romanesti, obiecte de artizanat, decoratiuni sau targuri de produse handmade.Asadar poate fi un avantaj ca posibilii participanti ai evenimentelor respective sa se arate interesati si de Cladirea Halelor Centrale.

B) Vocabular architectural + materiale utilizate

Una din cladirile Halelor Centrale este ce a Turnului. Acesta are o forma dreptunghiulara, foarte inalta- cea mai inalta parte a complexului- este asimetric celuilalt corp de cladire si se remarca

prin orologiul din partea superioara.Materialul folosit este cimentul, betonul, caramida rosie si sticla; baza este constituita din beton dupa care se continua cu caramida iar pe o linie verticala din centrul turnului s-a folosit sticla dipsusa oarecum pe nivele ,maracata de o centura tot din ciment, in partea superioara se continua tot cu aceleasi elemente, mai mult apare si balconul dreptunghiular, discret si o noua forma geometrica sub forma de semisfera ce este numita arcada. Deasupra acesteia arhitectul s-a jucat putin cu materialele si le-a combinat sub forma unui X continuu.Urmatorul detaliu consta intr-o margine de beton ce inconjoara turnul,practic suportul orologiului si ca punt final al acestei constructii se intrepatrund 2 placi de dimensiuni ascendente. Langa impunatorul turn se o afla o cladire mai tacuta nu la fel de inalta insa tot voluminoasa, un dreptunghi mai mare decorat cu geam de sticla si caramida rosie .Aceasta cladire pastreaza acelasi mix de materiale, baza alba de beton, centrul este completat de sticla sub forma unor ferestre cele de la baza dreptunghiulare despartite de coloane de beton si rame de lemn iar pe masura ce ridicam privirea se pot observa ferestrele cu acelasi incipit ca cele de mai jos inca cu terminate sub forma de semisfera si desigur coloanele de beton albe urmand aceeasi linie. Deasupra ferestrelor urca o manta de ciment nu foarte lata , baza pentre 4 ferestre insa de data aceasta caramida rosie nu mai este dispusa normal, cuminte, in linie perfecta fara sa iasa din anonimat ci acum este asezata oblic astfel incat se creeaza un efect de linii verticale iesite in prim plan, atat in partea stanga a ferestrelor cat si in partea dreapta.Apoi se remarca ultima fasie de ciment ce anunta acoperisul plat. Langa Turnul descris se afla o constructie sub forma unui patrat imens decorat pe alocuri cu note geometrice diferite din caramida rosie si din ciment. Este vorba despre intrarile in Halele Centrale asadar pe fiecare latura a acestui patrat ce se aseamana cu un zid de imprejmuire al cetatii exista cate o intrare sau mai este numita porta- Poarta Constanta Poarta Brailei si Poarta Bucuresti.Aceste porti sunt decorate cu pietre albe iar pe alocuri se intrepatrund si cateva unghiuri in special la stalpii sustinatori ai cladirii de inconjur. Ultima dar si maiestoasa cladire este cea acoperita de o grandioasa cupola. Este foarte mare, structura ii este din sticla si este sub forma unei semisfere fara stalpi de sprijin. Inspirand o nota eleganta, la un interval de cativa metri sunt aplicate vertical structuri de forma semicercului amplificand maretia acestei constrictii dar totodata incurajand ultimul nivel sa fie evidentiat.S-a folosit materialul transparent si anume sticla atat pt design si simt estetic cat si pentru utilitatea acesteia si anume iluzia unui spatiu mai larg si luminozitatea necesara. Asadar jocul de materiale s-a aratat unul inventiv dar si complexitatea de unghiuri, umbre si forme geometrice au contribuit la alura impozanta a acestei lucrari- in final o lucrare arhitecturala inspira o anume imagine si astfel isi castiga un loc bun in clasamentul contructiilor.

C) Integrare turistica
Municipiul Ploiesti detine o zestre de monumente foarte bogata si importanta.Este de remarcat diversitatea de stiluri arhitecturale si modul cum de-a lungul timpului a evoluat orasul. Aici intalnim edifcii ce ne amintesc de arhitectura saseasca si mai ales de cea de targ-este cazul unor cladiri precum Casa Hagi Prodan,datata la sfarsitul sec XVIII, Casa cu Pravalie Ilie Lumanararul,Casa Dobrescu s.a. Un patrimoniu important il constityie locuintele oarasenesti

datate la sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX.Datorita avantului economic luat de oras prin aportul adus de industria petroliera au fost construite o serie de cladiri ce vor deveni emblematice,avand stiluri arhitectonice diverse.Din acceasi perioada dateaza o serie de immobile situate astazi pe strazile Bobalna, Decebal,Democratie si Romana dar mai ales cele de pe Bulevardul Independentei-Casa Ghita Ionescu, Casa Stefanescu, Casa Radu Stanian. De altfel,Bulevardul Independetei, una din primele lucrari urbanistice majore care au dus la schimbarea fetei orasului,se constituie astazi intr-o importanta zona de protectie arhitecturala. In acest context mentionam si cladrile publice importante construite in aceeasi perioada: Muzeul Judetean de Istorie si Arheelogie Prahova,Colegiul National Mihai Viteazul si Scaoala de Arte si Meserii. Perioada interbelica este reprezentata de o multitudine de edificii publice impresionante si cu un impact urbanistic major-Palatul Culturii, Halele Centrale, Colegiul National I.L.Caragiale.Se remarca de asemnea activitatea extraordinara a a arhitectului Toma Socolescu, care a dat orasului o serie de lucrari monumentale de mare valoare, intr-o gandire urbanistica coerenta ce tinea seama mai ales de nevoile viitoare de dezvoltare. Un itinerar turistic ar putea incepe trecand in revista mai multe obiective cultural-turistice ca Muzeul Ceasului, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie,Muzeul Petrolului,Palatul Culturii, Halele Centrale, Galeriile de Arta. In ceea ce priveste locul de cazare, paleta este una extinsa gasindu-se numeroase hoteluri chiar si in centrul orasului spre exemplu Hotel Central care nu este un simplu loc de gazduire ci si o lucrare de arhitectura, o cladire impresionanta.